5,195 matches
-
muncit cu el spre a nu rămâne repetent, a nu părăsi clasa... Dar ceea ce ne interesează este reacția corectă a copilului, și în general a tuturor copiilor, de a fi incapabili să înțeleagă minciuna sau perfidia oamenilor, iar când se izbesc de ele, li se pare că cei maturi văd lucrurile diferit de cum văd ei. Bunul simț încă îi ghidează pe copii la acea vârstă fragedă, după care intervine educația prin care se încearcă a-i face să înțeleagă că trebuie
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
și în viziunea, în modul de procesare a lumii pe care o desfășoară.” (Virgil Diaconu) ● „Cartea aceasta de sonete e ca o seară fermecătoare petrecută la Operă, cucerit de voci, armonii și costume, iar când ieși în stradă, realitatea te izbește aproape ucigător.” (Cleopatra Lorințiu) ● „Spre deosebire de mulți versuitori cu care Limba Română e în pricopsire, Theodor Răpan, față de cititorul avizat, are atu-ul tăcerii Pădurii Nebune, ca Deliorman. Cuvintele sale ard, dar nu se mistuie.” (Petru Solonaru) ● „Versuri perfect «tăiate» în
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
roiul visului M-a ales să-i alin plecarea din clipă Cu basmul focului sacru, Mi se topea în palmă transparența culorilor Și se prelungea în buza umedă a nopții Împuținându-i trupul, Fluturi negri, bezmetici, cu pântecul greu Se izbeau de zidurile albe ale bisericii Lăsând pete întunecate În neostenita capcană a mișcării Până când roata luminii a-nflorit Vitraliile de deasupra altarului Și am văzut pasărea cealaltă, de sânge Rătăcită în zbor Căutându-și ieșirea din fereastră în fereastră Sub
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
semnul sfintei cruci, apoi așteptă ca un șoim cu privirea ațintită la orice mișcare din împrejurime. Ceilalți doi oșteni îi urmează exemplul. Deodată, un vultur uriaș țâșnește dintre stânci, își desfășoară aripile imense și se năpustește asupra străjerilor. Căpitanul Preda izbește cu paloșul în pieptul acvilei. Instantaneu aude un țipăt înfiorător de se cutremură turlele castelului și cei doi străjeri sunt prinși de ghearele fioroasei păsări. Câteva clipe tinerii plutesc prin aer, apoi sunt azvârliți printre ramurile copacilor. Căpitanul privește uimit
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
poartă aducând cu sine trupuri ostenite de furtuna lăsată în urmă. Simt îmbrățișarea suavă cuprinzându-mi sânii și îmi doresc să mă revărs în albastru. Cineva îmi strânge încheietura mâinii. O coardă a primei viori se rupe. Sunetul ei îmi izbește dureros timpanele: - Ce faci? Nu știi să înoți. picturi: Mihai Catruna Moragalla 30.01.2013 Referință Bibliografică: SFERA ALBASTRĂ / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 763, Anul III, 01 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Helene Pflitsch
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
stârnit furtuna! Cerul e acoperit de nori plumburii, nori negri, ce dau impresia unei turme de bivoli ce înaintează, greoi și în dezordine, mânați de biciul năprasnic al vântului stârnit din senin. Pomii se îndoaie, fructele cad, ferestrele deschise, se izbesc cu zgomot de pereții casei. A căzut un geam, ce abia se mai ținea în câteva cuișoare, făcându-se țăndări pe prispa casei. S-au dezlegat porțile Cerului, ploaia cade, deasă și caldă. Apa se scurge prin șanțuri cărând la
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
înălțimea de câțiva centimetri. Îl lucram cu atenția olarului când creează un lucru de valoare. Când era destul de larg iar fundul mai subțire decât pereții, scuipam înăuntru și „spoiam” interiorul. Îl ridicam cu atenție, ținându-l în palmă apoi îl izbeam pe un loc drept, cu gura în jos. Aerul din interior își făcea loc prin partea subțire (fundul) a tunului, “explodând” zgomotos. N-am făcut tetanos și nici nu m-am tăiat în vreun ciob. Pe atunci, nu se aruncau
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
capătul lumii”. O colecție de douăsprezece texte scurte, impregnate de emoționante nuanțe filosofice, acest volum semnat de Mihaela Cristescu ne reamintește că suntem în permanență căutare, de multe ori nici nu știm a ce, până când sufletul său rețină ne sunt „izbite” de înțelesul a ceea ce găsim sacrul deghizat atât de bine, de obișnuit, de „zilnic”, în profan; lectura cărții ei ne întoarce, de asemenea, către valoarea intrinsecă a ceea ce suntem, a ceea ce ni se întâmplă, a ceea ce ni se ia și
HIEROFANIILE MIHAELEI CRISTESCU – O INCURSIUNE „PE TĂRÂMUL FERICIRII, DE LA CAPĂTUL LUMII” de LOREDANA TUDOR-TOMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341459_a_342788]
-
se înființeze lângă mașină și, cu o mână să-mi dea zăpada de la roata din față, în timp ce, cu cealaltă, mi-ar fi deschis portbagajul. Eh! Se vede treaba că m-am uitat prea mult la desene animate. Realitatea m-a izbit în moalele capului. „Stimatul domn” mi-a aruncat plictisit, fără să-și întrerupă hârjâitul: - Lopată n-am. Și cu portbagajul mai străduiți-vă! Trageți cu forță, imposibil să nu-l deschideți până la urmă! Descumpănită, mi-am pipăit cu îngrijorare zona
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
tatuist* a scrijelit un nume: Gina. Sticlă Goală surprinse instantaneu pe retină reflecția imaginii blitz și-i sări dopul memoriei de familie ce-i eliberă printr-un înghițit în sec, ghearele geloziei. Gina era nevasta lui. Pam-pam ! Gândurile negre îl izbiră în piept cu amintiri din anii de pușcărie ... Eh !!... Care Gină din lume ar aștepta cinci ani să vină el de la mititica ?** - Care mai ești, mă ? - îl trezi Balconistu la realitate pe iertătorul de neveste infidele strigând sugrumat în bezna
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
se coace,/ se răscoace,/ în verile strânse /ca pumnul. Această strălucire stilistică, prinsă ca în viziunea unui pictor celebru, ne face să vedem poeta identificându-se cu viața, cu viața clocotitoare, triumfală („viața e tot, nu moartea...”, spunea Coșbuc). Te izbesc, în poemul citat, acele reflexe de note filosofice, suple prin puritatea lor, de descifrare a insului în vârtejul timpului. Timpul care zidește, ca o lumină așezată la intrarea spre viitor, dar și vremea care macină, care șterge faptele fără ecou
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
rămași acasă hotărârile luate acolo în numele lor și al națiunii române- desființarea iobăgiei, independența națională a românilor din Transilvania, învățământ românesc de toate gradele ș.a. „ A fost stricat aerul prin case, și ca vijelia am venit să le curățesc!” „ Ori izbim cu pumnul în pieptul furtunii, ori pierim!” Revoluția dă în clocot. Până la sfârșitul lui octombrie 1848 ea cuprinde aproape întreaga Transilvanie. Câmpeni, Abrud, Mărișel, Arieș, Mureș, Someș, Criș, Târnave, Țara Moților, Țara Zarandului, Șiria, Arad... Pete de sânge care vorbesc
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
a Oresiei. „În seara aceasta vântul bate cu putere, crengile copacilor îngenunchează, norii aleargă în forme fantastice întunecând cerul care devine din ce în ce mai plumburiu și astupă frumusețea de dincolo de nori. O ploaie torențială se dezlănțuie ca un torent. Picăturile furioase se izbesc de geam, lovesc zgomotos pervazul ferestrei. Fulgerele zigzagate marchează cerul, tunetele zguduie pereții rezervei. Mama deschide ochii și-i închide de teamă. Ploaia îmi răvășește întotdeauna sufletul. Sunetul ei, la impactul cu pământul, de obicei mă bucură, știind că este
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
cânii, ca reacție euharistică, față de degradarea comunității cosmice? Este Eul Divin din Omul Transcendental. Deci, coroana scumpă, de Om Transcendental, cooperant cu Părintele Dumnezeu, este a Poetului-Orfeu (Orfeu se oferă-jertfește, prin sfâșiere euharistică). “Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, / Îndură-te stăpâne, și dă-i pe veci viață”. Cine poate arunca cu pietre în față? Cel fără păcat, adică cel retras din amprentele, din vârtejurile vehemenței expresive-lume. Față-re-împietrită (prin lovire-contact cu Cel Retras din Vârtejurile-Lumi) este față
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
amenințător de praf se pornise de undeva dinspre răsărit și se extindea cu rapiditate. Procuratorul se apropie de creneluri mânat de curiozitate pentru a putea vedea mai bine dezlănțuirea naturii. O rafală de vânt cu un potop de apă îl izbi în obraz în timp ce el privea cerul unde stihiile se dezlănțuiseră iar soarele nu se mai zărea nicăieri pe cer. Doar fulgerele luminau hăul negru și putu distinge cu greu pe sub zidurile fortăreței siluete grăbite care fugeau care încotro. Un grilaj
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
demarat, aș fi vrut s-o mai privesc odată, dar n-am putut! Aș fi vrut să-i flutur mâna la despărțire, dar n-am avut curaj să-i privesc ochii. Știu că am plecat acasă prin ploaia care mă izbea în obraz parcă cu dușmănie, am plecat spre casă mai mult mort decât viu, strângând în pumn cele câteva mii de lei, care parcă mă ardeau ... Am trecut pe lângă un coș de gunoi și i-am aruncat acolo fără nici un
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
cruda realitate, depășește cu mult biata imaginație. Am constatat lucrul ăsta de mult mai multe ori decât mi-aș fi dorit. Într-o noapte târzie de toamnă, o noapte neagră și urâtă, fără lună, fără stele, cu vânt și ploaie izbită în ferestre, cu crengi ude care băteau în geam parcă implorând să le primești înăuntru ... nu puteam dormi. Aveam parcă o agitație nelamurită și... vântul și ploaia-mi zgâlțâiau fereastra. Cred că era ora 2 din noapte. Am auzit parcă
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
de stâncă. Mugurii au explodat demult, Au explodat într-o primăvară când aerul a-nceput să cânte a floare și verdeață. E atâta muzică în toamnă ... Și frunzele-mi au început să danseze sub povara ruginii, strivite de vânt și izbite de păsări. Păsările toamnei sunt sângerii și pictează îngeri cu slove de foc care cântă ecoul de muguri, de păsări și frunze. Întineresc cu fiecare toamnă, cu fiecare frunză ce cade obosită și-ncep să cânt durerea din muguri prin
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
culeasă de pe marginea drumului. Eu așteptam în continuare ... Doi elevi de gimnaziu au trecut în grabă pe lângă carte și au lovit-o cu piciorul ca pe o minge revoltați, că nici pe stradă nu scapă de carte. Cartea s-a izbit de copacul din apropiere și în cădere a îmbrățișat cu filele pământul. Indiferența față de carte mi-a amărât sufletul. Câțiva stropi de ploaie au alunecat din văzduh, pe solul uscat. Păreau lacrimile cărții abandonate pe stradă. Din scara blocului au
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Dumnezeu le-a dat unor creș¬tini, mai ales la începutul Bi¬sericii, pentru nașterea, răs¬pân¬direa și consolidarea ei sunt nu¬mite harisme (facerea de minuni, proorocia, apostolia etc. - cf. I Cor. 12, 8-10). Lucrând prin minuni ce izbeau ochiul și zgu¬duiau sufletul, harismaticii a¬veau rolul, aproape constrân¬gă¬tor, de a aduce pe cei ce nu cre¬deau la credință. Unele dintre aceste harisme (glosolalia sau vorbirea în limbi, tâlcuirea lim¬bilor) au încetat pentru că și-
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
afară. Printre cele cu vechime pe litoral se aflau și puii din vara aceasta, fără experiență și fără adaptare la urgia vremii de afară. Incă aveau penele colorate gri, abia din anul trei de viață devin albe complet. Valurile se izbeau cu forță de diguri, aruncând cu furie apa înspumată peste îngrămădirea de pietroaie și stabilopozi, apoi se împrăștiau pe suprafața digului, altădată loc de promenadă al turiștilor sosiți la mare vara, mai ales seara, sub razele lunii și ale iluminatului
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
eu nu am să mai fiu eu". Iubești... Dar la câtă durere rezistă iubirea ta? Un El și o Ea, tineri, îndrăgostiți și mai ales sănătoși. Până într-o zi când la plajă fiind, El se aruncă în ocean, se izbește de un banc de nisip și rămâne paralizat de la gât în jos. După zile de comă, doctorii își dau verdictul. El nu va mai putea merge vreodată. Dar Ea se hotărăște să rămână în continuare alături de El. Care iubire ar
DACA DRAGOSTE NU E... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340656_a_341985]
-
2014 Toate Articolele Autorului foto: Andru și Teo Bejliu în umbra răstignirii voastre icoane ale copilăriei fără joc privesc încercarea cu ochii șarpelui cu ochii viermelui din trupul mărului și mă ignor apoi îmi iau pe rând tălpile și le izbesc de cer totul se repetă ca într-o moară de vânt cu paletele jumătăți de distanțe jumătăți de adevăr jumătăți de lumină jumătate din jumătate din mine Anne Marie Bejliu, 2 octombrie 2014 Referință Bibliografică: după răstignire / Anne Marie Bejliu
DUPĂ RĂSTIGNIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341149_a_342478]
-
mâncat puiu magarețî, trăzniv-ar să vă traznească de spurcaciuni! Atât am fost de disperat, că am întors măgăreața în picioare dintr-o singură smucitură și-am reușit să sar gardul înainte să iau o bâtă în cap: parul s-a izbit de ulucă și s-a frânt, cu un zgomot sec. Noroc c-am fugit; rămasă cu ciotul în mână, bătrâna l-a azvârlit spre mine și m-a lovit cu forță atenuată abia în călcâi. Ce să zic, am scăpat
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
întorcând cu dispreț spatele conceptului tradițional de „emisiune despre mașini”, Clarkson a supus unui nemilos set de teste o Toyota Hilux la mâna a doua. A condus „neatent” prin Bristol, coborând cu mașina pe scări, frecând-o de ziduri și izbind-o de un copac. A parcat „neglijent” în estuarul râului Severn, locul unde se produce a doua maree ca mărime din lume, înecând Toyota. A trântit peste nefericitul autoturism o rulotă - mijloc de locomoție față de care prezentatorul nutrea și nutrește
Cum m-a făcut să plâng Jeremy Clarkson () [Corola-blog/BlogPost/338021_a_339350]