3,529 matches
-
perceput de unii în mod greșit, ci, mai degrabă, el spune că și lumea este un text sau, mai bine zis, lumea "reală" este constituită ca un text și "nu ne puteam referi la acest "real" decât printr-o experiență interpretativă" (Derrida 1988: 148). Postmodernismul privește interpretarea ca necesară și fundamentală pentru constituirea lumii sociale, și, din acest motiv, Derrida (1978: 278) îl citează pe Montaigne: "Trebuie să interpretăm interpretările mai mult decât să interpretăm lucrurile". "Interferențele textuale" se referă la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argumentau că actorii sunt fundamental sociali, că identitățile și interesele lor sunt construite social, produse ale structurilor sociale intersubiective. Din punct de vedere epistemologic și metodologic, ei au pus sub semnul întrebării neopozitivismul formelor lakatosiene ale științelor sociale, cerând moduri interpretative de înțelegere, mai potrivite cu natura imposibil de cuantificat a multor fenomene sociale și cu subiectivitatea inerentă a oricărei observații. Și, normativ, ei au condamnat noțiunea de teoretizare neutră în raport cu valorile, argumentând că întreaga cunoaștere este legată de interese și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori. Mai întâi, motivați de încercarea de a reafirma superioritatea propriilor lor concepții despre teoria și politica mondială, raționaliștii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-le ca variabile măsurabile care determină comportamentul în vreun mod direct sau cuantificabil (Taylor 1997:111). Aceasta i-a făcut pe primii constructiviști să insiste pe faptul că studiul ideilor, normelor și al altor tipuri de semnificații necesită o metodologie interpretativă, una care caută să surprindă "legătura dintre semnificațiile intersubiective" care derivă din autointerpretare și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care se situează pe poziția "convenționalismului metodologic", pretinzând că explicațiile lor "nu depind în mod excepțional de nicio "metodologie interpretativă" specializată separată" (Jepperson, Wendt și Katzenstein 1996:67). Ei justifică această poziție pe baza ideii că domeniul a fost împotmolit mult prea mult timp în dispute metodologice, și oricum, munca empirică a constructiviștilor mai doctrinari precum Kratochwil și Ruggie nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu pare atât de diferită de cea a gânditorilor convenționali. Niciuna dintre aceste poziții nu atinge substanța argumentului constructivist original despre metodologie, iar susținătorii convenționalismului metodologic nu recunosc că asemănarea între cercetările empirice din curentul principal și cele ale constructiviștilor interpretativi are mai mult de-a face cu eșecul raționaliștilor de a-și satisface propriile standarde neopozitiviste. Prăpastia dintre aceste puncte de vedere metodologice rivale în cadrul constructivismului apare mai clar în contrastul dintre acele studii ce folosesc tehnicile metodologice cantitative și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o veritabilă cunoaștere praxiologică. Totuși, constructivismul este divizat între cei ce rămân conștienți de originile lor critice și de potențialul critic al explorărilor lor sociologice, și aceia care au îmbrățișat constructivismul pur și simplu ca pe un instrument explicativ sau interpretativ. Ambele puncte de vedere sunt justificabile, iar munca savanților de pe ambele părți ale acestei diviziuni poate fi exploatată pentru proiectul critic, indiferent de angajamentele lor individuale. Este neapărat necesar, totuși, ca primul grup de savanți să lucreze pentru a pune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a constructivismului au devenit și mai pregnante. Au persistat tendințele constructiviștilor din curentul american principal de a pleda pentru o diviziune analitică a muncii cu raționaliștii și de a nega că atenția acordată de constructivism sensurilor intersubiective cere o metodologie interpretativă. Dar s-au și transformat într-un nou stil de gândire, unul ce abia mai poate fi recunoscut drept constructivism. Katzenstein a cerut o formă "eclectică" de teoretizare, care începe de la puzzle-uri empirice concrete și se inspiră din diverse
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sofisticare teoretică și conceptuală. Interesul lor pentru istoria internațională reprezintă un punct important de convergență cu Școala Engleză, ca și accentul pe care îl pun pe diferențele culturale între diferite societăți de state. În sfârșit, accentul lor inițial pe metodele interpretative de analiză amintește de preferința lui Hedley Bull pentru o abordare mai clasică, "caracterizată mai presus de toate de o fundamentare explicită pe exercitarea judecății", mai degrabă decât pe standardele neopozitiviste de "verificare și dovadă" (1969, 1995:20-38). Aceste similitudini
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care erau puncte centrale ale constructivismului în primii ani. Dispar însă, în disciplina americană, ideile întemeietoare potrivit cărora constructivismul se bazează pe o ontologie socială radical diferită de cea a raționalismului, că studiul normelor, ca fapte sociale, necesită o metodologie interpretativă, și că din importante puncte de vedere constructivismul era legat de proiectul emancipator al teoriei critice. Faptul că aceste angajamente continuă să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
masculină. Teoreticienii feminismului interpretează statul ca fiind o entitatea centralizată, principal organizator al puterii pe criterii de gen, care acționează în principal prin manipularea sferelor publică și privată (Connell 1990). Statul nu reprezintă o "identitate coerentă subordonată unui singur centru interpretativ" ca în teoriile neorealiste (Ashley, 1988:230). Această noțiune reflectă mai degrabă un model idealizat de masculinitate hegemonică și bazele patriarhale ale formei statale. Studiile feministe din Relațiile Internaționale susțin că statul manipulează identități de gen pentru propria sa unitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internă", 108 "cartografiere morală", 203 "câștiguri absolute", 13 "cea de-a treia dezbatere", 235 "ciocnirea civilizațiilor", 115 "cultura anarhiei", 274 "etica discursului", 148 "fundaționism minimalist", 213 "idealism empiric", 226 "interdependența complexă", 208 "internaționalizarea statului", 170 "mâna invizibilă", 89, 90 "metodologie interpretativă", 223, 227, 231 "moralism", 67 "paradigma comunicării", 148 "paradigma producției", 142, 148 "paradigma suveranității", 180 "problema națională", 140 "realism științific", 43, 221 "revoluționar", 103, 121 "stare de urgență", 193 "teoria discursivă a moralității", 148 "viața nudă", 192 Absolutism, 109, 216
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
re)prezenta tragicul unei existențe pervertite și dezumanizate. În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează râsul și ironia cititorului"233. Mai întâi, găsim necesară reliefarea unor aspecte teoretice asupra relației dintre comic și polemic, care să ajute demersului nostru interpretativ. Dacă plecăm de la premisa bergsoniană că râsul "trebuie să răspundă anumitor exigențe ale vieții în comun", adică dacă insistăm asupra semnificației sociale a râsului, îl vom putea defini, generic evident și din perspectiva focalizării noastre, ca un mod indirect de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-o publicarea rezultatelor cercetărilor de până în prezent într-o manieră preponderent pozitivistă și descriptivă. Considerăm că acest lucru se datorează atât persistenței abordării cultural-istorice specifice arheologiei românești, cât și lipsei bazei logistice care să permită implementarea metodologiei de studiu și interpretative specifice sistemelor teoretice moderne. Din acest punct de vedere, considerăm că lucrarea noastră a reușit să identifice o serie de soluții pentru surmontarea acestor probleme. Astfel, metodologia de studiu utilizată în cadrul analizelor efectuate asupra inventarului arheologic provenit din așezarea de la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ale organi zării moderne a procesului de cercetare. în nici un caz, ei nu pot fi consi derați modele; știința nu le datorează nici o descoperire semnificativă.“ „[...] se constată o progresivă pierdere a creativității, însoțită de o împuținare a numărului sintezelor culturale interpretative în favoarea unor interpretări fragmentare, analitice.“ De aceea, o contribuție reală nu se va reduce la propriul domeniu de specializare, ci ea presupune dezvoltarea abilităților de hermeneut ale cercetătorului și deschiderea lui către perspective multiple, dincolo de propria specializare, care îi oferă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei / 190 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei / 194 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei / 200 3.2. Ideologia și provocările teoriei politice contemporane / 214 3.2.1. Ideologie și raționalitate în politică / 222 3.2.2. Ideologia și ordinea democratică / 231 Capitolul IV. RECUPERAREA POSTMODERNĂ A IDEOLOGIEI / 239 4.1
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o parte, anumite principii de bază ale cunoașterii sociale, precum judecata, înțelegerea și percepția și, pe de altă parte, anumite principii sociale, precum interesele socio-economice sau politice ale unui grup. O ideologie este, din acest punct de vedere, un "context interpretativ"47 care oferă membrilor unui grup social un sens al identității și posibilitatea de a înțelege practicile sociale cotidiene și relațiile cu celelalte grupuri. Caracterul non-alethic al ideologiei, în condițiile în care conceptul este "extras" de sub incidența unor standarde și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
relațiile cu celelalte grupuri. Caracterul non-alethic al ideologiei, în condițiile în care conceptul este "extras" de sub incidența unor standarde și criterii epistemologice ale cunoașterii și adevărului, fiind înțeles ca "adevăr" posibil partizan al unui anumit grup social, ca un "context interpretativ sau de acțiune, mai mult sau mai puțin relevant și eficient, pentru promovarea intereselor unui grup"48. Dincolo de faptul că această caracteristică implică o întreagă discuție epistemologică relativă la relația dintre ideologie și standardele de obiectivitate și adevăr specifice cunoașterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
seama de diferitele definiții atribuite ideologiei, avem de-a face cu ceea ce John Gerring numea "principiul lui Heisenberg al formării conceptelor", care înseamnă că "studiile asupra acestui subiect, ca de altfel asupra oricărui subiect, trebuie să participe la permanenta luptă interpretativă cu privire la semnificația termenilor-cheie. Orice lucrare despre ideologie, dacă este să fie una de succes, alterează înțelegerile noastre asupra ideologiei"54. După cum observă Gerring, diversele abordări ale ideologiei, survenite mai ales în cea de a doua jumătate a secolului trecut, au
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
oferă o imagine unificată asupra lumii și reușește, în plus, eliberarea conceptului de ideologie de semnificația sa negativă. Pentru a înțelege însă acest demers, trebuie să plecăm de la critica epistemologiei și "întemeierea" ideologiei ca instrument al cunoașterii. Creionarea unui cadru interpretativ de analiză a concepției neutre asupra ideologiei, pe care o dezvoltă Mannheim în influenta sa lucrare Ideologie und Utopie presupune, înainte de toate, identificarea acelui tip de întrebări pe care le sugerează Quentin Skinner atunci când ia în considerare domeniul istoriei ideilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gândirii utopice de tip istoricist, pentru a încerca să delimitez modalitatea în care interpretarea ideologică a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată, în acest context, ca o modalitate de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea a doua își propune să ofere o analiză a modului în care se realizează, prin intermediul unei ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte. De regulă, acest aspect din cadrul socializării primare este posibil prin intermediul limbajului. Socializarea primară oferă individului posibilitatea creării primei sale lumi, peste care se va suprapune apoi lumea specifică socializării secundare. Alături de limbaj, individul internalizează și diverse scheme motivaționale și interpretative, precum și rudimente ale unui aparat de legitimare a acțiunilor sale. În acest fel, individului i se inculcă ideea unei lumi constituite după o structură nomică. Internalizarea societății, a identității și a realității sociale obiective în plan subiectiv, de către individul trecut
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pozitivist a ideologiei (pentru a-i fi identificate limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă. Pe linia trasată de acestea din urmă, este ilustrat ulterior un model interpretativ de analiză a ideologiei, în cadrul căruia rafinamentul hermeneutic e adăugat, în chip firesc, demersului explicativ. Într-o a doua etapă, accentuarea importanței conceptului de ideologie în procesul cunoașterii politice va fi realizată prin luarea în considerare a provocărilor teoriei politice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoaștere a realității socio-politice și că analiza epistemologico-politică a conceptului poate reliefa o astfel de realitate. Respingerea pretențiilor pozitiviste, discutată în capitolul anterior, reintră aici în scenă, odată cu raportarea critică susținută de pe poziții anti-metodologice. Aceasta deschide posibilitatea conturării unui model interpretativ de analiză a ideologiei, care permite conceptului să iasă din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]