2,397 matches
-
sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu ne rămâne decât să-l felicităm sincer pentru ceea ce face, dorindu i buchet de izbânzi în anii care vin !”( Prof. Constantin Alexandrescu, Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș.) „... Costică Iftinchi cultivă mai ales linia clasică ale cărei virtuți sunt subliniate cu precizie și gingășie, cu credința că ea singură poate descoperi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o artă complexă care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi o satisfacție spirituală, fapt care mă leagă de ea pentru totdeauna.” Născut pe 1 august 1950 în comuna Poenari - Muscel, jud. Argeș. Studii: Școala populară de Artă, Pitești, 1969, clasa de pictură a prof. Gh. Vrâneanțu și clasa
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
alertă, la atac, așa cum purtau și dacii drapelul În luptă, care fâlfâia În vânt. Poziția și mișcarea Într-un anumit fel a cozii semnifică, În general, starea psihică În care se află la un moment dat. De exemplu, bucuria unei izbânzi pe care o intuiește cu privire la un vânat, după ce Îi adulmecă mirosul, și-o exprimă prin rotirea cozii În toate direcțiile, cât și prin sclipirea luminii ochilor. 7. Vânătoarea și hrana lupului Vânătoarea și hrana sunt doi factori instinctivi indispensabili În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor realiza Însușirile noastre artistice. CÎnd analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare, vedem Îndată că perioada brâncovenească este aceea În care sufletul românesc a intrat În stăpîninea posibilităților sale creatoare. De aceea, domnia Din suflet de creștin brâncovenească este mai mult decît un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu ne rămâne decât să-l felicităm sincer pentru ceea ce face, dorindu-i buchet de izbânzi în anii care vin !”( Prof. Constantin Alexandrescu, Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș.) „...Costică Iftinchi cultivă mai ales linia clasică ale cărei virtuți sunt subliniate cu precizie și gingășie, cu credința că ea singură poate descoperi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o artă complexă care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi o satisfacție spirituală, fapt care mă leagă de ea pentru totdeauna.” Născut pe 1 august 1950 în comuna Poenari - Muscel, jud. Argeș. Studii: Școala populară de Artă, Pitești, 1969, clasa de pictură a prof. Gh. Vrâneanțu și clasa
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
adult și care merită Încurajată. Este util ca educatorul să-i antreneze pe elevi Într-un proces de coparticipare la stabilirea normelor orei, clasei, activităților comune din timpul liber. Oricum, impunerea unor norme exterioare lor nu mai are șanse de izbândă. In această perioadă de tranziție de la moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este În floare, judecata În alb și negru nu lasă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și caricaturile sale au cunoscut în vremea aceea o mare circulație și prețuire. În anii următori Victor Ion Popa desfășoară o activitate publicistică prestigioasă: articolele, cronicile sale din revistele și ziarele: Sburătorul, Gândirea, Rampa, Adevărul și Dimineața, Ordinea, Hiena, Ora, Izbînda, Vremea, sunt remarcate și prețuite. Totuși pentru Victor Ion Popa, principala preocupare rămâne teatrul, căruia îi consacră toate forțele și talentul său. În scurt timp devine o personalitate marcantă a teatrului românesc, atât prin activitatea sa de director, regizor, scenograf
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai mai scump") este promis zmeului, diavolului, străinului în schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit [Pop-Reteganul], Împăratul Verde pleacă la luptă lăsându-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat, erai gata să pleci. Ai plecat și-ai venit tot în locu acela. Dă trei ori. Ș-a apărut un om la dumneata și ți-a cerut izbânda. Izbânda eu am fost. Și m-ai dat diavolului. Și io, acum, zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, îmi pierz capu’". Făt-Frumos și Fata crivățului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat, erai gata să pleci. Ai plecat și-ai venit tot în locu acela. Dă trei ori. Ș-a apărut un om la dumneata și ți-a cerut izbânda. Izbânda eu am fost. Și m-ai dat diavolului. Și io, acum, zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, îmi pierz capu’". Făt-Frumos și Fata crivățului [Teodorescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
descrie un model feminin (fie și matern): Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre, și i-au dzis că pasirea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Și așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pas către vizuinile zeilor, este superior destinului său. E mai puternic decât stânca lui. Acest mit este tragic pentru că eroul său e conștient. Într-adevăr, care ar fi chinul lui dacă la fiecare pas ar fi susținut de speranța în izbândă? Muncitorul de azi îndeplinește în fiecare zi din viața lui aceeași muncă și destinul său nu-i mai puțin absurd. Dar el nu-i tragic, decât în acele rare momente când devine conștient. Sisif, proletar al zeilor, neputincios și revoltat
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
publicate în revistele teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al Argeșului menționează „lupta pentru Sf. Cruce și desrobirea fraților noștri de sub stăpânirea păgânilor”. Cu același prilej, mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei elaborează o veritabilă pastorală de justificare a „războiului de la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
XII, precizează că „poporanismul” politic s-a văzut realizat prin reformele democratice introduse după război, care le-a și impus, însă pe un teren pregătit și de V.r. Sunt reiterate atitudinea față de literatură, reliefându-se justețea ei, ca și izbânzile în promovarea scrierilor românești de calitate. Nota se încheie cu o declarație de principiu: „Vom fi conduși de același spirit democratic, de aceeași dorință de a sluji morala și frumosul, apărători mai presus de orice ai libertății de gândire - bunul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
calea spre putere: un conflict poate destabiliza regimul, iar perspectiva unui conflict poate provoca efervescență în rândul maselor - fie că ele se tem de perspectiva unui masacru, fie că apreciază puterea ca inaptă de a conduce operațiunile până la o eventuală izbândă. Totuși, Marx nu ignoră forța de atracție a frazeologiei pacifiste și-i explică lui Engels că trebuie făcute concesii umanitarismului ambiant, care se dezvoltă mai ales în timpul războaielor duse sub cel de-al doilea Imperiu, odată cu crearea Crucii Roșii. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Consensul a evoluat în climatul moral și intelectual al epocii și și-a tras forța din relațiile de putere existente, care în condiții normale făceau dintr-o încercare de a răsturna sistemul balanței de putere o aventură fără sorți de izbândă. Acest consens, în schimb, a reacționat ca o forță intelectuală și morală asupra climatului intelectual și moral și asupra relațiilor de putere, întărind tendințele de moderație și echilibru. După cum a spus Quincy Wright: Statele aveau granițe atât de bine definite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezarmare ale Națiunilor Unite, dar și majoritatea încercărilor locale de dezarmare din ultimul secol și jumătate, nu au eșuat neapărat din cauza deficiențelor de pregătire sau ale personalului implicat ori din ghinion. Ele nu ar fi putut să aibă sorți de izbândă nici în cele mai favorabile circumstanțe. Lupta neîntreruptă pentru putere dintre statele implicate a făcut ca un acord privind ponderea armamentului să fie imposibil. Două exemple ajută la ilustrarea acestei afirmații: controversele dintre Franța și Germania din timpul Conferinței internaționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din natura generală a politicii internaționale nu sugerează că este probabil să apară o astfel de situație. Este adevărat că, în condițiile prezente și trecute ale războiului, nici un stat nu este suficient de puternic pentru a înfrunta cu șanse de izbândă o coaliție formată din toate celelalte state. Însă este extrem de improbabil ca într-o situație reală un singur stat să se regăsească în poziția agresorului. Aproape întotdeauna o coaliție de state se va opune activ ordinii pe care securitatea colectivă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vedere obiective reciproc exclusive; 3. în scopul alegerii unor angajamente temporare referitor la probleme complexe; 4. ca să se ajungă la soluții rapide în situațiile aflate sub presiunea timpului; 5. ca o lternativă atunci când colaborarea sau competiția nu au sorți de izbândă. Tabelul 16.1 − Situațiile în care pot fi folosite fiecare din cele cinci modalități de rezolvare a conflictului. Cercetările efectuate asupra efectelor practicării celor cinci stiluri comportamentale de soluționare a conflictelor au condus către următoarele concluzii: Stilul colaborativ este perceput
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în fapt a strategiilor. Iată o definiție integrată a lor formulată chiar în domeniul negocierii: # Strategia este conducerea generală a negocierii, planul coerent de alegere a unor tactici și tehnici care să permită realizarea obiectivelor cu maximum de sorți de izbândă (Souni, 1998, p. 13). # Potrivit autorului, patru sunt elementele structural-funcționale fundamentale ale strategiei de negociere: 1) planul (previziunea, planificarea, proiecția în viitor); 2) opțiunea (necesitatea de a alege/opta pentru o variantă acțională din mai multe alternative posibile); 3) tacticile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
clanurilor“ adverse, dar, mai ales, împotriva rușilor, se vede nevoit, pentru a-și salva familia, să se predea țarului. Schema nu-i reușește, așa că încearcă o evadare aproape lipsită de șansă, pentru a da năvală apoi Ăcu aceiași sorți de izbândă) asupra lui Șamil, imamul necruțător care-i ține familia ostatecă. Nu ajunge la așa ceva, dat fiind că el și cei trei sau patru însoțitori sunt omorâți de o trupă de 200 de ruși. Asta e, pe scurt, trama. Mai important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]