2,324 matches
-
și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin rumegatul animalelor curate. Animalele, care n-au aceste două însușiri sau una din ele, sunt îndepărtate ca necurate. Astfel, animalele care rumegă, dar nu au copita despicată, arată acoperit pe iudeii cei numeroși, care au în gură cuvintele lui Dumnezeu, dar nu au fixate în adevăr credința și mersul, care duc prin Fiul la Tatăl. De aceea astfel de creaturi alunecă ușor, că n-au copita despicată și nici nu sunt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de el și așează-l jos cu diavolul, dar, mai bine spus, mai jos decât diavolul! Nici diavolul nu va îndrăzni să răspundă așa!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. VII, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 121) „Vai de voi, ereticilor! Sunteți mai nenorociți chiar decât păgânii! Pe păgâni îi așteaptă negreșit dincolo chinurile iadului; dar cel puțin au aici, pe pământ, o oarecare plăcere: că se căsătoresc, că se bucură de averile lor și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
grabă de oameni care fac rău unui om, dar să ți-i faci prieteni 103 pe cei ce au ocărât pe Dumnezeu și să prăznuiești tu, care te închini Celui răstignit, cu cei ce L-au răstignit (se referă la iudei - n.n.)? Aceasta nu-i numai prostie, ci cumplită nebunie!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 5, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 252) „Ce mare prostie, ce mare nebunie este să sărbătorești împreună cu cei pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cei ce au ocărât pe Dumnezeu și să prăznuiești tu, care te închini Celui răstignit, cu cei ce L-au răstignit (se referă la iudei - n.n.)? Aceasta nu-i numai prostie, ci cumplită nebunie!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 5, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 252) „Ce mare prostie, ce mare nebunie este să sărbătorești împreună cu cei pe care Dumnezeu i-a necinstit, cu cei pe care Dumnezeu i-a părăsit, cu cei care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care te închini Celui răstignit, cu cei ce L-au răstignit (se referă la iudei - n.n.)? Aceasta nu-i numai prostie, ci cumplită nebunie!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 5, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 252) „Ce mare prostie, ce mare nebunie este să sărbătorești împreună cu cei pe care Dumnezeu i-a necinstit, cu cei pe care Dumnezeu i-a părăsit, cu cei care au mâniat pe Stăpânul! Ai suferi oare să-l vezi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-i cinstești pe ucigașii și răstignitorii Lui, că le slujești lor luând parte la sărbătorile lor, că te întâlnești în locurile lor spurcate, că pășești pragurile cele necurate, că te împărtășești de la masa demonilor. Căci nu pot numi altfel postul iudeilor după ce au ucis pe Dumnezeu! Nu slujesc oare demonilor cei care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 7, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 259) ,,Adună-ți învățătura sănătoasă din Sfintele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spurcate, că pășești pragurile cele necurate, că te împărtășești de la masa demonilor. Căci nu pot numi altfel postul iudeilor după ce au ucis pe Dumnezeu! Nu slujesc oare demonilor cei care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 7, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 259) ,,Adună-ți învățătura sănătoasă din Sfintele Scripturi. De vine la tine un altul săți spună altceva, astupă-ți urechile, fugi îndată, nu zăbovi. Dacă s-ar pune la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
masa demonilor. Căci nu pot numi altfel postul iudeilor după ce au ucis pe Dumnezeu! Nu slujesc oare demonilor cei care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 7, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 259) ,,Adună-ți învățătura sănătoasă din Sfintele Scripturi. De vine la tine un altul săți spună altceva, astupă-ți urechile, fugi îndată, nu zăbovi. Dacă s-ar pune la cale un complot împotriva împăratului, n-ai vrea, negreșit, să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau desemnare nu poate reprezenta atributele lui Dumnezeu”; Și Dumnezeu este în mod complet „mai presus de spirit Și Ființă”<footnote A se vedea De principiis I, I, 5; Contra Celsum 6, 65; Contra Celsum 7, 38. footnote>. Pentru Filon iudeul Și Origen creștinul, problemele apofatismului se pun pentru întreaga teologie ulterioară. Două tradiții apofatice complet diferite, cea greacă veche Și cea a Vechiului Testament, cu figurile lor centrale (Platon Și Moise) au trebuit așezate în ordine. Pentru Platon, „apofatismul a
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Moise, Aaron și Gandhi, bastoanele membrilor Adunării Înțelepților (Areopagul) din agora ateniană ce exercita funcția de Tribunal Suprem, apoi sceptrul suveranilor, buzduganul comandanților, cîrja episcopală etc. Trestia pusă în mîna lui Hristos era un semn al suveranității ("Iisus Nazarineanul, regele iudeilor", INRI) folosit însă în bătaie de joc (v. Evanghelia după Matei 27:29). Numai cei neputincioși nu purtau baston lato sensu. Or, cu timpul, de la sensul de insuficiență psihică s-a ajuns, prin extensie semantică, la sensul de insuficiență mentală
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
spune Mântuitorul:„Că aceasta e voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul și crede în (s.n.)El să aibă viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi”<footnote Ibidem, 6, 40. footnote>.Când le spune iudeilor „Mă veți căuta și nu mă veți găsi și undesunt Eu voi nu puteți să veniți”<footnote Ibidem, 7, 36. footnote>, le spune că, de fapt, nu-L vor puteavedea pentru că nu sunt în duh și adevăr. Tot lor le
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sunt consemnate în Scriptură, darpe care ei nu le înțeleg. Cei ce nu cred, așadar, nu sunt dintre „oile”<footnote Ibidem, 10, 26. footnote>Domnului. Distincția palamită și valoarea ei dogmatică poate fi înțeleasă șimai clar în precizarea cauzei orbirii iudeilor. „I-au răspuns iudeii:Nu pentru lucru bun aruncăm cu pietre asupra Ta, ci pentru hulă șipentru că Tu, om (s.n.). Te faci pe Tine Dumnezeu (s.n.)”<footnote Ibidem, 10, 33. footnote>. Deși, Hristos le amintește că în Legea lor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
darpe care ei nu le înțeleg. Cei ce nu cred, așadar, nu sunt dintre „oile”<footnote Ibidem, 10, 26. footnote>Domnului. Distincția palamită și valoarea ei dogmatică poate fi înțeleasă șimai clar în precizarea cauzei orbirii iudeilor. „I-au răspuns iudeii:Nu pentru lucru bun aruncăm cu pietre asupra Ta, ci pentru hulă șipentru că Tu, om (s.n.). Te faci pe Tine Dumnezeu (s.n.)”<footnote Ibidem, 10, 33. footnote>. Deși, Hristos le amintește că în Legea lor sunt numiți „dumnezei” cei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fi semnul prin care se va ști că ei suntucenicii Luiț, Simon-Petru întreabă: „Unde Te duci?”<footnote Ibidem, 13, 36. footnote>. El le spusese mai înainte: „Fiilor, încă puțin timp sunt cu voi. Voi Mă vețicăuta, dar, după cum am spus iudeilor (s.n.) - că unde Mă duc Eu, voinu puteți veni - vă spun vouă acum”<footnote Ibidem, 13, 33. footnote>. Dar, dacă în cazul necredincioșilor, de orice neam, dificultatea constă în lipsa „încredințării” de cele anunțate ca făgăduințe ale lui Dumnezeu, în cazul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
adevărat și peIisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3). Ca Cincizecime per-sonală, Duhul Sfânt a venit peste Mântuitorul la Botez în urma rugăciunii Sale de „înfiere” și arătare a lui Dumnezeu ca „Tată” (Luca 3,21-22). Mântuitorul spunea iudeilor: „Nu Moise v-a dat pâinea dincer, ci Tatăl Meu vă dă din cer adevărata pâine” (Ioan 6, 32). Iarucenicilor Săi le spunea despre Duhul Sfânt al Tatălui: „Acela vă vaaduce aminte de toate câte v-am spus” (Ioan 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
numai uimirea înțelege ceva”<footnote P.G., XLIV, col. 377B cf. Marios P. Begzos, op. cit., p. 336. footnote>. Marele episcop nyseean nu a fost primul care să confere fragmentului 33, 23 din Exod: „Nu-Mi vei vedea fața”, un sens apofatic. Iudeul Filon ajunsese la aceeași concluzie în tratatul său, Despre posteritate și exilul lui Cain 15/16, 169. Dar se pare că Sfântul Grigorie a fost primul scriitor creștin care a punctat acest important aspect, parțial sub presiunea exercitată de controversa
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
arsenalul documentar confirmat de Biblie. În Chaldeea din sudul Mesopotamiei (Babiloniei), au trăit acum 4500 de ani sumerienii asimilați după 1750 î.Chr. de semiți (neamuri care se trăgeau din Sem, un fiu al biblicului Noe) între care și neamul iudeilor. De unde au venit și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajung în mari funcții civile și militare. Romanii îi supun pe toți ocupând Ierusalimul asediat și bombardat de către Pompei. Iudeea nu mai este stat independent. Palestina e împărțită. Tributul e trimis la Roma. Guvernatorii, regii fac ce vor. Irod I iudeul (37 î.Chr.) este regele asasin al celor 14.000 de copii între care trebuia să fie și Iisus Christos. Nașterea creștinismului este începutul unei noi ere și al unor noi secole de prigoniri de schingiuiri și crime, din partea păgânilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
evreii aveau printre ei lecuitori, deși limitați ca inițiere. Ei foloseau terapeutica știută, în forme rudimentare care au evoluat în contact cu medicina avansată a altor popoare. Din experiență directă evreii cunoșteau și dizenteria, litiaza vezicală, hemoroizii, varicele, icterul, psihopatiile. Iudeii se temeau de mușcăturile de câini, viespi, șerpi. Operau cezariene, puneau ventuze, vindecau entorse, luxații, puneau proteze, castrația era interzisă și pe animale. Foloseau somnifere, analgezice. Căsătoriile cu alienați, epileptici, hemofilici erau interzise ca și cele privind pe contagioși. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la eficiența tratamentului bine gândit. Diaspora le-a oferit evreilor confruntarea de idei, lărgirea orizontului și creșterea premiselor pentru avântul medicinei iudaice de mai târziu. Cităm, în acest sens, pe medicul Assaph Iudeul sau Tiberiadul care, orientat de Hippocrate, Dioscorides și Galen, scrie un tratat medical „Ghidul doctorului“ în care maladiile sunt văzute și într-un mod mai original, unele fiind congenitale (sec. VI d.Chr.). El este cel care a susținut circulația
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asupra pulsului, unul asupra urinelor și o carte de terapeutică pentru bolnavii săraci. Traduce manuscrise și cărți de medicină în ebraica săracă lingvistic, creând termeni. Păstrează dilema credință-rațiune. Un alt medic evreu, Isaac Israeli a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în lumea musulmană din Cairo și din Kairuan (sec. X). Un altul, Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier un învățământ medical în limba ebraică și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
știa că era cel dintâi ce enunța un concept pe care, de-a lungul veacurilor, mulți conducători aleși în mod democratic aveau să-l asculte fără nici o plăcere: sfârșitul primului an de guvernare, anul de grație. Împăratul spuse: — Luptele dintre iudei și arabi i-au dat lui Pompeius un pretext pentru a trimite acolo legiunile. Noi trebuie să aducem pacea la granițele acelea. Împreună cu Herodes, îi vom da libertatea și conducerea lui Harithat, regele destituit din Nabatene... — Harithat și prăzile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un fior de anxietate. Pentru că mi-a venit în minte ce ni se istorisește în a patra Evanghelie (Ioan, 12, 10), și anume că preoții puneau la cale să-l omoare pe Lazăr cel înviat din morți, deoarece mulți dintre iudei plecau datorită lui la Isus și credeau. Teribil e să fii înviat din morți, și încă mai teribil printre cei care, având reputația că trăiesc, sunt morți potrivit Cărții Revelației (Ap., 3, 1-2). Acești sărmani morți pășitori și vorbitori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fluierături. Și-ar fi fost încă și mai tragic dacă ar fi cules râsete sau zâmbete. Râsul!, râsul!, abisala pătimire tragică a Domnului Nostru Don Quijote! Și cea a lui Cristos. A stârni râsul cu o agonie: „Dacă Tu ești regele iudeilor, mântuiește-Te pe Tine însuți!“ (Lc., 23, 37). „Dumnezeu nu este capabil de ironie, iar dragostea e ceva prea sfânt, este de departe lucrul cel mai pur al naturii noastre ca să nu ne vină de la El. Așadar, fie să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]