5,452 matches
-
musulmani care tr]iesc în cele dou] Americi, Australia și Europa în ultimul sfert al secolului XX. Mai recent, diferitele state-națiuni și comunit]ți care constituie ummah-ul (comunitatea) musulman global își exprim] nevoia, de intensitate variat], de a relaționa moștenirea islamic] cu problemele de identificare național] și cultural]. În momentul în care acest fenomen s-a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua o incursiune istoric] în modul în care s-a format întregul spectru al valorilor islamice și al premiselor lor morale și etice, pentru a putea aprecia diversitatea moștenirii islamice în ceea ce privește gândirea și modul de viat] etic. îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua o incursiune istoric] în modul în care s-a format întregul spectru al valorilor islamice și al premiselor lor morale și etice, pentru a putea aprecia diversitatea moștenirii islamice în ceea ce privește gândirea și modul de viat] etic. îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou] surse de inspirație fundamentale. Prima este de natur] scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și etic. Acestea au constituit, apoi, baza care le-a facilitat gânditorilor musulmani dezvoltarea instrumentelor legale care s] cuprind] imperative morale. Elaborarea dreptului va duce la o codificare a normelor și a statutelor care au dat naștere conceptului de lege islamic], cunoscut] sub numele de Shari’a. Printre formele care s-au dezvoltat pentru a se ocupă de imperativele morale sunt și diversele școli de drept din Islam, care, prin intermediul disciplinei legale fiqh (jurisprudența), au elaborat coduri legale care s] cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C]rturarii evrei și creștini, care intraser] deja în contact cu respectivele moșteniri în diferite m]suri, au jucat un rol mediator crucial că „traduc]tori”, având în vedere faptul c] ei erau conștienți de faptul c] dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi cea elen], si au constituit baza pentru extinderea spectrului și a aplic]rii acestui cadru, pentru a articulă valori etice și morale în afara celor definite juridic. Având în vedere c] distincțiile clar definite între religia, societatea și cultură islamic] sunt greu observabile, este necesar s] permitem că întregul spectru de tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie considerat drept o resurs] în vederea separ]rii asumpțiilor și a angajamentelor morale pentru a putea aprecia atât dezvoltarea, cât și continuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltarea, cât și continuitatea din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson numea civilizația „islamicat]” a marcat dou] tipuri de începuturi morale și intelectuale. Amândou] s-au inspirat din textele fundamentale islamice și din procesele raționale autoreflexive. Prima categorie presupunea, în cazul celor dintâi musulmani, o trecere de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism. Cel de-al doilea „început” a fost influențat, într-o anumit] m]sur], de traducerea în limba arab] și de studiul operelor filosofice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mijloc de a afirma probleme legate de credinț], dar având un rol secundar în aportul s]u la definirea obligațiilor etice. Rezumând poziția tradiționalist], George Makdisi a subliniat faptul c] baza final] pentru obligațiile morale o constituia informația din textele islamice fundamentale, Coranul și Sunnah-ul, elaborate și aplicate în calitate de porunc] și p]cât l]sat de Dumnezeu, conceput că Shari’a și formulat în școlile juridice musulmane. Asemenea formul]ri ale poruncilor și ale interdicțiilor sunt exprimate în termeni etici în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de p]rere c] fiecare dintre ele reflect] instanțe normative în probleme de interpretare legal] și etic]. Pentru acești juriști musulmani atât etică, cât și legea se ocup], în principal, de obligațiile morale, pe care ei le consider] centrul mesajului islamic. iv. Abord]ri filosofice Integrarea moștenirii filosofice a Antichit]ții în lumea islamic] a constituit un factor care a facilitat utilizarea tradiției filosofice de c]tre intelectualii musulmani. Această a oferit Europei medievale personalit]ți că al-Farabi, Ibn Șină (Avicenna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretare legal] și etic]. Pentru acești juriști musulmani atât etică, cât și legea se ocup], în principal, de obligațiile morale, pe care ei le consider] centrul mesajului islamic. iv. Abord]ri filosofice Integrarea moștenirii filosofice a Antichit]ții în lumea islamic] a constituit un factor care a facilitat utilizarea tradiției filosofice de c]tre intelectualii musulmani. Această a oferit Europei medievale personalit]ți că al-Farabi, Ibn Șină (Avicenna), Ibn Rushd (Averroes) și mulți alții, preocupați de filosofie, comentatori și exponenți ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vida Conference, (Malibu, Cal.: Undena Publications, 1985). Pe lang] prezentarea realizat] de Fazlur Rahman, cartea conține articole scrise de K. Faruki, W. Madelung, G. Makdisi și F. Denny. Madelung, W.: „Nasir-al-Din Tuși ethics”; în Houvannisian, 1985. Makdisi, G.: „Ethics în Islamic tradiționalist doctrine”, în Houvannisian, 1985. Quran, The, The Meaning of the Glorious Koran, ăn explanatory translation by M. M. Pickthall (New York: Mentor, 1964). Rahman, F.: Major Themes în the Quran (Minneapolis: Bibliotheca Islamică, 1980). Ibn Rushd (Averroes): Averroes on Plato
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în Houvannisian, 1985. Makdisi, G.: „Ethics în Islamic tradiționalist doctrine”, în Houvannisian, 1985. Quran, The, The Meaning of the Glorious Koran, ăn explanatory translation by M. M. Pickthall (New York: Mentor, 1964). Rahman, F.: Major Themes în the Quran (Minneapolis: Bibliotheca Islamică, 1980). Ibn Rushd (Averroes): Averroes on Plato’s Republic;, trans. Ralph Lerner (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1974). Schimmel, A.: Mystical Dimensions of Islam (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1976). Al-Shafi’i, Mohamed: Islamic Jurisprudence: Risala lui Shafi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
the Quran (Minneapolis: Bibliotheca Islamică, 1980). Ibn Rushd (Averroes): Averroes on Plato’s Republic;, trans. Ralph Lerner (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1974). Schimmel, A.: Mystical Dimensions of Islam (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1976). Al-Shafi’i, Mohamed: Islamic Jurisprudence: Risala lui Shafi’I; trans. M. Khadduri, (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1961). Ibn Șină: Insharat wa al Tanbihat; trans. S.C. Inati, Remarks and Admonitions (Toronto: Pontifical Institute of Medieval Studies, 1984). Al-Tusi, Nasir al Din: Nasirean Ethics; trans
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bibliografie suplimentar] Arkoun, M.: Islam, Morale and Politique (Paris: Desclee de Bouwer, 1986). Hourani, G.: Reason and Tradition în Isalmic Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1985). Journal of Religious Ethics, 11/2 (Fall, 1983), conține articole excelente pe tema eticii islamice. Khadduri, Majid:The Islamoc Concept of Justice (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1984). Lapidus, I.: „Knowledge, virtue and action: the classical Muslim conception of Adab and the nature of religious fulfilment în Islam”, Moral Conduct and Authority, ed. B. Metcalf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conception of Adab and the nature of religious fulfilment în Islam”, Moral Conduct and Authority, ed. B. Metcalf (Berkley: University of California Press, 1984). Mottaheden, R.: The Mantle of the Prophet (New York. Pantheon Books, 1985). Nanji, A.: „Medical ethics and Islamic tradition”, Journal of Medicine and Philosophy, 13 (1988) 257-75. Nasr, S. H.: Ideals and Realities of Islam (Cambridge, Mass.: Beacon Press, 1972). Walzer, R.: Al-Farabi on the Perfect State (Oxford: The Claredon Press, 1985). PARTEA A TREIA ETICĂ FILOSOFICA OCCIDENTALĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Edmund Burke. Obiecția conservatoare const] în faptul c] o doctrin] a drepturilor submineaz] integritatea culturii și a obiceiurilor deoarece acestea exist] în anumite vremuri și în anumite locuri. Din asemenea motive, culturile contemporane bazate pe religie, cum este cazul lumii islamice, resping accentul liberal asupra drepturilor. În plus, presiunea pentru acordarea drepturilor ar putea fi v]zut] că un imperialism cultural din partea națiunilor liberale occidentale. În general, scriitorii contemporani adepți ai tradiției conservatoare obiecteaz] împotriva individualismului care este indirect implicat în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumită arie geografică, vest-europeană, de religie catolică și protestantă, În cuprinsul căreia s-a dezvoltat o tradiție culturală specifică. „Occidentalizarea” restului lumii, adică a zonelor În care s-au dezvoltat istoric alte tipuri de civilizație, cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente de civilizație, cum ar fi cultura politică occidentală, individualismul sau atitudinile față de muncă specifice etosului catolic și protestant nu pot fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sud-est, incluzând aici și folclorul. Deja în epopeea amintită cavalerul apare în mai puțin de patru ipostaze tipologice, anume, "akritul" (însărcinat cu paza frontierelor Imperiului), "apelatul" (provenit, de obicei, din soldatul musulman, luat prizonier și apoi încreștinat), precum și omologii lor islamici - "ghâzî" și "sa'âlîk"25. Fiecare dintre aceste forme de manifestare se revendică însă de la modelul enunțat. Investigate cu valoare categorială, elastice prin capacitatea de generalizare și concrete, în același timp, prin puterea de a reprezenta un vector istoric modelele
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
R.S.S.-ului. Prin invazia sovietică a Afganistanului, care devine în scurt timp un câmp de luptă fierbinte al confruntărilor EstVest în condițiile declanșării Războiului Rece, se creează premisele unui război civil între guvernul comunist susținut de trupele sovietice și rezistența islamică afgană care primește, evident, un ajutor din partea Statelor Unite și din partea arabilor de orientare sunnita. U.R.S.S.-ul a sprijinit guvernul afgan în demersurile constituirii unei armate și chiar a ajutat la întreținerea acesteia. Se mai cunoaște faptul că sovieticii au
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
rând, această tipologie nu surprinde caracteristicile unei OIG precum Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (Organization of the Petroleum Exporting Countries OPEC) și nici pe cele ale organizațiilor întemeiate pe adeziunea la un set de valori, cum ar fi Organizația Conferinței Islamice sau defunctul Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (CAER) al statelor comuniste din zona de influență a Uniunii Sovietice. De asemenea, caracterul regional este discutabil în cazul unor alianțe militare (care iau forma unei OIG) în care puteri extraregionale se implică
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
propagandă și, în același timp, i-a ajutat să răspândească frica în rândul populației. În sfârșit, afinitățile de interese și convingeri au stimulat cooperarea între diverse organizații teroriste (Kiras, 2005, p. 482). Se apreciază că, în ceea ce privește terorismul internațional, organizația teroristă islamică Al Qaida, condusă de Osama bin Laden, a făcut trecerea de la palierul transnațional la cel al rețelei transnaționale globale (Willets, 2005, p. 434). Însă efectele globalizării asupra terorismului internațional nu pot fi limitate la Al-Qaida sau la relația cu subsidiarele
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
leagă mai mulți actori locali cu grade diferite de transnaționalizare. Mai relevantă este observația că, sub diverse forme și în diverse grade, chiar activitatea subsidiarelor sale (reminiscențele saudite și afghane, Jemaah Islamiyah din Indonezia, Al-Jihad din Egipt, mai vârstnicul Grup Islamic Armat din Algeria, Harakat ul-Mujahedin din Pakistan sau, mai nou, organizația Al-Qaida din Irak) sugerează că ele sunt ONG ale crimei cu un caracter transnațional accentuat sau, oricum, în creștere. Aceeași componentă este evidentă în cazul organizației palestiniene Hamas, născută
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
vorbește o limbă, și el are un sex, și el are o religie, și el s-a născut undeva. Dar el vorbește altă limbă (poloneza, și nu suedeza), are alt sex (e femeie, și nu bărbat), are altă religie (e islamic, și nu creștin), s-a născut în altă țară. Altul este, desigur, altul identic, dar în același timp identicul acesta este altul. Iar identicul care este altul (altă limbă, alți părinți, alt sex, altă nație etc.) e straniu, e stranietatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]