9,535 matches
-
însemnat experiența asta pentru ei. Păcat că din liceele bucureștene cu limbă de predare franceza, și din câți profesori or mai fi, abia treizeci, mult patruzeci de spectatori. Omul sfințește locul și oamenii strică tot. Pe Popa Petre, printre case interbelice, ori mai vechi, a apărut un falnic bloc de sticlă. Pentru o căsuță, un prieten se chinuie de trei ani să obțină aprobări.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
sau publicațiilor de avangardă (nu toate, să recunoaștem, convingătoare) li s-au adăugat, în ultimii câțiva ani, mai multe ediții științifice. Care au oferit probe incontestabile în favoarea reconsiderării unor autori și fenomene, deopotrivă a celor din „primul val” al avangardei interbelice, cel din anii ’20-’30, și a celor, la fel de interesanți, din cel de-al „doilea val”, din perioada imediat postbelică. Cea mai importantă reconsiderare îl vizează, cred, pe Gellu Naum, a cărui „cotă” în ierarhiile literare a crescut spectaculos. Însă
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
nouăzeciști, ca „Grupul de la Brașov”) față de opera sa. Tot această concepție trans-genică a textului literar explică și actualitatea lui Gellu Naum, care este unul dintre reperele poeților tineri. Suntem, în consecință, obligați să refacem tabloul istoric al poeziei românești, din interbelic și până azi, introducând, pe lângă clasicele filoane - modernism și tradiționalism -, un al treilea: cel avangardist. Numit așa, în absența unui alt termen. Iată că și disprețuita operă de editare a clasicilor poate produce evenimente literare. Și că un critic de
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
de o anumită vârstă. Nu devii președintele unei țări dacă n-ai depășit cel puțin 55 de ani", a spus Radu Câmpeanu. Câmpeanu crede că politicienilor de astăzi le lipsește autoritatea morală a celor care au făcut politică în România interbelică. "Nu văd oameni de mare autoritate morală, cu inteligența politică necesară, cea a oamenilor politici din trecut, care se sprijinea pe o cultură foarte serioasă. Nu văd astfel de oameni astăzi, poate se vor naște, poate sunt încă prea tineri
Fost preşedinte PNL: Nu cred că românii îl vor vota pe Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/44270_a_45595]
-
dreptate Ioana Pârvulescu să extragă (în tușanta prefață a acestei a doua ediții) dintre numeroasele amintiri cu profesorul Crohmălniceanu, tocmai pe acelea strict simultane cu redactarea eseului sus-pomenit. (Al cărui sumar, aflăm, se alcătuia la cald în timpul cursurilor de literatură interbelică pe care acesta le ținea). În general, scriitorii care fac obiectul studiilor de priză directă de aici sunt autori de prim raft dintre războaie: Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Călinescu, Sadoveanu, Aderca, Miron Radu Paraschivescu, Paul
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
granița „Balcanilor” se asociază cu o conștiință a decadenței imperiale, iar „ficțiunile compensatorii” cioraniene vădesc o atracție irepresibilă față de imperialismul rus, german și spaniol sau față de „excepționalismul” evreiesc. Nu-l pot urma, însă, pe Ion Vartic atunci cînd apropie poziția interbelicului Eliade față de românitate de antioccidentalismul lui Nichifor Crainic sau cînd consideră că‚ prin comparație cu „naivul” Dinicu, „rafinatul” Alecsandri e „un retrograd”, Balta-Albă fiind scrisă cu un „farmec amoral”. Dimpotrivă, cred că Alecsandri pur și simplu nu suferă de acele
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
deficitul de receptare. Fără a face procese de intenție cuiva, merită spus totuși că lectura lui Blecher a întâmpinat, de-a lungul timpului, piedici de facturi diferite. Pe lângă sexualitatea bizară (fetișistă și proiectată asupra imaginarului infantil), la fel de puțin comodă în interbelic ca în pudibondul regim ceaușist, a contrariat indecizia formulei. Atât de apropiate au fost romanele lui Max Blecher de confesiune și de jurnal, încât chiar cei mai entuziaști și nuanțați critici au uitat, pentru o clipă, că au de a
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
istoriei literaturii române nu i-a urmat, așa cum ne-am fi așteptat, o reconsiderare critică substanțială. Atunci când n-a dat în clocot - ca în monografia exaltată a lui Iulian Băicuș, Max Blecher - un arlechin pe marginea neantului -, simpatia față de scriitorul interbelic a rămas, din păcate, strict declarativă. Astfel încât volumul lui Doris Mironescu, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei , vine la țanc. El umple un gol atât în istoria receptării prozatorului, cât și în istoria genului biografic în sine. Cine - și de pe
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
Nicolae Manolescu, moderatorul colocviului și incitatorul experimentat al dezbaterilor, a vorbit despre scepticismul său în privința unei puternice conștiințe teoretice a romancierului român: Dana Dumitriu, cu decenii în urmă, intenționase să culeagă și să comenteze opiniile despre roman ale marilor scriitori interbelici, dar renunțase, constatând, cu excepțiile de rigoare (Camil Petrescu sau Mircea Eliade), precaritatea acestora. De fapt, criticul și istoricul literar le-a aruncat, astfel, o mănușă romancierilor. Fiecare a ridicat-o și a încercat să deschidă cu sabia gândirii critice
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
n-a fost până acum validată ca fiind de primă mărime, nici în România, nici în Franța. Ediția B. Fundoianu - Opere I. Poezia antumă, apărută în cadrul Seriei „Fundoianu - Fondane”, ne îndeamnă, așadar, la o revizuire a diagnosticului pus de critica interbelică. Să mai zăbovim, însă, puțin asupra biografiei operei. Fundoianu, în ipostaza sa românească, mai mult decât în cea franceză, a fost un risipitor, care, pentru adevărurile sale de conștiință, a sacrificat prietenii și alianțe în măsură să-i ofere o
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
Occidentul. M-aș feri să afirm că Fundoianu și-a ratat opera - ediția de față probează contrariul -, dar, mi se pare cert, și-a ratat receptarea. În orice caz, poziția de rangul al doilea pe care o ocupă în canonul interbelic are legătură nu atât cu conținutul operei, cât cu dispariția scriitorului din prim-planul vieții literare românești, urmată de tragica și prematura sa moarte la Auschwitz. Care, și pe fundalul instalării realismului socialist în România postbelică, a împiedicat o recuperare
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
să îl readucă pe scriitor în actualitate, fără a produce, însă, și o repoziționare a sa în canon. Istoriile complete ale literaturii române apărute după ’89, ca și dicționarele literare, atestă în continuare poziția secundară a lui Fundoianu în peisajul interbelic. Iată de ce o ediție integrală a operei române și franceze a lui B. Fundoianu - Benjamin Fondane, îmbogățită cu toate descoperirile de arhivă și cu aparatul critic pe care o creație atât de vastă îl merită, devenise o necesitate. Nu numai
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
Mihai Șora și Luiza Palanciuc). Aceasta va scădea incontestabil din impactul asupra cititorului obișnuit, prin estomparea reliefului impresionant al întregului. Nu-mi rămâne decât să sper că, măcar în literatură, repoziționarea lui B. Fundoianu ca autor de prim rang al interbelicului românesc va reuși. Prezenta ediție reprezintă un foarte insistent îndemn la recurs, adresat istoriei noastre literare.
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
teresa de pe acoperișul Teatrului Național București, iar în data de 15 ianuarie 2014, spectacolul a fost invitat pentru a reprezenta cultura românească la Berlin. Așadar, bucureștenii vor fi primii care vor asista la un spectacol special care împletește poezia vremurilor interbelice și controversele amoroase dintre două destine total diferite, dar unite pentru scurt timp- cel al scriitorului Mihail Sebastian și cel a actriței Leny Caler. Marea iubire a lui Sebastian este un spectacol-lectură, un spectacol în care actorii stau așezați și
Marius Manole și-a găsit marea iubire () [Corola-journal/Journalistic/46590_a_47915]
-
majoritatea cazurilor. Cu toate aspectele conexe: rasism, antisemitism și discriminări de tot felul. Efectul lor asupra tinerilor de astăzi nu trebuie subestimat, mai cu seamă dacă împărtășim părerea tot mai des auzită că epoca noastră seamănă destul de bine cu aceea interbelică, dată fiind ascensiunea extremismului politic. De dreapta, ca și de stânga: nu doar lepenismul, dar și melanchonismul din Franța anului 2012. Un oarecare dezechilibru în aprecieri se naște din faptul că fascismul e o doctrină, nu o ideologie, în sensul
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
pe care le acceptă în economia compendiului istoric, nu mai puțin picant. România e victima, mereu colaterală, atât a puterilor străine, cât și a Puterii interne. Marea abdicare regală e pregătită de mici abdicări. În momente cheie, liderii partidelor politice interbelice se derobează de orice responsabilitate. Ambivalența politică - în anul Caragiale, e de trimis la românul imparțial, cum altfel? - duce la ambivalența existențială. Dubla personalitate asigură supraviețuirea unui popor al intervalului, situat geo-politic între. Realitatea e periodic reinventată, politica și presa
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
Diaconescu a reușit să le extragă din molozul de fragmente birocratice care împînzesc catastifele de urmărire informativă. Așa se face că cititorul simte cum, prin găurile codului impersonal ale aparatului represiv, se strecoară drama unor spirite care au format elita interbelică. Spuneam că ce izbește la Ioana Diaconescu e mărturisirea traumei pe care a trăit-o în intervalul celor 11 ani de cercetare arhivistică, trauma culminînd cu intenția de a renunța de cîteva ori, din cauza disconfortului pe care îl resimțea la
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Barthes, nu poate fi decât un scriitor. Această enigmă a biografiei lui Urmuz primește, prin ediția de față, o lămurire convingătoare. Dar tipul de scriitor pe care îl ilustrează misteriosul grefier de la Casație este unul special, mai ales în modernismul interbelic. Urmuz tinde nu spre fragmentarismul suprarealist, ci spre modelele „fractalice” ale prozei postmoderne. Căci versiunile prozelor sale sunt, toate, încheiate. Ele diferă, desigur, prin gradul de rafinare artistică - Ion Pop remarcă tendința scriitorului către sublimarea și abstractizarea expresiei -, însă există
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
Marino sau Alexandru Piru, alături de care Dinu Pillat ar fi dat - dacă nu venea tăvălugul stalinist - o greutate și o orientare aparte criticii românești, în contextul european al momentului. Este salutară, de asemenea, pentru precizarea poziției lui în raport cu marii scriitori interbelici, cu G. Călinescu și cu unii colegi de generație, selecția de scrisori atașată, ca Addenda, ediției de față. Despre ediție în sine, mă mărginesc să spun că, minus eroarea venială semnalată de Cosmin Ciotloș, este excelent întocmită și adnotată, dispunând
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
Mircea Handoca Numele lui Georges Dumézil (1898-1986) - expeditorul scrisorilor alăturate - figurează în toate dicționarele și enciclopediile lumii. Erudiția savantului poliglot, specialist în mitologia romană, greacă, germană, scandinavă, indiană, iraniană și caucaziană îi era cunoscută lui Mircea Eliade încă din perioada interbelică. În câteva articole a discutat strălucitele cărți ale învățatului francez 1. Îl va cunoaște însă personal în noiembrie 1943, când a făcut o călătorie la Paris, ca atașat cultural al Legației Române la Lisabona. Cei doi se vor revedea la
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
a vrea să sărute pământul. Sau cum a luat naștere trioul, atât de eterogen, dar atât de rezistent, Galaction, Cocea, Arghezi (în versiunea celui dintâi). E de remarcat și un lucru pe care îl știm mai demult: scriitorii strălucitei generații interbelice stau prost cu ideile generale. Mi-am amintit, recitind „Mărturia” de intenția Danei Dumitriu, de prin anii ’70, de a alcătui o antologie comentată a părerilor literare ale interbelicilor, ocazie cu care i-am semnalat cartea lui Aderca. A renunțat
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
un lucru pe care îl știm mai demult: scriitorii strălucitei generații interbelice stau prost cu ideile generale. Mi-am amintit, recitind „Mărturia” de intenția Danei Dumitriu, de prin anii ’70, de a alcătui o antologie comentată a părerilor literare ale interbelicilor, ocazie cu care i-am semnalat cartea lui Aderca. A renunțat, din motivul cât se poate de simplu, că a descoperit prea puține păreri interesante și originale. În afară de Motru, Lovinescu, Blaga și Barbu, nu e nimic citabil în „Mărturia”. Cel
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
opere istoriografice care se anunța matură și temeinică. Pentru această operă va fi, de altfel, ales membru titular al Academiei Române, în 10 iunie 1909, cu numai câteva luni înainte de tragicul său sfârșit. Editarea operei sale postume a continuat până în perioada interbelică, după care urmează uitarea. Instalarea regimului comunist și interzicerea, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma au făcut ca asupra numelui său - ca și al multor alți cărturari ardeleni - să se aștearnă vălul tăcerii oficiale. Comemorarea, la sfârșitul anului
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
introdus crima în viața politică românească are vreo legătură cu onoarea și demnitatea, atunci sunt gata să semnez protestul doamnei Marie France Ionesco și compania. Ce mai zice informatul domn Cristoiu? „El (Codreanu) a fost o necesitate într-o lume interbelică în care politicianismul ajunsese să-i dezguste pe tineri.” Așa s-ar explica succesul ideilor legionare, dixit același. Nu cred că, dacă prietenul meu Liiceanu ar fi văzut emisiunea (Gabriel, te implor, recunoaște că n-ai văzut-o!), nu și-
Provocatorul și ingenua by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5850_a_7175]
-
loc de naștere al unuia dintre cei mai tipici literați provinciali. Fără să- și dea, desigur, seama, autorul inaugura o manieră moldovenească de a povesti, bazată pe armonia frazei în sine, manieră ce avea să ajungă la apogeu în perioada interbelică, odată cu Mihail Sadoveanu; în sfîrșit, provincialul Hogaș, depărtat de capitalele literare, și-a făcut din izolare o virtute ontologică; fără vîrstă certă, proza lui se află în afara timpului.
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]