3,582 matches
-
practica sau nu o religie. Analiza factorială (componentele principale) a celor opt itemi de-termină doi factori cu valori proprii (Eigen) mai mari de 1,0 care, împreună, justifică 57% din varianță (vezi tab. A.3). Cinci din cei opt itemi au avut saturații mari la primul factor între 0,60 și 0,77; ei sînt folosiți pentru a crea o singură scară aditivă a libertăților percepute acum: libertatea de exprimare, de a călători, libertatea religiei, libertatea de a se înscrie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
guvern și liberta-tea de a nu fi arestat pe nedrept formează un al doilea factor, foarte slab valoare proprie (Eigen) 1,0 dar nu întrunesc criteriile standard de scalare și sînt folosite ca variabile separate, după cum se arată mai jos. Itemii de pe scara libertății au fost inițial codați de la -2=mult mai rău acum la +2= mult mai bine acum. Deoarece mai mult de 70% din respondenți au afirmat că se bucură de mai multă libertate în prezent în toate cele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
0,68 Libertatea religiei 0,71 0,03 0,50 Valoare proprie (Eigen) 3,5 1,0 Procentaj din varianță 44,2 13,0 N=7410 Influența percepută acum și echitatea percepută acum reprezintă indicatori separați bazați pe răspunsurile la itemii despre influență și echitate din setul de întrebări despre libertate, discutate mai sus. Ambele păstrează codurile lor inițiale de cinci puncte variind de la -2 = "mult mai puțină influență/echitate acum" la +2= "mult mai multă influență/echitate acum". Încrederea în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
țării, societăți patriotice, întreprinderi private, organizații de fermieri, organizații străine și experți străini care consiliază guvernul nostru. Analiza factorială a componentelor principale creează un singur factor dominant valoare proprie (Eigen) 5,09 care explică 34% din varianță pe cei cincisprezece itemi. Toți cei cincisprezece itemi cu excepția unuia (încrederea în biserici) au o saturație mai mare 0,50 pe acest factor unic.1 Deși s-au extras alți doi factori cu valori proprii (Eigen) mai mari de 1,0, ambii erau foarte
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
private, organizații de fermieri, organizații străine și experți străini care consiliază guvernul nostru. Analiza factorială a componentelor principale creează un singur factor dominant valoare proprie (Eigen) 5,09 care explică 34% din varianță pe cei cincisprezece itemi. Toți cei cincisprezece itemi cu excepția unuia (încrederea în biserici) au o saturație mai mare 0,50 pe acest factor unic.1 Deși s-au extras alți doi factori cu valori proprii (Eigen) mai mari de 1,0, ambii erau foarte slabi. Un test brut
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
adaugă Malta și Ciprul. Pentru România și Bulgaria, state care nu s-au putut încadra în acest val de extindere, s-a avansat ca dată posibilă de aderare 1 ianuarie 2007 (n.ed.rom.). 1 Cifrele pentru fiecare din cei cincisprezece itemi sînt: guvern = 0,71; tribunale = 0,68; poliție = 0,67; parlament = 0,67; funcționari publici = 0,67; societăți patriotice = 0,59; președinte = 0,58; partide = 0,57; armată = 0,54; organizații de fermieri = 0,54; sindicate = 0,52; experți străini
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
recompense, de a li se recunoaște realizările într-o manieră sancțională pozitivă. Scara de notare este aceeași ca la variabila instrumentalitate. Indicele motivațional Im se calculează sub forma produsului realizat din punctajul mediu înregistrat de mărimea fiecăruia dintre cele 10 itemuri propuse. Valorile obținute de fiecare item (anexa 19) reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Se calculează acest produs pentru fiecare dintre cei 10 itemi apoi se însumează obținându-se valoarea indicelui motivațional al angajării în învățare. Prin chestionarul numărul 3
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
realizările într-o manieră sancțională pozitivă. Scara de notare este aceeași ca la variabila instrumentalitate. Indicele motivațional Im se calculează sub forma produsului realizat din punctajul mediu înregistrat de mărimea fiecăruia dintre cele 10 itemuri propuse. Valorile obținute de fiecare item (anexa 19) reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Se calculează acest produs pentru fiecare dintre cei 10 itemi apoi se însumează obținându-se valoarea indicelui motivațional al angajării în învățare. Prin chestionarul numărul 3 (anexa 3) se cere elevilor să
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
se calculează sub forma produsului realizat din punctajul mediu înregistrat de mărimea fiecăruia dintre cele 10 itemuri propuse. Valorile obținute de fiecare item (anexa 19) reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Se calculează acest produs pentru fiecare dintre cei 10 itemi apoi se însumează obținându-se valoarea indicelui motivațional al angajării în învățare. Prin chestionarul numărul 3 (anexa 3) se cere elevilor să exprime intensitatea preferinței pentru fiecare dintre obiectele de învățământ, intensitatea cuprinzând cinci criterii: „foarte mult“, „mult“, „puțin“, „mi-
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fel înât pe de o parte să evidențieze forma motivațională predominantă și pe de altă parte să verifice dacă elevii au răspuns sincer, întrebările fiind corelate între ele. În primul rând am vrut să verificăm dacă predominat este interesul cognitiv, itemii utilizați referindu-se la activitatea școlară: „rezolvarea unui exercițiu“, „pregătirea unei lecții“, „informarea pentru sine“. În urma alegerii uneia dintre cele trei variante de răspuns s-au obținut următoarele rezultate: pentru variantele de răspuns care vizează interesul cognitiv - motivație intrinsecă și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
doar că sunt considerate cele mai importante dar li se acordă și cel mai mult timp și cel mai mult efort. Aceste concluzii întăresc ceea ce spuneam anterior: că elevii sunt conștienți de importanța examenului pentru viitorul lor. Calculând ponderile fiecărui item, „importanță“, „timp“, „efort“, în cadrul criteriilor „foarte mult“ și „mult“, observăm că la română, geografie și matematică ponderile sut oarecum echilibrate (fig. 11). Excepție face totuși istoria, care înregistrează diferența cea mai mare între valoare minimă 6,08 și valoarea maximă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
culegerii datelor despre rezultatele obținute în urma susținerii tezelor cu subiect unic. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra calității pregătirii pentru tezele cu subiect unic am calculat mediile ponderate pentru cele 4 probe (română, matematică, geografie, istorieă la itemii: „preferință“, „performanță școlară“, „timp“ și „efort“ (fig. 12 și anexa 17). Observăm că nivelul mai ridicat al calității este al efortului, apoi al plăcerii, al timpului și în final al notelor. Remarcăm nivelul scăzut al notelor pentru cele 4 obiecte
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
constatat o frecvență ridicată de completare a cuvintelor anterior prezentate, față de cele nestudiate anterior (de exemplu: " E S X", pentru cuvântul "BEESWAX"). Experimentele relatate au condus la o descoperire șocantă și neașteptată, și anume la faptul că probabilitatea recunoașterii unui item la testul 1 a fost independentă de probabilitatea de răspuns corect la testul completă rii de fragmente. S-a postulat astfel o diferență importantă între memoria explicită și memoria implicită independența stochastică exprimată în lipsa corelației dintre cele două demersuri ale
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
discurs ține de faptul că acesta încearcă să evite atât riscul insuficientei precizări a situației discursive, care ar conduce la posibilități de interpretare eronate, cât și pe cel al extinderii contextului până la un nivel de detaliere care să multiplice necontrolat itemii de analiză. Așadar, analiza componentelor discursului se va realiza prin precizarea caracteristicilor textului, a condițiilor de producere și a universului de discurs. Această tripartiție se constituie pentru a putea releva plenar, în capitolele viitoare, discursul jurnalistic și funcționarea acestuia. I.
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
specifică știrilor în general, un conținut relaxant de evenimente și comentarii sportive, care nu este important ca impact asupra spațiului public, dar care distrează, amuză, relaxează. Scopul discursului ludic este distrarea audienței. În Schema 5 sunt reprezentate relațiile între acești itemi: Schema 5: Schema de funcționare discursului ludic Pornind de la caracterizările discursurilor politic, publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
campania pentru demiterea președintelui României, Traian Băsescu, din aprilie mai 2007. Analiza conținutului desemnează "ansamblu de tehnici de cercetare științifică care servesc la descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării"169. Analiza cantitativă constă în deliminarea unor itemi cantitativi, pe baza cărora se construiesc indicatori care măsoară obiectul de studiu. Analiza calitativă comparată este o metodă în cadrul analizei de conținut prin care, pornind de la anumiți itemi calitativi, se realizează o analiză comparată a mai multor obiecte de studiu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a conținutului manifest al comunicării"169. Analiza cantitativă constă în deliminarea unor itemi cantitativi, pe baza cărora se construiesc indicatori care măsoară obiectul de studiu. Analiza calitativă comparată este o metodă în cadrul analizei de conținut prin care, pornind de la anumiți itemi calitativi, se realizează o analiză comparată a mai multor obiecte de studiu (discursuri, ziare etc.) Ipoteze Ipotezele cercetării vizează lămurirea unor probleme legate atât de posibilitatea identificării manipulării prin discursul jurnalistic într-o situație intens reglementată, campania electorală, dar și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Traian Băsescu în Piața Universității din 19.04.2007. Așadar, ziarele vor prezenta evenimentul începând cu edițiile din 20.04.2007. Se va evidenția, pe baza analizei comparate, veridicitatea prezentării acestora în cotidiane diferite. Analiza se va realiza pe următorii itemi: 1. descriere generală 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării; 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea pe cea a raționalității, ultimii doi pe cea a așezării atractive. Fiind vorba de aceeași temă tratată în trei ziare, caracteristica interesului public nu apare sub nici un item. Jurnalul Național și mitingul președintelui 1. descriere generală Nici în ediția Jurnalului Național de vineri, 20 aprilie 2007, nici în cea din 21 aprilie 2007, nu apare nici o știre despre mitingul la care a participat Băsescu în seara de 19
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Metoda se dovedește viabilă în detectarea lipsei de obiectivitate a anumitor prezentări ale unor evenimente importante. VII.2. Opiniile patronilor și orientarea politicii editoriale Analiza cantitativă a orientării ziarelor în timpul referendumului se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol pozitiv, articol negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
importante. VII.2. Opiniile patronilor și orientarea politicii editoriale Analiza cantitativă a orientării ziarelor în timpul referendumului se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol pozitiv, articol negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) sau prezentări ale adversarilor președintelui României
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
reprezentanții ambelor puncte de vedere; articol care nu este nici pozitiv, nici negativ. O primă precizare: atributele pozitiv sau negativ la adresa acțiunii președintelui și a opozanților acestuia nu au nici o conotație valorică (bine/rău), alta decât cea definită arbitrar prin itemii enunțați. A doua precizare: se vor selecta doar articolele care, într-o formă sau alta, reflectă acțiunea de suspendare a președintelui României sau acțiuni corelate cu campania pentru referendum ale celor două părți. Indicatorii care vor fi luați în calcul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la acest nivel, prin citirea unor publicații neutre sau prin frecventarea unor ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) exprimate într-o formă necritică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
conjunctură dată. Conceptul enunțat de discurs încearcă să evite atât riscul insuficientei precizări a situației discursive, care ar conduce la posibilități de interpretare eronate, cât și pe cel al extinderii contextului până la un nivel de detaliere care să multiplice necontrolat itemii de analiză. Această tripartiție a componentelor discursului a constituit structura care a fost dezvoltată, pe parcursul întregii lucrări, la nivelurile: discurs jurnalistic, manipulare, manipulare prin discursul jurnalistic. IX.2. Finalitatea explicativă Finalitatea explicativă constă în evidențierea conceptelor de discurs jurnalistic și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]