1,750 matches
-
6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru cartea sa privind alegerile din 2006 este suficient de grăitor. În PRD erau suficienți camarazi care să susțină teorii ale conspirației. Mulți dintre activiștii partidului și-au început cariera în mișcări clandestine, alții au avut de înfruntat represiunile și intimidările venite din partea PRI, după anul 1988, iar întregul partid fusese victima unor fraude electorale repetate, atât la nivel național, cât și local. Toate acestea generaseră scepticism cu privire la corectitudinea alegerilor. Chiar înainte de alegeri, atât candidații PRD, cât și alegătorii acestei formațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
afecta abilitatea susținerii testului de efort. Artrita dege - nerativă este cea mai frecventă comorbiditate cronică a vârstnicului și limitează mult capacitatea de mișcare a acestuia. Nu în ultimul rând, lipsa familiarizării cu echipamentele folosite pentru testarea de efort poate determina intimidarea subiectului vârstnic, cu obținerea unui răspuns submaximal la testarea de efort (4). Particularitățile bolii coronariene la vârstnici și influența asupra răspunsului la testarea de efort Pentru înțelegerea utilității diagnostice a testării de efort la vârstnici este esențială cunoaș - terea anumitor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
celelalte beneficii acordate de către organizație să fie analizate din perspectiva plății egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport puternic din partea managementului de top; * un diagnostic privind cultura organizațională și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sexuală este definită de lege ca fiind "situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Unde apare hărțuirea sexuală? Această situație se poate petrece la locul de muncă sau în alt loc în care persoana respectivă își desfășoară activitatea, precum și în afara orelor de lucru: evenimente organizate de companie, cursuri, conferințe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru un post, consultanții, studenții care fac practică, trainerii, voluntarii. Victime și hărțuitori pot fi atât femeile, cât și bărbații. Pentru a fi considerat hărțuire sexuală, un comportament trebuie să determine: * crearea la locul de muncă a unei atmosfere de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată; * influențarea negativă a situației persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, salariul sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de persoane sau comunități, atrage răspunderea civilă, contravențională, dacă nu intră sub incidența legii penale. Constituie contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități. Este interzisă și victimizarea unei persoane, adică tratamentele adverse aplicate acesteia ca urmare a faptului că persoana respectivă a depus o plângere pentru că s-
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
3 luni la 2 ani sau cu amendă. Care sunt obligațiile angajatorilor în prevenirea hărțuirii sexuale? * să prevadă în regulamentele interne ale unităților sancțiuni disciplinare pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare; * să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentelor interne ale unităților pentru prevenirea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
angajații se comportă respectuos unul față de celălalt, fără discriminări pe vreunul dintre criterii. (2) Toți angajații se comportă respectuos față de clienți, fără discriminări pe vreunul dintre criterii. (3) Nu sunt permise adresările sau comportamentele jignitoare, incitările la ură, la discriminare, intimidările sau violența îndreptată împotriva colegilor sau clienților pe baza unui criteriu de discriminare. (4) În procesul de recrutare sau de selecție a personalului și la angajare nu vom impune condiții care discriminează, ci numai condiții obiective, care au strictă legătură
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
celelalte beneficii acordate de către organizație să fie analizate din perspectiva plății egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport puternic din partea managementului de top; * un diagnostic privind cultura organizațională și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deși se află că afacerea fusese pregătită cu grijă, locurile reperate, telefoanele și electricitatea tăiate în momentul fatidic, vodca distribuită ucigașilor și toate acestea fără ca miliția să intervină. Atitudinea ambiguă a președintelui impune o anume ipoteză: nu se urmărea oare intimidarea armenilor înainte chiar ca aceștia să-și exprime revendicările asupra enclavei Karabakh situate în teritoriu azerbaidjan.352? Dacă această ipoteză se dovedește adevărată, trebuie să spunem că rezultatul obținut a fost contrar așteptărilor, întrucît faptul a declanșat spirala pro-cesului de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de-a se pune problema apariției acestor experiențe, se impune a se analiza capacitatea noastră de a le înțelege astăzi. După ce un maestru al gîndirii, Karl Popper, a avansat ideea că istoria este lipsită de sens, planează un soi de intimidare intelectuală. În realitate însă, Popper a vrut să spună că ar fi imposibil a se "prezice cursul viitor al istoriei"389; el se opune astfel pretenției teleologice de a se concepe istoria dintr-un punct de vedere retrospectiv, în sensul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
place să-l stimuleze atunci cînd onorează cu prezența lor tribunele, străduindu-se, pe deasupra, să comenteze tehnica atleților, pentru a impresiona mulțimea suporterilor lor. Dar totul redevine un mic război cînd acestă mulțime interpretează reacțiile grupurilor adverse drept operațiuni de intimidare. Pentru cei de pe margini, asemenea glorii au importanța lor. Britanicii au simțit că-și retrăiesc trecutul imperial cînd au obținut victoria asupra Argentinei, sfărîmată ca și cavaleria franceză la Azincourt 425 în timpul conflictelor din Insula Falkland. La rîndul lor, francezii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o primă etapă s-au solidarizat Întru rezistență manifestată pînă și de unii scriitori fideli regimului, precum Zaharia Stancu sau Eugen Jebeleanu, cu ocazia numeroaselor discuții dintre scriitori și Nicolae Ceaușescu. Într-o a doua etapă, regimul trece Însă la intimidarea scriitorilor care, coroborată cu disensiunile personale dintre scriitori, va duce la erodarea solidarității, culminînd cu conferința scriitorilor din mai 1972 cînd aceștia s-au Împărțit În două tabere: contestatarii și staliniștii. CÎteva trăsături fundamentale ale mediului literar din România, precizează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și alți specialiști (vezi Tedeski și Felson, 1994), indiferent de conceptul utilizat, reprezintă adevărate suporturi empirice solide pentru distincțiile de mai sus. Așadar, studiile asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în relația de putere: la locul de muncă, în închisoare, la școală etc. Studiile făcute în diferite țări surprind existența acestui tip de schimburi la toate nivelurile de relaționare socială. În familie, este mai degrabă vorba despre abuz decât despre intimidare. Și nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
schimburi la toate nivelurile de relaționare socială. În familie, este mai degrabă vorba despre abuz decât despre intimidare. Și nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor îl percep ca fiind injust din punct de vedere social. Doar o minoritate restrânsă consideră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor îl percep ca fiind injust din punct de vedere social. Doar o minoritate restrânsă consideră că experiența intimidării trebuie să facă parte din dezvoltarea copilului, oferindu-i exercițiul puterii. Primele studii asupra intimidării în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor îl percep ca fiind injust din punct de vedere social. Doar o minoritate restrânsă consideră că experiența intimidării trebuie să facă parte din dezvoltarea copilului, oferindu-i exercițiul puterii. Primele studii asupra intimidării în școală au fost făcute de către Olweus. Alți cercetători l-au urmat mai târziu, mai ales pentru reușita metodei sale de intervenție pentru reducerea intimidărilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor îl percep ca fiind injust din punct de vedere social. Doar o minoritate restrânsă consideră că experiența intimidării trebuie să facă parte din dezvoltarea copilului, oferindu-i exercițiul puterii. Primele studii asupra intimidării în școală au fost făcute de către Olweus. Alți cercetători l-au urmat mai târziu, mai ales pentru reușita metodei sale de intervenție pentru reducerea intimidărilor în școală. În cadrul programului de prevenție, toți profesorii și directorii de școli primare (7-13 ani
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intimidării trebuie să facă parte din dezvoltarea copilului, oferindu-i exercițiul puterii. Primele studii asupra intimidării în școală au fost făcute de către Olweus. Alți cercetători l-au urmat mai târziu, mai ales pentru reușita metodei sale de intervenție pentru reducerea intimidărilor în școală. În cadrul programului de prevenție, toți profesorii și directorii de școli primare (7-13 ani) și gimnaziale (14-16 ani) au primit, pe lângă articolele cu privire la comportamentul de intimidare și rezultatele studiilor empirice asupra temei, recomandări referitoare la necesitatea unor intervenții. Trebuia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
urmat mai târziu, mai ales pentru reușita metodei sale de intervenție pentru reducerea intimidărilor în școală. În cadrul programului de prevenție, toți profesorii și directorii de școli primare (7-13 ani) și gimnaziale (14-16 ani) au primit, pe lângă articolele cu privire la comportamentul de intimidare și rezultatele studiilor empirice asupra temei, recomandări referitoare la necesitatea unor intervenții. Trebuia să se intervină și să se discute cu fiecare copil agresor, mai întâi în privat, apoi în grup, ca în final să li se ceară acestor copii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]