26,665 matches
-
nr. 29, Brașov. Detalii se pot obține și la numerele de telefon 0268/474059 sau 0745/475662. Manifestarea este inclusă în programul "Universitatea Transilvania Brașov - 60 de ani de învățământ superior". Decan, Prof. dr. Andrei Bodiu Cu un tic al istoricilor literari, aș zice că documentul nu mai are nevoie de comentarii. Totuși, are. În primul rând, trebuie să spun că acest colocviu chiar a avut loc și nu am consemnat aici doar un proiect. Eugen Simion și Nicolae Manolescu au
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
orice dicționar (ca să nu mai vorbesc de-o căutare pe Google) poate furniza detaliile dorite de eventualul cititor. Am să evoc, însă, câteva scene care arată că nu doar cărțile, ci și viața scriitoarei ar merita transpusă într-un film. Istoricul literar amator de chițibușăraie se va bucura să descopere o similitudine între debutul Françoisei Sagan și cel al lui Proust. Sunt cunoscute împrejurările care au dus, în 1913, la respingerea de către Gallimard a primului volum din Căutarea timpului pierdut. Se
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
Constantin Țoiu In antichitate, istoricul lăsa să treacă timpul "urilor proaspete încă", spre a trece mânia stăpânilor, și abia ele trecând, ei se eliberau și puteau să scrie despre faptele adevărate... Tacit a spus-o. Notând vremea imposibilă a "urii proaspete încă". Care, în viitor
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
stăpânilor, și abia ele trecând, ei se eliberau și puteau să scrie despre faptele adevărate... Tacit a spus-o. Notând vremea imposibilă a "urii proaspete încă". Care, în viitor, avea să rămână observația capitală în scris... Ne referim la cel istoric, în orice istorie, până la... Stalin, cea mai cruntă perioadă a totalitarismului. Cu Hitler, acest tip de cenzură totalitară avea să ducă, de exemplu, la distrugerea culturii iudaice și la promovarea triumfalistă a ideii ariene. De la Inchiziție, oarecum mai îngăduitoare cu
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
lingvistice într-un împătimit bovaric al științelor umaniste? Nu altul e traseul convertirii spontane a cititorului în actualul caz al Mistificțiunilor publicate de Mircea Anghelescu. Iar faptul nu are de ce să ne mire. Așa se întâmplă de obicei când un istoric literar cu adevărat competent se decide să se joace cu imaginarul amorf al publicului său virtual și să speculeze ingenios ceea ce acesta așteaptă în mod pasiv de câteva decenii. Adică forma de snobism înalt la care se raportează, cel mai
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
avem un Borges citit în literă și ignorat în adâncime. Dar, în totului tot, îl avem. Cine ar fi putut înțelege mai bine esența pur literară a unor atare devieri de la ordinea adevărului (fie el biografic sau bibliografic) decât un istoric literar format chiar în perioada de emulație locală a Ficțiunilor și exersat continuu în biblioteci, așa cum e Mircea Anghelescu ? Prejudecata aridității poveștilor datate și vechiul clișeu al istoriei literare ca domeniu mai degrabă ursuz se spulberă. Cartea se citește pe
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
devine el însuși abia după orele de program, când studiază cărți și reviste - greu accesibile - la Biblioteca Relațiilor cu Străinătatea sau și mai târziu, noaptea, când, într-o modestă cameră luată cu chirie, conspectează texte ale unor iluștri filosofi, teologi, istorici, scriitori, concepe studii savante, își face însemnări de jurnal, susține polemici epistolare cu unii contemporani (de exemplu, cu Constantin Noica) și reflectează de unul singur asupra unor teme clasice ale gândirii umaniste. Acest mod de a trăi este cu atât
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
ironie fastuoasă făcute de Nicolae Balotă unor scriitori români. În ultimii ani, scrisul lui Nicolae Balotă s-a schimbat sensibil. Nu este vorba de crearea unei noi identități literare, ci de cucerirea unei mai mari libertăți de exprimare. Criticul și istoricul literar preocupat exclusiv de situarea și interpretarea unor opere literare, de atenta luare în considerare a altor opinii critice, de elaborarea unor teorii capabile să ordoneze jungla de forme a literaturii a început să facă referiri și la propriile sale
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
români, identificate mai întâi de către editor, Philip Kolb, ca Elena Văcărescu, Al. Marghiloman, Nicolae Filipescu. Autoarea noastră comparând textele, urmărește cu acribie și frazele care, din corespondență, au trecut în paginile romanului. Nu se mulțumește cu atât și ca un istoric de școală călinesciană, pornește pe urmele scriitorului la Amiens, Chartres, Reims, Rouen, să vadă celebrele catedrale pe care Proust le-a vizitat mai ales la recomandarea lui Emmanuel Bibescu. Ajunge în locurile copilăriei, la Illiers (devenit în ficțiune Cambray), în
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
pictori, Balcicul și exotismul balcanic au însemnat pentru Tonitza o regăsire a propriilor obsesii, remodelate într-o nouă dimensiune. în capitolul pe care-l consacra artei românești în istoria sa din 1928 asupra picturii europene, Henri Focillon, cel mai influent istoric de artă francez din perioada interbelică, vorbea și despre "colonia independentă" de artiști care s-a stabilit la Balcic, pe malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. Marele nou val de represiune politică îl explică unii istorici prin dorința lui Dej de a-i asigura pe sovietici că nu se va repeta în România ce fusese în Ungaria și pot de aceea să-și retragă trupele liniștiți. Ceea ce Hrușciov a și făcut în 1958. I-a fost
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
semn al epocii." Legăturile dintre suprarealiștii români și comunism sunt excelent puse în evidență de volumul Avangarda românească în arhivele Siguranței. Volumul este cea de-a doua carte publicată în foarte incitanta colecție a editurii Polirom, Istorii subterane, coordonată de istoricul Stelian Tănase. Cercetând cu acribie arhivele, Stelian Tănase scoate la lumină informații surprinzătoare, propune unghiuri de privire inedite, din perspectiva cărora evenimente de multă vreme clasificate de către istoriografia tradițională produc neașteptate revelații. După ce în prima carte a noii colecții s-
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
comunism. Mă rog, să zicem că, în acest caz, "dosarul Ionescu" este relevant pentru preocupările și modul de lucru ale Siguranței. Dar riscul unor interpetări greșite nu este de neglijat. Avangarda românească în arhivele Siguranței este o carte adresată deopotrivă istoricilor propriu-ziși și cercetătorilor în domeniul istoriei culturale. O carte revelație, după lectura căreia formidabilul fenomen al avangardei românești de la începutul secolului XX se vede în cu totul altă lumină decât îl știam din frecventarea diverselor istorii literare.
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
asemenea instituție de supraveghere, control și represiune - ceea ce nu înseamnă că ea trebuie privită cu o acceptare resemnată, ca pe o fatalitate. Ea intră în mecanismul specific al exercitării puterii - și tocmai din acest motiv interesează, în primul rând pe istorici și pe politologi, dar și pe oricare om care vrea să înțeleagă cum a fost posibil să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Orice regim politic - și democrațiile, și dictaturile - se apără de dușmanii dinlăuntru și de dușmanii dinafară. Depinde
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
18 mai 1950). Pentru regimul de dictatură a profitariatului, cum numea Petre Pandrea, intelectualul era un indezirabil. întrucât - gândea, "nu muncea", el nu putea fi decât un reacționar. De aceea e aruncat în închisoare, unde au murit Mircea Vulcănescu și istoricul George Brătianu și - unde au ajuns și au stat întemnițați cu anii Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea, C. Noica, Vasile Voiculescu, N. Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. Paleologu, Sergiu Al. George, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă și încă mulți
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
putut face o interesantă carieră publicistică, aproape orice asemenea etichetă de gen se justifică, mai devreme sau mai târziu. Exact cum își dorise el însuși cândva, Nicolae Ceaușescu are șansa de a deveni - peste noapte & pe sub mână - și critic, și istoric literar, și autor, și grafician, și Dumnezeu-mai-știe-ce. Șansă glumeață, convivială, într-adevăr, dar - până la urmă - șansă și nimic altceva. Că relativismul acesta nu e străin de anume pericole care pot conduce la o mitologie kitsch sau camp mi se pare
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
hrănită cu certitudini și deprinsă cu rotunjimi disprețuiește, pesemne, fără măcar să-și dea seama, cojile din care s-a ales întregul. E mecanismul care-l ajută pe un scriitor să se impună printr-un volum, lăsînd poalele operei în seama istoricilor literari, care au rar, și discutabil, șansa de a răsturna, adăugind, părerea gata formată. Caragiale este el însuși prin cîteva titluri. Între ele nu sînt Reminiscențe-le pe care Flacăra le publică în 1915, după ce apăruseră în Calendarul Dacia, mai
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
doar o religie a dragostei numai pentru cei înglobați de ea și fiecare este gata să se arate crudă și intolerantă pentru cei care nu o recunosc". Multă vreme complet lipsite de ecou, aceste observații vor fi minuțios documentate de istoricul Norman Cohn; din păcate, nu înainte de a-și găsi confirmarea tragică în întîmplările secolului XX. În The Pursuit of the Millenium: Revolutionary Millenarians and Mystical Anarchists of the Middle Ages, britanicul identifică asemănări, unele frapante, altele abia sesizabile, între profetismul
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
muncitorești din Germania (pe filieră sovietică): "Noi știm ce facem/ Cînd nimicim./ E o dorință fierbinte,/ O judecată sfîntă"iii. Analizînd fenomenul Revoluției franceze, Edgar Quinet apropiase, deja, proiectul de regenerare revoluționară de formele de teroare întemeietoare cu caracter religios. Istoricul văzuse în Moise - cel ce și-a călăuzit poporul prin deșert vreme de patruzeci de ani, sub cerul sumbru al Dumnezeului răzbunării - "modelul mitic al rupturii ce trebuie să preceadă orice regenerare și reașezare"iv. Mîntuirea colectivă prin revoluție nu
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
entuziasmul distrugerii prezentului. Visul nazist și visul comunist sînt menționate împreună în inventarul alibiurilor nobile ale violenței și de un mărturisitor din sînul "raiului" comunist (deci mai credibil pentru cei mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn, care scrie, obosit de spectacolul istoric al măștilor amăgitoare ale crimei: "(...) inchizitorii își motivau acțiunile prin creștinism, cuceritorii - prin glorificarea patriei, colonizatorii - prin civilizație, naziștii - prin rasă, iacobinii și bolșevicii - prin
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
război: război pe plan extern și război pe plan intern"x; pe naziști, care-și împingeau tot mai departe fronturile de luptă și nevoia de a stîrpi "viața care nu merită să fie trăită"; și, desigur, pe comuniști. Despre Lenin, istoricul Richard Pipes scria: "Liderul bolșevic a fost primul șef de stat care a abordat politica - atît cea externă cît și cea internă - ca pe un război în adevăratul înțeles al cuvîntului, un război al cărui scop nu era înfrîngerea inamicului
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
să-și ia loc lîngă atîtea altele, în portofoliul meu" (Piatra Teiului). în aceste ultime cuvinte extrase din încîntătoarea Piatra Teiului, Russo face aluzie la observațiile melancolice pe care avea obiceiul să le schițeze, la delicioasele fragmente pe care un istoric literar trebuie astăzi să le examineze cu atenție. Vor fi fost mai multe decît cele ajunse pînă la noi aproape din întîmplare? Fără îndoială că da. Iar acest fapt le sporește considerabil valoarea - ca și regretul nostru că o neobișnuită
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
în program nu se precizează că este prima audiție, dar nu am găsit nicăieri o altă informație că ar fi fost interpretată înaintea acestei date) 14 februarie 1943, la Ateneu, dirijor Ionel Perlea, solist, Theodor Lupu (vezi Foto nr. 30) ISTORIC: s-a mai cântat la 7 martie 1968, Dirijor, Constantin Bugeanu, solist, Götz Teutsch.<footnote Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa Radio”, Buc. 1999. footnote> OBSERVAȚII: 44b. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
1979, p. 56. (dă eronat anul terminării: 1951). footnote>; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: fl. picc., 1 fl., 1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1 trp., trianglu, vioara I, vioara II, viola, v-cel, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: V.T. spune că s-a cântat la Timișoara, dirijor Mircea Popa; la Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
care Paul Cornea evită, voluntar, câteva paradigme științifice care s-ar adapta, la rigoare, unor astfel de scenarii psihologiste. Adică bibliografiile saturate ale pozitivismului, coerența structuralismului, originalitatea metacriticii. Cu siguranță, "angoasele contaminării" nu sunt adecvate nici secolului, nici autorilor, nici istoricului literar care le circumscrie. Devine, deodată, extrem de interesant de nuanțat cum se produce, într-o secțiune minimală, această inflexiune. Și mai ales, ce rezultate de ordin teoretic are ea asupra Originilor romantismului românesc. De pildă, ntr-un capitol numit, semnificativ, Continuitate
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]