1,876 matches
-
la gura sobei... Dinu Noica, din Câmpulung, lui Pierre la București 24 octombrie 1953 Pierre dragă, Rândurile dumitale erau neașteptate în pachetul de scrisori trimis de Mihai. După ce le-am citit, am realizat că le meritam. Fără îndoială că fusesem ispitit să mă uit în buletinul D-tale de identitate, dacă n-ar fi fost decât pentru că erai prietenul lui Mihai. Te am văzut apoi evoluând aci cu atâta dezinvoltură, încât am renunțat să te identific pe loc, mulțumindu-mă să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în zestrat pentru a face ceva cu mâinile, sufletul și inteligența, așa încât nu m-aș mira să știu că te consideri acasă în cinematografie. Dacă însă mă limitez la ce pot ști despre D-ta în urma scrisorii trimise, atunci sunt ispitit să spun că ar trebui să scrii literatură. Nu cumva ai și scris? Oricum, mă bucur să știu acum că prietenul lui Mihai e cineva. Tot ce ți-aș dori ar fi să nu te lași prins și D-ta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
primilor doi ani petrecuți la oraș, cel mai adesea mi-era mai simplu să găsesc într-un cartier necunoscut strada căutată, decât în limba națională cuvântul căutat. Româna se raporta la mine la fel ca banii de buzunar. Cum mă ispitea ceva într-o vitrină, cum nu-mi ajungeau banii să cumpăr acel lucru. Ceea ce doream să spun trebuia plătit cu vorbe corespunzătoare, dar multe cuvinte nu le cunoșteam, iar puținele pe care le mai cunoșteam nu reușeam să mi le
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
politice revenea unul rasist. La fel se întâmplă și cu expresiile ori zicalele cu rimă alunecoasă, a căror melodie ți se imprimă pe dată în memorie. Ele sună atât de rotund, încât nimic nu-ți dă de bănuit și ești ispitit să le reproduci în fața altora. Publicitatea folosită în economia de piață liberă se slujește și ea de efectul comic al unor propoziții și imagini. Când am sosit în Germania, m-a speriat reclama făcută de o firmă care se ocupa
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu-mi pot reprima o mirare. Cum e posibil ca un om care a traversat un secol atât de tulbure și care a trecut prin câteva convulsii enorme, printre care un război, să nu fie - sau să nu fi fost - ispitit de scrierea memoriilor? Țin minte că într-un articol intitulat „ Fețele fericirii“ și publicat în Dilema veche, scriați la un moment dat: „Ce cosmetician iscusit e memoria. Cum se pricepe ea să aureoleze banalul.“ Chiar și așa, la treizeci și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și din inocență să cădem din nou în martiraj, în prunci căutați noaptea. Niciodată nu ne vom imagina Iude, Ane sau Caiafe - deși Pilați din Pont, în „cazul Labiș”, am întâlnit, și încă fericiți, cu numele pe frontispiciul revistei. Labiș ispitește la nevinovăție. E cea mai adâncă dintre primejdii. Labiș n-a fost un inocent, noi cei din preajma lui n-am fost prunci. Inocenții trezesc o ură ceva mai blândă, pruncii adună suspiciuni ceva mai nuanțate. „N-a fost cazul” - cum
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ă) fie de trebuință celor ce vor ceti și acelor ce vor asculta cu inima curată și vor păzi poru(n)cile sfi(n)tii ev(anghe)lii. A sfintii bese(re)ca Streza Cârțișor (a) și cine s(-)ar ispiti să o fure să fie afurisit de toți sfinți pă(ren)ți. Scris(a)m eu popa Ionu d(in) Cârțișoar(a) de(n) ținutul Făgărașului și a fo(st) anul D(o)mnulu(i) 1772. Decă a(m) scri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și fără să bea2. Dar, stăruind în rugăciune asupra acestor lucruri, se află foarte temător. În cele din urmă, merse în biserica Sfântul Dominic unde hotărî să plece în felul în care gândise și deja marea teamă că L-ar ispiti pe Dumnezeu se risipi. A doua zi dimineață, în ziua plecării, se sculă devreme și, începând să se îmbrace, îi veni o teamă atât de mare încât i se părea că nu izbutește să se îmbrace. Deși simțea oîmpotrivire, ieși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
putea să-i spună regulile primei și celei de-a doua săptămâni pentru cunoașterea diferitelor spirite 4. 9. A noua. Este de luat aminte ca, atunci când cel care face exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tare i-ar dăuna cele din săptămâna a doua, fiind vorba de o materie mai subtilă și mai adâncă decât ar putea înțelege. 10. A zecea. Când cel care propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A zecea. Când cel care propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei de-a doua săptămâni, și nu în viața curățirii, care corespunde exercițiilor primei săptămâni 1. 11. A unsprezecea. Aceluia care face exercițiile primei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a lăsa pe dinafară nici un ținut, loc, stare de viață, nici măcar o singură persoană. 142. Al treilea punct. Să mă gândesc la ce cuvântare le ține și cum îi îmboldește să azvârle năvoade și lanțuri; și mai întâi să-i ispitească cu pofta de avuții, cum se întâmplă cel mai adesea, ca să ajungă mai ușor la slava deșartă a lumii și apoi la o trufie mai mare; astfel încât prima treaptă să fie cea a avuțiilor, a doua cea a slavei, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dialog cu Cristos, Domnul nostru, și la sfârșit cu un Pater noster. 199. Notă. Trebuie luat aminte, după cum s-a spus deja în parte mai sus2, că în dialoguri trebuie vorbit și cerut în funcție de materia propusă, și anume după cum sunt ispitit sau consolat și după cum simt dorința de a avea o virtute sau alta, după cum vreau să mă predispun pentru o parte sau alta, după cum vreau să sufăr sau să mă bucur de lucrul pe care-l contemplu; cerând, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe care e potrivit să o mănânce, de la care să nu se abată în nici un fel, orice poftă sau ispită l-ar îmboldi; ba mai mult, pentru a stăvili mai bine orice poftă neorânduită și ispită a dușmanului, dacă este ispitit să mănânce mai mult, atunci să mănânce mai puțin. 218. SĂPTĂMÂNA A PATRA. PRIMA CONTEMPLAȚIE: CUM CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, I S-A ARĂTAT STĂPÂNEI NOASTRE (NR. 299). Rugăciune. Obișnuita rugăciune pregătitoare 1. 219. Prima introducere este istorisirea, care aici va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
i-a spus: („Lasă acum; căci așa se cuvine să împlinim toată dreptatea”). 3. (A venit Duhul Sfânt și vocea Tatălui din cer, spunând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care Îmi aflu bucuria.”) 274. DESPRE CUM A FOST ISPITIT CRISTOS, SCRIU SFINȚII LUCA ÎN 4,1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în pustiu, unde a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. 2. A fost ispitit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
FOST ISPITIT CRISTOS, SCRIU SFINȚII LUCA ÎN 4,1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în pustiu, unde a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. 2. A fost ispitit de dușman de trei ori (Apropiindu-se, ispititorul I-a spus: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se facă pâini ș...ț. Aruncă-Te jos ș...ț. Acestea toate ți le voi da ție, dacă vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rău, dușmanul binelui nostru și al mântuirii veșnice. 334. A șasea. Când dușmanul firii omenești a fost simțit și recunoscut după coada sa de șarpe și după țelul rău spre care duce, îi este de folos persoanei care a fost ispitită de el să cerceteze de îndată înlănțuirea gândurilor bune ce i le-a adus și începutul lor, precum și, puțin câte puțin, cum l-a făcut să coboare de la delicatețea și bucuria spirituală în care se afla, până ce l-a atras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și Eva se lăsase ademenită când mușcase din mărul păcatului la care Dumnezeu lucrase cu migală, dorința ei fusese fierbinte. O patimă nebună îi cuprinse întreg trupul răvășindu-i gândurile și simțirea, făcând-o să îmbrățișeze cu bună știință nesăbuința, ispitită de flacăra vie a iubirii, acceptând de bună voie să fie femeia lui, fără a fi măritată. Corabia în care se urcaseră Alin și Nicole sălta departe de țărm, pe valuri înalte. Era croită din sufletele lor căutând să ajungă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fi un veritabil îndrumar nu doar pentru tineri, ci și pentru cei care vor să cunoască alfabetul documentarii și cercetării științifice. În Unele avantaje (Tribuna școlii, nr. 31/ 8 aprilie 1972, p. 10), o discretă captatio benevolentiae, Costache Olăreanu îl ispitește pe posibilul interlocutor cu două avantaje procurate de lectură: dobândirea unui ritm al existenței spirituale (nu spusese Caragiale - Ritmul - iată esență stilului?), în primul rând, ritm al receptării informației. Dacă ritmul personal nu se sincronizează cu cel exterior al fluxului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe celelalte o să le lăsăm în păstrarea dumneavoastră“. Și brusc: „Mi-a dispărut unul din romanele prețioase!“ Atunci am strigat: „Nu vă permit să mă acuzați de furt; nu s-a atins nimeni de nici o carte“. Într-adevăr, deși mă ispitise Mabell, am refuzat să ascund din cărți, fiindcă m-ar fi băgat la pușcărie. Erau cam 15-20 de inși. I-am văzut atunci făcând cerc în jurul meu, două, trei, cinci cercuri foarte strânse, ca și cum menghina primejdioasă a unui mecanism necunoscut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
română,/ Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie.” Totuși, „oricât de căzute ar fi În opinia lumii fecioarele Sionului - conchide concesiv Russo -, de multe ori ești ispitit să alcătuiești o parafrază modernizată după Cântarea cântărilor ” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au trăit și alți europeni În epocă. La București, de exemplu, În 1941, diplomatul și politicianul Constantin Vișoianu - rușinat de reglementările antisemite promulgate de guvernul mareșalului Ion Antonescu - Îi declara următoarele prietenului său Mihail Sebastian : „De câte ori văd un evreu, sunt ispitit să mă apropiu de el, să-l salut și să-i spun : Domnule, vă rog să credeți că eu n-am nici un amestec»” <endnote id="(156, p. 368)"/>. Titlul de onoare de „Drept Între popoare” - acordat de statul Israel celor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
682, p. 254)"/>. Sau : „Oare evreii nu sunt și ei oameni ca și noi ?”, Întreabă contrariat un personaj al lui Ilya Ehrenburg (Julio Jurenito, 1921). Răspunsul este tranșant : „Bineînțeles că nu !” <endnote id="(732, p. 137)"/>. Sau : „Inima m-a ispitit să spun : și evreii sunt oameni, dar nu am zis nimic”, Își aduce aminte un personaj (o ucraineancă din Bucovina) din romanul Caterina, semnat În 1989 de Aharon Appelfeld <endnote id=" (813, p. 71)"/>. Probabil că Cioran parafraza În răspăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Scumpe Căline, Amicii, printre care cholericul întru nemurire Ghideanu , miau făcut cunoscut faptul că de nenumărate ori ai fost prin Iași, degrabă ispitindu-mă cu destulă obrăznicie: „Cum, nu v-ați văzut? N-a fost pe la tine?” cînd aflau contrarietate pe chipul meu, altfel atît de tembel. Mie îmi spun, evident, că descinderile tale în Iași poartă amprenta aglomerării faptelor în timp (ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]