1,814 matches
-
fără excepție, caritabili). Explicațiile ce s-au dat diferă foarte mult între ele (la dezbatere au participat doctori prelați, călugări budiști ș.a.), dar nici una nu neagă existența fenomenului. Ciudat „personaj” mai e și Nanianu! Mereu cu ambiția de a fi isteț, mereu Cănuță om sucit. În tot ce povestește introduce o notă de ficțiune prin care se autoevidențiază. Ascultătorul e pus într-o situație dificilă: fie să-l întrerupă, pentru a nu fi luat de prost, fie să-l asculte și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întrebat ce părere are despre „sciziunea personalității” unora dintre cei pe care-i cunoaștem, de ruptura dintre felul lor de a vorbi în „cadru oficial” și „în particular”. Plicticoși, terni, năclăiți în banalități, în ședințe (inclusiv la învățămîntul de partid); isteți, ironici, expresivi, în conversațiile obișnuite. Uneori e greu de crezut că sînt aceiași indivizi. „Bătrîne - mi-a răspuns el -, n-are rost să fii «original». Să te felicite Nancu sau Fănică (ștefan Olteanu) și să te toarne nu știu care... Nu, zău
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a adăugat A. - «elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp, el a isprăvit școala și s-a căsătorit. „Cu cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o”, a sărit de la locul său Eugen Verman. „O fată sănătoasă, isteață”. „Atît de isteață - i-a luat vorba A. - încît a tras banii de la nuntă pe un cec personal!”, a conchis el, care știe și alte lucruri, pe care, oricît nu l-aș iubi pe G., nu-mi face plăcere să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp, el a isprăvit școala și s-a căsătorit. „Cu cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o”, a sărit de la locul său Eugen Verman. „O fată sănătoasă, isteață”. „Atît de isteață - i-a luat vorba A. - încît a tras banii de la nuntă pe un cec personal!”, a conchis el, care știe și alte lucruri, pe care, oricît nu l-aș iubi pe G., nu-mi face plăcere să le notez. *Tatăl
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre Brașov. Pe aici se ținea Horia Sima, pe la niște rudenii. Neavând familie, trăia, de copil, pe unde putea. De la început a pus ochii pe Ion Dan, tânăr țăran cu bună gospodărie și dare de mână. Era un băiat cuminte, isteț și de o mare bunătate sufletească. De la început a priceput de ce e vorba și s-a înrolat cu multă bucurie. Din acele clipe s-a legat de noi și de Mișcare pentru totdeauna. În județul Făgăraș, unde devenise cunoscut și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae Petrașcu sau chiar a Gestapo-ului. A stat câtva timp la Rostock, dar dându-și seama că ar putea fi decoperit stând în apropierea lagărului a plecat în altă localitate chiar în timpul anchetei, întrucât el, fiind un agent mai isteț al lui Eugen Cristescu, era destinat să săvârșească atentatul contra lui Horia Sima și trebuia să stea de o parte până la momentul hotărâtor. Din ancheta care s-a făcut a rezultat că echipa care trebuia să-l ucidă pe Horia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
calcule timp de o oră. Apoi am luat iar pauză. — Aș vrea să vă pun o întrebare. Ce anume vrei să știi? — Tânăra de la intrare. Cea în costum roz și puțin cam plinuță... — E nepoata mea, spuse bătrânul. E foarte isteață. Deși e încă tânără, mă ajută foarte mult. — Întrebarea mea este... s-a născut mută sau i-ați scos dumneavoastră sunetele din vorbire? — Ah, fir-ar să fie! zise bătrânul plesnindu-se cu palma peste coapsă. Am uitat complet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Puiu (1933) afirmă un umorist în genul lui Gh. Brăescu, cu o sigură intuire/reprezentare a elementului comic în psihologia și manifestările personajelor pe care le conturează în special cu ajutorul dialogului, spontan, sprinten, spectaculos uneori. Descrierile sunt pline de haz, istețe, ușor atinse de un suflu urmuzian. În piesa titulară, școlarizarea unui elev răsfățat necesită o permanentă campanie a familiei, care culminează cu o amplă mobilizare de forțe în vederea promovării bacalaureatului. Contrastul dintre nepăsarea și insolența elevului convins de inutilitatea absolută
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
ambianță mondenă, percepută drept falsă și ridicolă, o tânără dactilografă, mamă a unui copil din flori, reușește să se impună grație calităților ei sufletești și să convingă familia iubitului ei să o accepte. Dialogurile sunt ceva mai substanțiale, cu replici istețe și acide, menite să satirizeze ignoranța, viețuirea superficială, ipocrizia vieții familiale, fumurile de castă, politicianismul. Poantele sunt decent amuzante, unele spirituale, iar scriitura, mai îngrijită și urmărind mai strâns intriga, asigură o lectură antrenantă. Atent construită, cu mult umor, cu
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul Duțu, cu breton și lavalieră”, „geograful Borș, scurt
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
de ample dialoguri, de introspecții „raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții; se poate presupune că acestea sunt tonul și viziunea autoarei. Tonul e unul sapient-glumeț, convențional „isteț” și pe alocuri prea „săltăreț”, marcat de o sprinteneală perpetuă, al cărei tonus egal obosește în cele din urmă. Procedeul e menit probabil să „mascheze”, din pudoare, o - reală - gravitate de fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
încearcă să-l convingă prin tot felul de șiretlicuri retorice: "cu chipuri filosofești și țărămonii politicești înainte adulmăcând, purceasă"32. Dacă în fabulele lui Esop această metodă dă roade de regulă 33, e limpede că dulăul țăranului este mult mai isteț decât cei ai vechilor greci, căci nu se lasă amăgit. Prin urmare, când nici confruntările directe nu-i aduc victoria, Lupul își ia drept aliat un confrate și, împreună, recurgând la șiretlic, îl dovedesc (ba chiar îl ucid) pe harnicul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se poate, e bine să nu ți-o asumi: "Frate Hulpe, dzisă, poți răbda ca între pasiri dihanie mai cu socoteală și mai cu meșterșugul loghicăi decât între noi să să afle? (că nu ieste în lume cuvânt atâta de isteț, sau lucru așé de cu preț, ca carile vreodată să nu mai fie fost sau a nu mai fi de acmu înainte să poată)"4. Precaută, neobișnuită să acționeze direct, ci prin învăluire, Vulpea nu are nici un interes să intervină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în ceea ce privește la pusețiunea [poziția] locului, pe a noastră în partea cea mai mare o aflăm mult mai romantică, prin urmare mai favoritoare pentru inspirațiunile poetice. Nu cu a doua: pentru că, de se pare la întâia vedere moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce se vede
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a zis să fac cerere, că mă încadrează și mă dă la Podu Iloaei pe funcție de picher, în construcții la drumuri. Și, dacă fusesem în armată, mă pricepeam și la picheri și la pontonieri și la mai toate. Am fost isteț și am "furat" meserie, cum se spune, privind la ceea ce făceau alții de pe unde mergeam cu mașina. De exemplu, când s-au pus bordurile și s-a pus primul asfalt de la Breazu până la Movileni, mă uitam la cum făceau ăia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o luptă, are loc o confruntare, uneori foarte accentuată. În momentul de față (în 1996, n.n.), din unghiul meu de vedere, se pare că tendințele central-eu-ropene domină, ceea ce, à la longue, ar avea un efect benefic asupra României"248. "Manierați, isteți, sofisticați, maeștri în arta de a asimila manierele și cultura străină, în special franceză, afirmă cu oarecare ironie călătorul V. S. Pritchet vizitând România comunistă, românii i-au făcut pe europeni să rămână cu gura căscată în fața adaptabilității lor inteligente
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
îi invidiază sunt self-made-men care au început în aceleași condiții. Mai rău, realizează că toți ceilalți își dau seama de acest fapt. El citește în ochii soției sale și ai propriilor copii reproșul nespus: ,,de ce tu nu ai fost mai isteț?". Vede cum oamenii îi admiră pe cei ce au avut mai mult succes decât el și privesc cu dispreț sau cu milă propriul său eșec"25. Este un lucru cert, pus în evidență și de către Mises, că mulți oameni își
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui Beldie și Nae Ionescu. Într-un loc menționează, "aveam să-l aud, dar fără să-l ascult, sfatul insinuant al vechiului meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europeană, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: "Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decît numai prin muieri!" Maximă înțeleaptă, pe care Nae - filosoful și profesorul de mai tîrziu al unei generații - a și urmat-o în
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
părticică a corpului" (EZ ep, 262, 1993, 2); " Intuind scopul vizitei, Bratu a prins a-și părui cu simt de răspundere vecină" (EZ 1567, 1997, 8). Dacă în cazul bătăii indiferență ironică a acestor relatări mai mult sau mai putin istețe poate fi chiar preferată unei alte opțiuni stilistice actuale - dramatismul de prost gust al invecticelor, cu subliniată participare afectiva - , nonșalanta mi se pare cu adevarat de neiertat în cazurile mai grave, în care umorul cinic al limbajului familiar și jocurile
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, "pisicuța" revine la locul său inițial, iar "șoricelul" continuă jocul. Dacă nu l-a prins, "pisicuța" devine "șoricel". 5. "Șoarecele isteț și pisica periculoasă" Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de "șoricel" și, respectiv, "pisicuță". Pe circumferința cercului se "deschid" patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. "șoricelul" este introdus
ANEXĂ din 27 martie 2015 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale "Joc şi mişcare", curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, "Educaţie pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, "Educaţie pentru dezvoltare", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, "Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia şcolii pentru liceu*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264203_a_265532]
-
Opusul este dezgâmfare; glimpi= denovelări de pământ rezultat în locurile pe unde au umblat vite mari pe pământul ud și au lăsat urme adânci; gișcilina= despărți ( ! nu este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era organizată de unul din feciorii isteți, care angajau ceterași și aveau grijă de buna desfășurare a jocului. Jocul se desfășura într-o atmosferă sărbătorească. Când intra prima dată o fată în joc, toate privirile flăcăilor erau îndreptate înspre aceasta. Fata venea la joc însoțită de prietene
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
său, Fiodor, care abia împlinise 15 ani. La 27 aprilie 1682, țarul Fiodor al III-lea moare fără să-și aleagă urmașul -Ivan, fratele său de 16 ani cu mintea tulbure sau Petru, fratele vitreg, iute ca argintul viu, aprig, isteț dar în vârstă de numai 10 ani? Mulțimea rostește numele lui Petru, care primește numele de Petru I. Însa țarevna Sofia, sora bună al lui Ivan și sora vitregă al lui Petru urzește planuri de răzbunare. Profită de faptul că
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită „Sorana”. În perioada interbelică a publicat mai puțină proză. Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a. S-a stins din viață în anul 1946, pe 14 decembrie, la București. În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru emisiunea „Teatru radiofonic”: "Călătorului îi șade bine
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești () [Corola-website/Science/298687_a_300016]
-
ochii albaștrii și păr roșcat. Margretta Eager, una dintre guvernantele duceselor, a povestit unei persoane, faptul ca Anastasia a avut cel mai mare șarm personal dintre toții copii pe care i-a văzut În timp ce dese ori era numită ca fiind isteața și darnica, tutorii săi Sydney Gibbles și Pierre Gillard spuneau că nu îi pasă deloc de restricțiile impuse de cameră unde se făcea școală. Gibbles, Gillard și doamnele de onoare Liti Dehr și Anna Vyrubovna au descris-o pe Anastasia
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]