1,937 matches
-
țapul și să-l întrebe. I s-a îngăduit; a întrebat pe țap și țapul se pare că a dat răspuns. Țapul meu spune, a dat lămurire baba, că fiind acuma funcționar nu mai are nevoie să mai facă vreo ispravă. Ieri la Senat, s-au împărțit senatorilor, spre complectare, niște fișe. Notele explicative aveau în total patru greșeli de gramatică și ortografie, ceeace e destul de mult pentru un înalt senat al Regatului. Deși toți domnii senatori le citeau cu luare-aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale țării, care sunt multe și acoperă în toate părțile țara, să nu fie ușor de umblat pentru dușmani și nici lesne de cucerit. Și ținându-se pe urma lui, săvârșea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate dușmană rupându-se, se îndrepta pe undeva prin țară după hrană sau la prădat vite și așa cu foarte mare îndrăzneală se ținea de armată”. Aceași tactică și strategie a folosit-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuie socotit printre eroii secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a înțeles din ce a frunzărit prin atelierul de cizmărie al meșterului Olteanu este altceva. Cu toate că avea studii precare, la limita permisă, totuși, Nicolae Ceaușescu a fost un tânăr ambițios, cu o inteligență nativă, specifică omului de la țară. Legendarele sale isprăvi, cu implicările în procesele de la București și Craiova ale greviștilor de la Uzinele ”Grivița” nu pot constitui mărturii plauzibile, decât în măsura verificării riguroase a acestora. În perioada regimului comunist, cu precădere în intervalul 196 - 1989, lui Nicolae Ceausescu i s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lux de amănunte Marius Oprea, în cartea sa intitulată ” Adevărata față a lui Traian Băsescu”. În perioada cât Traian Băsescu a fost comandant de navă, el a schimbat mai multe ambarcațiuni, până când a ajuns șef de companie comercială la Anvers. Isprăvile matelotului, care va urca ierarhic până la demnitatea de conducător al României sunt multe și demne de relatat. În calitate de comandant de navă, Traian Băsescu a fost întotdeauna cochet. Era îmbrăcat impecabil, uniformele militare venindu-i ca turnate, deși corpul său nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Domnița Ileana din Sibiu, s-a repezit să culeagă un coș de struguri pentru profesoara dirigintă. N-a gustat strugurii ci i-a ales numai după frumusețe; și-a umplut coșul de coarnă neagră de toată frumusețea și mândră de ispravă s-a dus să-i arate Mamei. Vai! drăguța mea, dar tu i-ai gustat? Mare i-a fost dezamăgirea când și-a constatat isprava. Când scriu aceste rânduri coarna neagră din propria curte este multicoloră și-i urmăresc zilnic
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
după frumusețe; și-a umplut coșul de coarnă neagră de toată frumusețea și mândră de ispravă s-a dus să-i arate Mamei. Vai! drăguța mea, dar tu i-ai gustat? Mare i-a fost dezamăgirea când și-a constatat isprava. Când scriu aceste rânduri coarna neagră din propria curte este multicoloră și-i urmăresc zilnic boabele din ce În ce mai negricioase. Nu Îndrăznesc să rup nici una, căci știu că aroma lor se desăvârșește doar spre sfârșitul lunii octombrie și strugurii rezistă la 10
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu apăreau În câmpul microscopic. La o privire mai atentă am observat că picătura de examinat (sânge și diluant) nu era la marginea lamelei, deci lichidul de examinat nu putea difuza În camera de numărat. I-am arătat doamnei Vasiliu isprava făcută și am rugat-o să-mi permită repetarea recoltării probei. Ca “Mamă de copii”, cum a rămas toți anii cât am lucrat Împreună, a fost de acord, dar era necesară și aprobarea domnișoarei Găzdaru. Nu se poate! Nu știe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă în manuale, severea, acestea, cu decadentismul avangardelor literare. A-i ceti din cărți împrumutate și ediții antebelice, era o mare ispravă. Și mi-o îngăduiam. La facultate, semețindu-mă și luând drept pierdere de timp lectura autohtonilor ori învățarea limbii ruse, neplăcându-mi nici mărginirea, strigătoare la cer, a profilor ieșeni de istoria literaturii (cu excepția lui Ioan Constantinescu), mărunți, grobieni, ventilatori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alegeri libere din 1990, "ca independent", am refuzat însă să particip, cu atât mai mult am refuzat să mă înrolez în partid; n-am fost niciodată membru al vreunui partid), sau în altă demnitate publică. De fapt, cea mai "hazoasă" ispravă a mea a fost atunci că am părăsit "puterea" (avem mașină puternică la scară, cu șofer, veneam entuziast la ședințele guvernului și parlamentului la București, "puneam țara la cale", totul îmi stătea la picioare; îmi erau lăsate de anonimi la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să organizeze pentru un ofițer superior o vână toare în pădurea de la Brănești și Pasărea. Minciună vădită! Ce vânat era să împuște într-o pădure atât de umblată în luna iulie? Aceasta se și adeveri, căci vânătoarea rămase baltă după isprava mea cu elevii din Burdușani, Pinkow văzuse destul la noi și plecă la repezeală la orele 5, întrebând numai pe Landowski de nu vedem lume pe ascuns și de nu am primit o scrisoare sâmbătă. Să fi bănuit transportul de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când luăm un ziar întoarcem paginile pline de isprăvile legionarilor, de portretele lor, fără a le citi, când deschidem radio[-ul] îl și închidem, auzindu-le laudele și discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a întreținut în România literară, o lungă perioadă de timp, un atrăgător foileton de analiză aplicată privind "isprăvile stilistice vrednice să fie amintite", după cum el însuși nota, mici eseuri pe probleme de cultură a limbii pe care și le-a adunat în volumul Măiastra (Editura Timpul, Reșița, 2000, Colecția Eminesciana, nr. 8), atrăgând atenția, cu bonoma sa exprimare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
componente ale echipei de handbal feminin Știința Bacău continuă să facă ferfeniță blazonul unei grupări care făcea cândva legea în handbalul românesc. Nu numai că handbalistele băcăuance pierd meci după meci, dar o fac și într-o manieră umilitoare. Ultima ispravă a elevelor lui Ion Arsene s-a consumat la Deva, acolo unde Știința a fost învinsă de formația locală Cetate fără drept de apel, 35-21 (16-10). Îmi pare rău s-o spun, dar aici nu mai e vorba doar de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mâncare. Eram la mii de poște departe de orice grijă, într-unul din acele momente, când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mii de poște departe de orice grijă, într-unul din acele momente, când din viață guști numai plăcerea, într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
foarte mult băiețelul, a considerat că e momentul să-i dea o lecție pe care să o țină minte toată viața. L-a dus pe copil în camera lui și i-a tras o mama de bătaie cruntă. După această ispravă, obosit deja de efort, s-a dus în camera lui, s-a așzat la birou și a deschis sertarul. Ochelarii lui se aflau în sertar, înregi și nevătămați. În clipa aceea, lacrimile i-au țâșnit din ochi ca dintr-o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Sau pe tine deja te lasă rece astea, că la București acolo e plin de mașini ale lu’ Gigi Kent, Fane Spoitoru. Oricum, a început și România să se dezvolteze. Pronunță numele ălora ca și cum ar fi niște oameni de toată isprava. Nu ca opăriții de aici, care se mulțumesc cu un Peugeot la mâna doua. Oameni bazați. A fost și el în București și, ca să-l citez, rămânese cu impresia că n-ar putea trăi acolo. Aici doar Mișu era frecventabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fi venit. Și, la nervi, comisese un act ratat. Sau poate auzul îmi jucase din nou feste. Scriam. Să scrii în timp ce trăiești chiar despre ceea ce trăiești. Ca și cum ai merge prin lume îmbrăcat cu niște haine cusute, croite nu tocmai de ispravă și, din când în când, mai adaugi un petec la hainele alea, îl lipești acolo unde trebuie. Scriam, mergeam la spital, singura ureche pe care o mai aveam în stare de funcționare îmi era arsă, pentru a dispărea infecția aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care se scrie. Am fost la un singur cenaclu, dar discuțiile cu Pif erau mult peste discuțiile de acolo. Care propuneau incoerența ca metodă de lucru. Era la modă să fii cinic. Rău. Îi ascultam pe puștii care-și povestesc isprăvile. „Io nu sunt sănătos!“, se dădeau ei rotunzi. Să fii nebun e de bonton. E marfă. Banalizarea nebuniei. Nebunia ca blazon. Carte de vizită. Singura soluție dacă vrei să înțelegi ceva din ce ți se întâmplă. „Nebun e ăla, bă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
DDT. Mai rămânând, În sfârșit, ca generațiile să aștepte vindecarea ultimelor noastre rele, nevindecate până astăzi, și anume: guturaiul, lipsurile vieții, ticăloșia oamenilor și arțagul femeilor noastre. și am asistat cutremurați la ivirea zorilor Vârstei Atomice și la cele dintâi isprăvi de Apocalips pe care dezagregarea nucleară le poate oferi acestei nefericite omeniri fie amenințată de către Ucenicii Vrăjitoriei a se rostogoli, cu tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul Provi dențial, mult așteptat, spre noi forme de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
13, 24-27) PENTRU FIECARE DIN EVENIMENTELE ACESTEI JUMĂTĂȚI de veac, păs trez și astăzi, Încă intactă, o amintire a primelor im presii și primelor uimiri, la fel cum nu putem uita prima noastră Îmbrățișare de dragoste, din adolescență. Căci nici o ispravă de mai târziu a aviației nu a egalat, În intensitate emoțională, acea primă viziune, care a dărâmat ceva În noi, a „mai greului decât aerul“ văzut cum se ridică și plutește dea supra capetelor noastre la acea timidă demonstrație a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
numai a acestui oraș, dar chiar din istoria omenirii, Întârziind cu anii mei din urmă În pragul apariției unor forțe mondiale tinere și decisive pentru Înfățișarea viitoare a lumii. Soartă nevisată de generația noastră de sexagenari părtașă celor mai mari isprăvi ale istoriei, căci niciodată ca acum și nime nea ca noi nu a trăit și nu a gândit ca pentru ome nirea Întreagă, În aceleași aspirații comune de solidaritate universală În suferințe, lupte și speranțe spre mai bine. INTERESUL LUCRURILOR
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-mi frânez, oarecum, această latură a naturii mele.) Prin varietatea sa etnografică, de asemenea, lumea copilă riei mele m-a pregătit și obișnuit de timpuriu cu societatea de mai târziu a oamenilor pur și simplu de treabă și de ispravă - indiferent de culoarea părului lor. Negustorii albanezi din mahalaua noastră, formând familii onorabile și respectate, erau mai toți veniți din Boboștița, sat de albanezi și de aromâni, cu moravurile lor patriarhale de aspre virtuți domestice, păzite și păstrate cu sfințenie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Mihalache Popescu, severul administra tor al Casei școalelor și dispensatorul de taxe al candidaților la examenele date În particular. Îi prezint cererea mea de scutire acestui „zbir al lui Haret“, cum li se spunea de presa adversă bărbaților de ispravă, dar nu lipsiți de un Îngust și deplorabil spirit sectar, cu care har nicul ministru al școalelor știa să se Înconjoare; sau, cum li se mai spunea, „cazacii lui Haret“, printre care mai amintesc aci pe D. A. Teodoru, implacabilul secretar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]