4,911 matches
-
din partea copilului trebuie respinsă și sancționată de părinți înainte de a se amplifica și a degenera în obrăznicie, impertinență și nerușinare. Nu trebuie uitat că necuviințele mici, interpretate ca drăgălășenii sau manifestări ale deșteptăciunii, se transformă treptat în atitudini intolerabile. Aceeași intoleranță trebuie manifestată și față de comportamentele libertine ale copilului. Orbiți de dragoste, mulți părinți trec cu vederea greșelile copilului, greșeli care nesancționate se înmulțesc, se permanentizează și devin componente stabile de conduită. Copilul, aflat la o vârstă considerată de părinți inocentă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mult așteptare decât activitate, mai mult contemplațiune decât neastâmpăr; privirea sa urmărește mai mult viitorul decât prezentul și ambianța. De aceea, fără a avea încă elanul în îndrăzneala tinereței nici puterea ei de sacrificiu nici tendințele ei imperialiste nici nerăbdarea, intoleranța și uneori scepticizmul acesteia, ferită deci de toate contradicțiile și zigzagurile ei, adolescența se caracterizează totuși prin tot ce tinerețea a avut întotdeauna mai frumos și mai nobil: idealizmul, generozitatea și iubirea de oameni... În adolescență, și nu în copilărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zâmbet, uneori impregnate de înduioșare. Există o alta însă, care n-are numaidecât strânse raporturi cu inteligența, și care cele mai multe ori servește de mijloc pentru a disimula insuficiența, sau jena, sau lipsa de autoritate. Ironia aceasta e un amestec de intoleranță, de vulgaritate, de lipsă de înțelegere și de omenie. E atitudinea prostului care persiflează pe omul timid, a bogatului care sfidează pe sărac, a parvenitului care privește de sus pe cel prigonit de soartă. Îndeobște, eu n-am prea recunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
declar din capul locului că aș fi fost mai bucuros ca această onoare să nu-mi revină mie, pentru că nu sunt sigur că atitudinea mea va fi pricepută clar și nu va fi socotită ca isvorâtă din vreun sentiment de intoleranță. Declar că am "comprehenziune" pentru toate manifestările vieții, și n-am decât dispreț pentru moraliștii rigizi și pentru apărătorii ipocriți ai "autorităților" totuși nu pot confunda arta cu ceea ce nu e artă, deși recunosc că și în ceea ce nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
naște antisemit, adică în mod particular dispus către asemenea atitudine, prin temperament și prin construcția sa morală. Altfel nici nu s-ar explica de ce toți antisemiții prezintă aceeași psihologie: aceleași idei fixe, același dispreț pentru argumentul logic, același spirit de intoleranță și dispoziție agresivă, același gust pentru violență, pentru injurie, pentru expresiunile vulgare și tăioase... Și aceasta nu numai când sunt la mijloc oameni de rând sau de intelectualitate și moralitate mijlocie, dar chiar când e vorba de oameni indiscutabil superiori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ea a devenit reflectată. Sunt totuși mulțumit. Mulțumit că iubirea ce mă leagă de țara mea, de națiunea din care fac parte, de trecutul lor n-a fost niciodată umbrită nici de vreo violență inutilă, nici de vreun act de intoleranță, nici de vreo atitudine nedreaptă. Profesiune de credință Ziaristica n-a fost pentru mine o carieră, în senzul de profesiune; ea nici n-a fost activitatea mea principală decât de demult, la început, cum am mai spus-o. Dar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu era de acord ca aceștia să fie persecutați pe motive rasiale sau confesionale : „Intoleranța religioasă - scria el În Timpul, În martie 1879 - n-a existat niciodată În România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zadarnic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru” <endnote id="(285, p. 57)"/>. De altfel, aceasta era și poziția oficială a României. Prim- -ministrului, Ion C. Brătianu, declara următoarele Într-un interviu acordat În 1877 ziarului Deutsche Zeitung : „Intoleranța religioasă, atât mie cât și țerii mele, e ceva necunoscut”. Și aceasta cu toate că evreii imigrează În România „pentru a scăpa de conscripția militară”, sunt „de naționalitate rusească”, deci „de calitatea cea mai rea”, sunt „contravenitori la impozite”, Într- un cuvânt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult decât atât, românii „suferă de lipsă de sentiment religios”. De aceea, „printre nume- roasele acuzațiuni aduse de evreimea din țară și din străinătate asupra românilor, nu este poate nici una care să fie atât de neîntemeiată ca aceea de intoleranță religioasă”. Cei care dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lipsă de sentiment religios”. De aceea, „printre nume- roasele acuzațiuni aduse de evreimea din țară și din străinătate asupra românilor, nu este poate nici una care să fie atât de neîntemeiată ca aceea de intoleranță religioasă”. Cei care dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la ideea lipsei de bigotism a românilor, se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă că „toleranța și bunătatea sufletească constituie latura sa nobilă”. Este drept că aceste obser- vații s-au dovedit a fi doar un paratrăsnet pentru restul discursului, Îndreptat „Împotriva acelora care predică intoleranța, spiritul de șicană, robirea noastră [= a evreilor] ; Împotriva acelora care tulbură tineretul, asmuțindu-l la violență” (Monitorul Oficial, nr. 10, ianuarie 1927 ; <endnote id="603, p. 108"/>). Similar este construit un articol publicat În 1881 În ziarul evreiesc Fraternitatea : „Era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Europa” <endnote id="(476, pp. 33 și 39)"/>. Astfel de concluzii ditirambice făceau notă discordantă cu retorica uzuală a intelectualilor, poli- ticienilor și publiciștilor români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie și intoleranță. El era convins, de exemplu, că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre „toleranța românească” Într-un text programatic de o intoleranță etnică ieșită din comun. Pe chiar aceeași pagină a Programului Statului Etnocratic În care glosa pe marginea „toleranței noastre proverbiale”, el atrăgea atenția că ungurii, germanii și, În mod deosebit, evreii din România sunt periculoși, pentru că ei „nu Înfățișează garanții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul populației, În unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începuturile epocii moderne. La mijlocul secolului al XIX-lea, liberalul domn al Moldovei Grigore Alexandru Ghica a ridicat interdicția („În ființă de mai de mult”) ca „jâdovii să ție băcălii [= băcănii] În Iași”, pentru a nu face guvernul său „suspect de intoleranță religioasă În fața străinătății”. „Marea lui bunătate de inimă” a fost considerată de Radu Rosetti ca fiind o „slăbiciune” care Îl „Împiedica să arăte rigoarea cuvenită” față de „jâdovi” <endnote id=" (680, p. 225)"/>. În 1884, Încercând să justifice de ce sunt discriminați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1884, Încercând să justifice de ce sunt discriminați negustorii evrei prin prevederile noii „Legi asupra comerțului ambulant”, ministrul de Externe Dimitrie Sturdza (viitorul președinte al Partidului Național Liberal) a definit explicit toleranța ca pe o expresie a slăbiciunii și, respectiv, intoleranța ca pe o expresie a tăriei : „Înainte, când am fost slabi, v-am tolerat [pe voi, evreii], acum, când suntem tari, nu vă mai tolerăm” <endnote id="(754, II, p. 46)"/>. Comentând nemulțumirea demnitarului rus Anatole de Demidoff față de lipsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că românii ar fi „un popor prea bun, prea cumsecade” cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci democratică.” Evreii „ne pretind indiferența de rasă și de religiune”, care „Înseamnă tâmpirea conștiinței morale și spirituale”. „Aceasta e toleranța democratică, toleranță Întrupată În doctrina iudeo-francmasonică.” Toleranța creștină „e omenoasă cu cel omenos” și „e Îngăduială față de cel ticălos”. Intoleranța intervine atunci „când tu perseverezi diabolic [...] În voința de a-mi distruge credința, În numele căreia te tolerez” <endnote id="(602, p. 145)"/>. Nu este o Întâmplare faptul că Nichifor Crainic susținea această teorie la sfârșitul anilor ’30 : „Statului democratic Îi opunem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
impas și ar fi fost o demonstrație «ad oculos» a importanței elementului evreiesc În România” <endnote id="(261, p. 95)"/>. Aflându- se la Berlin, În aprilie 1912, I.L. Caragiale s-a folosit și el de o imagine similară. Excedat de „intoleranța antisemită” din România, Caragiale i-a spus lui Adolphe Stern urmă toarele : „Ce orbi sunt oamenii din țară [În privința «chestiunii evreiești»] ! Aș voi ca să se ridice Într-un balon uriaș toți evreii din țară, pentru numai câteva ceasuri numai, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ca orice demon, precizează Nicolae Roșu, evreul poate fi exorcizat cu ajutorul crucii sau al crucii Încârligate, Svastica - „semnul protector al civilizației”, care ne apără Împotriva stelei cu șase colțuri, „emblema iudaismului, a francmasoneriei și a bolșevismului”. Comunistul evreu Troțki „simbolizează intoleranța satanică a revoluției permanente, revolta evreului rătăcitor” <endnote id="(693, I, p. 151)"/>. Asocierea comunismului cu evreul și a acestuia cu Satana a supraviețuit fără probleme timp de jumătate de secol, reapărând În paginile unui cotidian românesc de mare tiraj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teza vinovăției evreilor de a-l fi ucis pe Isus, Într-un editorial al ziarului pe care Îl conducea (Azi, 28 aprilie 2000). Ca un nou profet al Apocalipsei, Corneliu Vadim Tudor anunța pogromuri antievreiești la sfârșitul mileniului : „Simt că intoleranța barbară a unor evrei poate determina reacții foarte dure În acești 4 ani care ne despart de pragul mileniului”. De altfel, chiar susținătorii acestui „mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Geo Șerban, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959. 845. Jean Ancel, Contribuții la istoria României. Problema evreiască (1933-1944), vol. II, părțile I și a II-a, traducere din ebraică de Carol Bines, Editura Hasefer, București, 2003. 846. Intoleranță, discriminare și autoritarism În opinia publică, sondaj de opinie realizat de Institutul pentru Politici Publice și The Gallup Organization Romania, București, septembrie 2003. 847. B. Brănișteanu, Jurnal, vol. I, prefață și note de D. Hâncu, text Îngrijit de Georgeta Pană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teritoriile basarabene și bucovinene „Zvonuri tot mai persistente vorbesc despre masacre asupra poplației minoritare, în special evreiești din Moldova...Dar simțul de umanitate al poporului nostru și bunul lui renume nu trebuie atinse prin executări și schingiuiri în masă, prin intoleranțe ce s-ar răzbuna în primul rând asupra noastră și a conaționalilor noștri...”. Excesele soldaților români erau tolerate, poate pentru că nu puteau fi controlate, iar măsurile disciplinare nu puteau opri furia soldaților. Ion Antonescu avea să recunoască că era depășit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
După cum aminteam Într-un episod anterior, „ajutorul” rușilor a fost compensat Însutit și Înmiit. a.q. Șovinism Termenul de „șovinism” provine din limba franceză și Înseamnă „Atitudine politică constând În afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, În manifestarea exclusivismului și intoleranței naționale; naționalism extremist”. Cum de se ajunsese la ura evreilor din Huși asupra creștinilor majoritari sau cel puțin la dispreț față de aceștia, ne explică chiar Iancu Gutman În „Raportul de activitate pentru perioada 1 aprilie - 1 Maiu 1947”: „În massa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]