2,207 matches
-
radiul dezintegrându-se prin raze α, dă naștere izotopului radioactiv Rn (radon), care este un gaz inert asemănător din punct de vedere chimic cu heliul, neonul, etc. Cascada aceasta de dezintegrări succesive se continuă mai departe până ce se ajunge la izotopul Po, adică poloniul descoperit de soții Curie. Poloniul se transmută mai departe în Pb, adică un izotop al metalului plumb. Acesta este „stabil” ceea ce înseamnă că prin nici unul din mijloacele cunoscute în prezent nu putem constata o eventuală dezintegrare a
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
asemănător din punct de vedere chimic cu heliul, neonul, etc. Cascada aceasta de dezintegrări succesive se continuă mai departe până ce se ajunge la izotopul Po, adică poloniul descoperit de soții Curie. Poloniul se transmută mai departe în Pb, adică un izotop al metalului plumb. Acesta este „stabil” ceea ce înseamnă că prin nici unul din mijloacele cunoscute în prezent nu putem constata o eventuală dezintegrare a lui. Astfel succesiunea de dezintegrări în cascadă se oprește practic aici și putem vedea că a luat
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
al cărei strămoș comun este uraniul. Familia pe care tocmai am descris-o se numește familia „radiu-uraniu”. În natură mai există încă două familii radioactive: una dintre ele, începe cu U(numit și actino-uraniu) și se termină cu un alt izotop de plumb(Pb). Cea de-a treia familie este cea a thoriului, care începe cu Th și se termină iarăși cu un izotop de plumb(Pb). [Sanielevici Alexandru - Radioactivitatea, editura Tehnică - București] În natură radioactivitatea a fost prezentă de la început
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
familii radioactive: una dintre ele, începe cu U(numit și actino-uraniu) și se termină cu un alt izotop de plumb(Pb). Cea de-a treia familie este cea a thoriului, care începe cu Th și se termină iarăși cu un izotop de plumb(Pb). [Sanielevici Alexandru - Radioactivitatea, editura Tehnică - București] În natură radioactivitatea a fost prezentă de la început. Cei peste 60 radionuclizi prezenți în natură se clasifică în trei categorii: 1. Primordiali - prezenți de la formarea Pământului; 2. Cosmogenici - formați în urma interacției
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
estimează că dezintegrarea radioactivă a Uraniului 238 și a Toriului 232 generează aproximativ 20 TW în timp ce Potasiul 40 generează circa 4TW. În 1972 savanții francezi au descoperit că uraniul provenind de la o anumită mină din Oklo - Gabon, era sărăcit în izotopul U-235. Explicația plauzibilă pentru aceste discrepanțe a fost aceea că în acel zăcământ de uraniu au avut loc reacții de fisiune, iar primul reactor nuclear de pe Terra a fost unul natural. Reactorul nuclear Oklo s-a format într-un mediu
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
de interes în aceste procese sunt cei care aparțin familiilor radioactive ale U-238, U-235 și Th - 232. Materialele TENORM pot duce la un risc crescut de iradiere a publicului. Dintre radionuclizii primordiali potențați de om o semnificație aparte o au izotopii radonului, toți radioactivi, dintre care cei mai importanți sunt: Rn -222, Rn -220 și Rn - 219. Ei apar ca produși intermediari în familiile radioactive naturale ale uraniului ș toriului. Fiind un gaz nobil și neparticipând la reacții chimice, radonul este
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
doilea război mondial, Gray a activat în posturi de conducere din clinici mari, de exemplu la Hammersmith Hospital, iar din anul 1953, până la sfârșitul vieții sale fizice, la Mount Vernon Hospital. A depus eforturi considerabile pentru găsirea unei utilizări a izotopilor radioactivi artificiali în radiobiologie și în studierea tumorilor maligne. Voia să găsească căile și mijloacele de a mări eficiența radiației ionizante asupra celulelor tumorii fără a dăuna țesutului sănătos. Foarte cunoscute au devenit lucrările lui referitoare la "efectul oxigenului", el
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
Tiraspol cu sediul la Chișinău. În perioada august-decembrie 2010 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este căsătorit, are 3 fiice. Bardin”, din Moscova; Tiraspol evacuată la Chișinău; A publicat peste 30 articole științifice în domeniul fizicii metalelor și a aplicării izotopilor radioactivi. 1989 - 1992, Frontul popular, membru Consiliului Republican din partea secției din Tiraspol; 1990 - 1993, în cadrul secției Tiraspol a Frontului Popular, fondează prima asociație neguvernamentală - Comitetul pentru Drepturile Omului din Transnistria și își propune ca scop monitorizarea crimelor contra umanității săvârșite
Ștefan Urâtu () [Corola-website/Science/307803_a_309132]
-
strat în care apare specia de conodonte "Streptognathodus isolatus". Limita superioară a sistemului (care coincide cu aceea s seriei lopingian și a etajului changhsingian) este definită de prima apariție a speciei de conodonte "Hindeodus parvus" și sfârșitul anomaliei negative a izotopului de carbon C, după vârful care corespunde extincției în masă de la limita permian-triasic. Punctul stratotipic mondial (GSSP = "Global Stratotype Section and Point") al permianului este plasat în valea râului Aidaralash, de la sudul munților Urali, în provincia Aktobe din vestul Kazahstanului
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
o duritate și o densitate mai redusă. După dezvoltarea metodei de stabilire a vărstei rocilor prin radiometrie, zirconul a devenit un mineral important pentru această ramură de cercetare numită „Geocronologie”. Zirconul prin conținutul său de urme (10 ppm - 5 %) de izotopi radiocativi de uraniu, U, U și Th. Acești izotopi prin procesul de dezagregare (descompunere) radioactivă trec prin diferite faze de transformare până ce devin plumb. Prin radiometrie se determină în ce fază de transformare a ajuns izotopul radioactiv, acest raport poate
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
metodei de stabilire a vărstei rocilor prin radiometrie, zirconul a devenit un mineral important pentru această ramură de cercetare numită „Geocronologie”. Zirconul prin conținutul său de urme (10 ppm - 5 %) de izotopi radiocativi de uraniu, U, U și Th. Acești izotopi prin procesul de dezagregare (descompunere) radioactivă trec prin diferite faze de transformare până ce devin plumb. Prin radiometrie se determină în ce fază de transformare a ajuns izotopul radioactiv, acest raport poate stabili vârsta de cristalizare a zirconului și a rocilor
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
10 ppm - 5 %) de izotopi radiocativi de uraniu, U, U și Th. Acești izotopi prin procesul de dezagregare (descompunere) radioactivă trec prin diferite faze de transformare până ce devin plumb. Prin radiometrie se determină în ce fază de transformare a ajuns izotopul radioactiv, acest raport poate stabili vârsta de cristalizare a zirconului și a rocilor în care s-a format mineralul. Zirconul este foarte rezistent la procesele de eroziune și chiar la procesele de geometamorfice, putând conserva astfel informația oferită de izotopii
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
izotopul radioactiv, acest raport poate stabili vârsta de cristalizare a zirconului și a rocilor în care s-a format mineralul. Zirconul este foarte rezistent la procesele de eroziune și chiar la procesele de geometamorfice, putând conserva astfel informația oferită de izotopii radioactivi. Până în prezent cel mai vechi mineral descoperit pe pământ este zirconul din Narryer Gneiss Terrane, Yilgarn Craton, Australia de vest, mineralul având vârsta de 4,404 miliarde de ani (aceasta ar fi vârsta de la formare prin cristalizare). În luna
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
elemente radioactive, toate acestea deschid un nou domeniu de cercetare. Prima reacție nucleară a fost efectuată în 1919 de către fizicianul englez Ernest Rutherford (1871 - 1937) care a efectuat bombardarea nucleelor atomice de azot cu helioni, obținând protoni și nuclee de izotopi ai oxigenului. Compatriotul său, James Chadwick (1891 - 1974), în 1932, prin bombardarea nucleelor de beriliu cu helioni, obține nuclee de carbon și neutroni. În 1938, chimistul german Otto Hahn (1879 - 1968) reușește fisiunea nucleară a uraniului și a toriului.
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
și distilarea fracționată a argonului brut. Radonul (emanația radiului), descoperit în 1900 de Rutherford, ia naștere prin transformarea elementului radioactiv radiu și este el însuși radioactiv. Alte elemente radioactive, toriul și protactiniul, dau naștere și ele unor emanații, care sunt izotopi ai radonului. Toate gazele rare (cu excepția radonului) se găsesc în atmosferă. Conținutul de argon este de aproximativ 1%. Heliul se mai găsește în toate mineralele conținând elemente radioactive uraniu și toriu, cum sunt monazita, torianita și cleveita, și provine din
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
cunosc numai puține combinații ale acestui element. În schimb xenonul se combină ușor cu fluorul. Fluorurile xenonului dau reacții variate, și din ele s-au obținut un număr relativ mare de combinații ale acestui element. Radonul este un element radioactiv. Izotopul său cel mai stabil, cu număr de masă 222, are un timp de înjumătățire de numai 3,8 zile. Din această cauză, chimia radonului este puțin studiată, deși este de așteptat ca acest element să fie cel mai activ dintre
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
numărul atomic 89, iar masa atomică este de 227,0278 uam. A fost primul element radioactiv care a fost izolat, deși poloniul, radiul și radonul erau observate înainte, însă neizolate până în anul 1902. Este întâlnit sub forma a 36 de izotopi, cei mai stabili fiind Ac, Ac și Ac. A dat denumirea seriei actinidelor, un grup de 15 elemente asemănătoare între actiniu și lawrenciu în tabelul periodic. l este un metal foarte rar, fiind prezent în scoarța Pământului ca urme reziduale
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
cele din publicațiile anilor 1899 și 1900. și mai târziu, în anul 2000 Termenul de "actiniu" provine din cuvântul grecesc "ακτίς", "ακτίνoς", însemnând "rază" sau "fascicul". Structura atomului de Actiniu este determinat de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel pentru izotopul său natural, Ac, el are 89 de protoni și 138 neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 117 până la 147 în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1,88Å, volumul molar al actiniului chimic pur în condiții fizice normale este de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
ακτίνoς", însemnând "rază" sau "fascicul". Structura atomului de Actiniu este determinat de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel pentru izotopul său natural, Ac, el are 89 de protoni și 138 neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 117 până la 147 în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1,88Å, volumul molar al actiniului chimic pur în condiții fizice normale este de 22,54 cm/mol. Învelișul electronic este format din 89 electroni care ocupă succesiv orbitalii păturilor cu începere de la pătura (stratul
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Electronii 6d și 7s aranjați în structura caracteristică actiniului sunt responsabili de majoritatea proprietăților chimice ale speciei atomice. Actiniul este găsit în cantități mici în minereurile de uraniu, însă de obicei este fabricat, în cantități de ordinul miligramelor, prin iradierea izotopului Ra cu neutroni moderați (termalizați sau încetiniți) într-un reactor nuclear, reacția nucleară având loc după schema: Actiniul metalic a fost preparat prin reducerea fluorurii de actiniu cu vapori de litiu la temperaturi de 1100-1300 °C. Actiniul în natură este
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
sau încetiniți) într-un reactor nuclear, reacția nucleară având loc după schema: Actiniul metalic a fost preparat prin reducerea fluorurii de actiniu cu vapori de litiu la temperaturi de 1100-1300 °C. Actiniul în natură este găsit doar ca urme ale izotopului său natural Ac, care este un emițător de radiații alfa și beta cu un timp de înjumătățire de 21,773 ani, prezent în minereurile de uraniu. O tonă de uraniu conține în medie o zecime de gram de actiniu. Izotopul
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
izotopului său natural Ac, care este un emițător de radiații alfa și beta cu un timp de înjumătățire de 21,773 ani, prezent în minereurile de uraniu. O tonă de uraniu conține în medie o zecime de gram de actiniu. Izotopul Ac este un membru de tranzit în seria dezintegrării actinidelor, care începe cu izotopul originar U (sau Pu), terminându-se cu izotopul stabil de plumb, Pb. Un alt izotop (Ac) este un tranzitor prezent în seria neptuniului, care începe cu
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
un timp de înjumătățire de 21,773 ani, prezent în minereurile de uraniu. O tonă de uraniu conține în medie o zecime de gram de actiniu. Izotopul Ac este un membru de tranzit în seria dezintegrării actinidelor, care începe cu izotopul originar U (sau Pu), terminându-se cu izotopul stabil de plumb, Pb. Un alt izotop (Ac) este un tranzitor prezent în seria neptuniului, care începe cu Np (sau U) și se încheie cu elementul, aproape stabil, bismut (Bi). Actiniul este
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
prezent în minereurile de uraniu. O tonă de uraniu conține în medie o zecime de gram de actiniu. Izotopul Ac este un membru de tranzit în seria dezintegrării actinidelor, care începe cu izotopul originar U (sau Pu), terminându-se cu izotopul stabil de plumb, Pb. Un alt izotop (Ac) este un tranzitor prezent în seria neptuniului, care începe cu Np (sau U) și se încheie cu elementul, aproape stabil, bismut (Bi). Actiniul este un element radioactiv metalic, de culoare argintie. Datorită
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
de uraniu conține în medie o zecime de gram de actiniu. Izotopul Ac este un membru de tranzit în seria dezintegrării actinidelor, care începe cu izotopul originar U (sau Pu), terminându-se cu izotopul stabil de plumb, Pb. Un alt izotop (Ac) este un tranzitor prezent în seria neptuniului, care începe cu Np (sau U) și se încheie cu elementul, aproape stabil, bismut (Bi). Actiniul este un element radioactiv metalic, de culoare argintie. Datorită radioactivității sale intense, acesta emite radiații percepute
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]