2,424 matches
-
nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
unu de ani, vesel de revederea fostului judecător din tinerețe, o Întreagă lume Îi răsărea În ochi, eu pe banca din spatele lui, privind pînă la orbire sticlirea fugară a zăpezii În soarele de necrezut al dimineții sfîșiat de goana cailor iuți. Și Crăciunul acelui an Începu spre seara zilei următoare În casa Învățătorului - el Încă nu Îmbătrînise, adică nu arăta pe măsura vremii care trecuse, soția mai Încerca fardate eforturi de Înșelare a vîrstei, În timp ce soțul Anei părea croit dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
repede că nu făcea bine deloc, o fi presimțit ceva, Îl durea stomacul, animalele știu Întotdeauna ce urmează să se Întîmple după atîtea felicitări, așa că spuneam că mănîncă la ore fixe, doarme ca un prinț și aleargă pe gazon mai iute decît cîinele celuilalt scriitor, care nu luase premiu. Lumea se bucura. Deși scrisul este o treabă foarte tristă. Mă gîndesc la textele compuse chinuit Într-o cameră de doi pe doi, apropo de cîine, la scriitorul ce Încearcă ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dejun și, după ce-și băură sucurile reci, se apucară să mănÎnce. Roger Își citea mai departe ziarul, așa că Helena și-l sprijni și ea pe-al ei de un pahar cu apă și continuă să citească. — Aveți cumva sos iute? o-ntrebă Roger pe chelneriță. Era o blondă slăbuță, arăta ca fetele de prin baruruile cu tonomat. — Sigur c-avem, spuse chelnerița. SÎnteți din Hollywood? — Am fost și pe-acolo. Și ea nu-i de-acolo? — Acolo merge. — O, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Coreiți; 7. Ioela și Zebadia, fiii lui Ieroham, din Ghedor; 8. Dintre Gadiți, niște viteji au plecat să se ducă la David în cetățuia din pustie, ostași deprinși la război, înarmați cu scut și cu suliță, ca niște lei și iuți ca niște căprioare de pe munți. 9. Ezer, căpetenia, Obadia, al doilea, Eliab, al treilea; 10. Mișmana, al patrulea; Ieremia, al cincilea; 11. Atai, al șaselea; Eliel, al șaptelea; 12. Iohanan, al optulea; Elzabad, al nouălea; 13. Ieremia, al zecelea; Macbanai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
haiducului". Găsise, săpînd adînc, o sabie, cîțiva bani de aramă, un coif... L-a pus pe cap și o dungă de rugină i-a curs pe fruntea jilavă. Am dat să i-o șterg. S-a ferit cu o mișcare iute, de sălbăticiune. Mi-a părut rău că-l urmasem pînă-n miezul pădurii. Sandalele-papuc, făcute de tante Liselle "la comandă", la București, s-au pătat. Năbucul s-a îngălbenit; praful de cretă cu care am încercat să acopăr petele le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
devenit puternic numai prin bani va fi totdeauna sărac și că înțeleptul sărac e mai bogat decât bogatul dement.” în Râurile spune că ele au soarta lor ca și copacii, ca și oamenii, ca munții și pădurile, că sunt uneori iuți și învolburate ca și firele omenești. De râuri se leagă viața noastră urzită în freamătul codrului și că râurile sunt sângele pământului și căile noastre cele dintâi. în Pe drumurile lumii afirmă: să nu lingi blide străine și să nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mă rugam, îmi mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu Israel, și îmi aduceam cererile înaintea Domnului Dumnezeului meu, pentru muntele cel sfînt al Dumnezeului meu; 21. pe cînd vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gavriil, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie, și m-a atins în clipa cînd se aducea jertfa de seară. 22. El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine, și mi-a zis: "Daniele, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
berăria Sfântul Gheorghe mă amestec În mulțimea pestriță, cu o pornire suspectă, mă las atins de veșmintele celorlalți, mă Înghesui unde e lume mai multă, Întind nara să prind mireasma părului sărat al unei adolescente Încă adormite sau pe acela iute, senzual, ce vine dinspre o doamnă trecută de treizeci, ce-și leagănă corpul copt În văzul lupilor tineri, ai căror ochi sclipesc de foame sexuală. Țigănci, țărani, florărese, borfași, vânzătoare de semințe, studente, eleve, doamne, curve cu respect, mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să plece foarte puțin timp de acasă, mă uit la ceas și o pândesc să văd dacă apare de după colț; nu mai am răbdare să citesc, când vine, Îi dau ocol, Încep să miros dacă exală acel damf de transpirație iute, când două corpuri se ating În act; o caut În poșetă, Îi Întorc totul pe dos, ca să aflu corpul delict, să găsesc o urmă. Iată că pomeții obrajilor ei rămân impenetrabili, nu se colorează ca hârtia de turnesol, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Marioara după tine... Aide, du-te, că și boierii ți-au făcut bine și te-au ajutat când ai fost la necaz! Petre mormăi întunecat: ― Multora le-a făcut bine, și uite răsplata! ― Și dumnealui a fost prea proclet și iute, Dumnezeu să-l ierte! făcu atunci Luca Talabă foarte blând. Tăcură toți un răstimp. Apoi Petre, luîndu-și seama, rosti aspru: ― Care n-aveți treabă aici să faceți bine să ieșiți afară! Nu mai așteptă să vază dacă I-au ascultat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi, oameni-lupi ori dintre cei cu fețele alungite ca de viezure sau iuți, ca niște nevăstuici. Se vedeau și gazele, săltând pe tocuri subțiri, hipopotami fălcoși și greoi, tapiri cu nasurile în jos, de parcă ar fi avut vârful umplut cu alice. Pe de altă parte, multe erau rânduite altfel decât ar trebui. Privind
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei, ci spre cer. Ca și ciocârlia, care e singura pasăre ce cântă și zboară în același timp, omulpasăre își ascuți limba între dinți, slobozind triluri suitoare. Se înălță, fâlfâind din aripi, și desenă rotocoale tot mai mari și mai iuți. Sau cel puțin așa credea el. Calu îi făcu semn, plictisit, să se potolească și Mierlă încetă să-și mai agite aripile, strângându-și brațele pe lângă trup și înghițindu-și piuitul. Calu fornăi, sumețindu-se ; în liniștea care se lăsă, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se lăsă imediat păgubaș, amintindu-și că ochiurile de aragaz de la etajul unu erau ocupate de athanorul cepei prăjite. Fata se propti în mâini și sări. Își desfăcu sandalele, ajutându-se de la un picior la altul. Apoi, cu o mișcare iute, își împinse tălpile, una câte una, în sus, sandalele săriră din picioare, lovindu-se de tavan și căzând aiurea. — Plouă cu sandale, râse ea. — Să nu-mi spargi becul, spuse Maca, fără să pară neliniștit. — Ți-l dau pe-al
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
precum Comana, Comănești ori Comarnic, ce ar proveni de la numele întemeietorilor lor, oricare ar fi originea acestora, ce poate fi foarte veche, ci se află mai adânc, în obiceiuri, deși ele par a fi o datină curat românească. Astfel, caii iuți, meșteșugul tragerii cu arcul vin de la cumani, înainte de o altă inițiere a autohtonilor (români) prin tătari. Din această conviețuire, mai strânsă și mai cuprinzătoare decât aceea cu pecenegii, au provenit și acele nume din Codex cumanicus recunoscute ca românești, Umul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întâlnește vorba cântecului pe toate cărările, pe marginea taluzurilor, imense umbrele violet", cu mânerul înfipt în pământ. Închipuiți-vă așadar "că în trecere, aflat în trăsură și mânând calul la galop, aproape de tot de marginea drumului, răstoarnă cu un șfichi iute și iscusit cortelul o plăcere nevinovată a burghezilor de prin partea locului. Va zări negreșit o pereche de tineri în straie de sărbătoare", sărutându-se aprig pe gură și pipăindu-se de mama focului. Chiar descoperiți, amorezii nu contenesc nici măcar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spusele ei, nici una, nici două criticul o răstoarnă "cu o putere surprinzătoare și cu o abilitate de profesionist pe divanul din micul salon". Strângând cât putea "tot ce se putea strânge", buzele, coapsele, mâinile, fata îl împinge cu o mișcare iute și neașteptată, făcându-l să-și piardă echilibrul, iar apoi fuge fără să se mai uite în urmă. Profund șocată, tânăra nu reușește să închidă un ochi toată noaptea. "Încrederea ei în bărbați [...] [fusese] dintr-odată suprimată". Însă tatăl ei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii au f?cut pledoaria cosmopolitismului, al?îi pe cea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război. Cavaleria lor era întotdeauna renumită. Urcînd pe căluții sprinteni ca vîntul și iuți ca trăznetul, ei treceau peste rîuri și torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
provoca litiaza cu săruri de calciu; - băuturile carbogazoase dulci (fanta, cola, coca-cola), băuturile alcoolice consumate în exces (vin, bere), pot determina apariția litiazei renale, adenomului de prostată, cancer de vezică și prostată; - consumul în exces de cafea, alimentele condimentate (ardeiul iute) pot favoriza apariția tumorilor de vezică, prostată. Lipsa hidratării - s-a observat că cei care nu consumă lichide suficiente sunt expuși riscului de litiază renală și de infecții. Medicamentele consumate fără recomandare și în doze mari pot provoca intoxicații cu
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
aceea adenomul mai este definit HBP( hipertrofie benigna de prostată). Cauze : - factori hormonali; vârsta > 60 - 65 ani. Factori declanșatori: - consumul de alcool duce la inflamația și creșterea de volum a glandei; - expunerea la frig; consumul de condimente în special ardei iute. Problemele bolnavului: - tulburări de micțiune, urinare dificilă cu durere, disurie, polakiurie; - pacientul nu-și poate evacua complet vezica în faza inițială, scade presiunea jetului urinar; - retenție acută de urină apare ca o complicație în stadia mai avansate. Complicații acute: - Retenția
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
comportamente „buimace”, născociri ale unor minți ce funcționează anapoda, iar tot ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Preocuparea pentru arta poetică, în ciuda inflației de versuri, există ("Mărul de lângă drum", "Strugurele roșu"). De asemenea reînvie motivele cunoscute în poezia tradiționalistă a perioadei interbelice: comoara, șarpele, dorul, pământul, stelele, cultul strămoșilor, dinamica socială a revoluției: Iar când pe caii iuți prin pustă/ câmpia le părea că-i prea îngustă,/ de faima lor meleagul era plin/ Din munții Apuseni la Seghedin". Începând cu volumul " Materia și visele", poetul este mai preocupat de arta lui poetică, nu numai ca subiect al poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cristal/ Fără cusur mi-s hainele de înger./ Mi-e fiecare nastur triumfal încoronat de proaspete răsfrângeri." Nostalgia plecării, a evadării și cea a nerealizării apare în poemul "Cerbul": "Dar l-au predat în haltă conductorii/ Și a rămas cu iuți bătăi de pleoapă/ Să plângă adânc la marginile orei./ În umbra unui turn opac de apă." În "Julien ospitalierul" apare Julien, un fel de "Mopete" al lui M. Ivănescu și, ca acesta, eroul este plimbat în universul cotidian cu dezinvoltură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spini/ un om își trage o frunză peste frunte/ ștergând șuvoiul galbenei lumini/ căzută-n porii feței/ Ca-n niște gropi mărunte". Poemul "Amiază" se desfășoară meticulos, într-o imagistică rară, dantelată în afara fabulosului: "porumburile mari bat întunecate/ esențele luminii iuți de vară/ umbrele trec dune peste gleznele copacilor". Poezia "Ruinile conacului" presupune un univers halucinant, în care grifonul apără ordinea seculară a lumii create de el cândva; țăranii nu sunt decât urmașii acestei lumi; umanitatea acestora este transparentă: "Treceau țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]