3,194 matches
-
Sf. Iosif” din București (1926-1930) și le continuă în cadrul Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu (1930-1935). Între 1937 și 1939 este înscris la Academia de Arte Frumoase din București, secția sculptură, unde îi are ca maeștri pe Corneliu Medrea și Ion Jalea. În paralel, audiază la Universitate cursurile ținute de Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a. În 1949 este expropriat din comuna natală, ca nepot de moșier, și primește domiciliu obligatoriu la Alba Iulia. Neputând găsi un loc de muncă, pleacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
ca o formă de expansiune a Cercului Literar de la Sibiu, înscriindu-se în mișcarea de rezistență împotriva Dictatului de la Viena: „În versurile noastre să plângă Ardealul, în gândirea noastră să zvâcnească tăria pumnului lui Horia, în hotărârea noastră să ardă jalea pribegitului Iancu” (I.D. Sârbu). M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289141_a_290470]
-
privirea, deși ți-o căutam. Ce chin să taci văzîndu-l pe cel care-l iubești Cum suferă și geme! Iar tu să-l chinuiești, v. 1005 Cînd numai cu-o privire tot chinu-ar fi apus. Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! AH!28 amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, v. 1010 Că jalea din privire prea mult va fi vorbit
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fi apus. Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! AH!28 amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, v. 1010 Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-am înșelat. Că-n van am vrut iubirea să-mi tăinui m-am temut; În fine29, ar fi fost
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
privirea, deși ți-o căutam. Ce chin să taci văzîndu-l pe cel care-l iubești Cum suferă și geme! Iar tu să-l chinuiești, Cînd numai cu-o privire tot chinu-ar fi apus. v. 1006 Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! v. 1007 AH! amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apus. v. 1006 Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! v. 1007 AH! amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-am înșelat. Că-n van am vrut iubirea să-mi tăinui m-am temut; v. 1014 În fine, ar
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
coeur allait-il vous instruire? [De cîte ori inima mea avea să/era să vă dea de știre]), a COND (T76: Cenușăreaso, ție nu ți-ar plăcea să mergi la Bal?) și COND optativ perfect (T54: Dar tot acea privire, ce jale-ar fi adus!), timp de bază al lumilor ficționale anticipate autonome: Sub-sistemul <4>: LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE AUTONOMĂ MOD ENUNȚIATIV NONACTUALIZAT Origine "istorică" a unui DEIXIS SECUNDAR PE VREMEA ACEEA ERA ODATĂ Privire retrospectivă (MmcP1) (TA) Privire prospectivă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la inimă"8. Cs. Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
jumătăți ale unui vers, separate prin cezură. Exemplu: "Ale turnurilor umbre// peste unde stau culcate.” ( Gr. Alexandrescu- Umbra lui Mircea. La Cozia) Cezura este pauza folosită de obicei la mijlocul unui vers mai lung. Exemplu: "Sara pe deal// buciumul sună cu jale... „ ( M. Eminescu- Sara pe deal) Hexametrul reprezintă versul alcătuit din șase unități metrice. Exemplu: "Cântă zeiță mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul”. (Homer -Iliada -traducere G.Murnu) Endecasilabul este versul alcătuit din unprezece silabe cu ritm iambic. Exemplu: În sufletul român
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Bacovia- Gri) Măsura -numărul silabelor unui vers. Exemplu: "Doină, doină cântic dulce". (8 silabe) (Doină) Accentul - pronunțarea mai apăsată a unei silabe sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic, silaba accentuată susținând unitatea cuvântului. Exemplu: "Venea un om cu jale zicând în gândul lui". ( V. Alecsandri- Sergentul) Rimă - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor în silabele lor finale, începând cu ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară, găsește de cuviință să intervină în texte: adaugă versuri sau chiar născocește „cântece” întregi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
vestească tuturor bucuria dragostei împărtășite. O dragoste tihnită, ocolită de neliniști și suferințe, la care natura întreagă este chemată să ia parte. Veneția însăși, cu toată înfățișarea ei cernită, protejează fericirea tânărului cuplu. Când iubita, „dulce înger”, nu mai este, jalea celui rămas pare reală, dar, ca artă, ea sună ciudat de neconvingător. Poetul se mângâie lesne cu duioase suveniruri, se pierde, consolator, în blânde reverii, care îi poartă gândul spre ținuturi de dincolo de zare. Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
credința în Dumnezeu. Să ne imaginăm, cum, într-o celulă, la Gherla, în 1965, auzim o voce rostind: „Of, Doamne, dacă ai fi acum lângă mine, te-aș strânge de gât!... Ne poate uimi o așa rostire?! Fii sigur! Când jalea și dorul... te copleșesc... Domnul... care e bun și drept, te va ierta... (Ochii viperei) Cunoscând toate fațetele vieții, poetul ne-ajută Vă-nțelegem că suferința nu ar trebui să ne transforme și să ne mutileze simțurile: „De ce, o, Doamne
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Totuși, se detașează unele traduceri din A. Cehov, Tristan Bernard, Blasco Ibañez ș.a. Sunt reproduse portrete ale lui Marcu Beza dedicate scriitorilor englezi Joseph Conrad și John Galsworthy. Din domeniul artelor ar fi de semnalat comentariile la opera lui Ion Jalea și Goya. Demne de reținut sunt studii precum: Delia Stan, I. Agârbiceanu și operele lui (1929), V. Merenco, Cine e autorul poemei „Cântarea României”?!? (1929), Mario Ruffini, N. Iorga și mișcarea literară a revistei „Sămănătorul” (1936). Calitatea literaturii originale publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
păstrată în acta populi Romani în care un câine a refuzat să plece de lângă stăpânul său executat: "Un câine care aparținea unuia dintre ei nu a putut fi alungat de lângă el în închisoare și când a fost aruncat pe Treptele Jalei nu i-a părăsit corpul, lătrând cu urlete triste la marea adunare de romani iar când unul din ei i-a aruncat mâncare, acesta a dus-o la gura stăpânului său mort; iar când cadavrul i-a fost aruncat în
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Urban Jarník și Andrei Bârseanu, pentru Transilvania. În mediul folcloric termenul nu a fost folosit decât pe o arie restrânsă în Moldova, d. fiind denumită și cu alți termeni: „de dragoste”, „de codru”, „de frunză”, „horă lungă”, „de urât”, „de jale” ș.a. Etimologia cuvântului a stârnit multe controverse. D. Cantemir crede că este numele unui zeu războinic dac; I. Malinescu îl pune în legătură cu Danubius și cu Diana, I. Heliade-Rădulescu îl derivă din Diana plus oda, A. T. Laurian și T. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
rituale de nuntă și cântece de leagăn. D. a denumit multă vreme, impropriu, întreaga lirică populară, dar cercetări mai noi limitează conținutul său la creațiile cu ton grav, câteodată de revoltă socială. Există în aceste confesiuni câteva permanențe, ca dorul, jalea, urâtul, cu valori simbolice, constituind un univers poetic specific românesc. În d. se exprimă o infinitate de sentimente și nuanțe, o spiritualitate elevată, sobră, reflecții asupra existenței sociale, dar și frământări sufletești intime. D. are o funcție catarctică mărturisită: „Că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
creează D. Caracostea, care este convins că d. a fost izvodită de femeile înstrăinate prin căsătorie, în timp ce-și legănau copiii, dar mai ales de cele ce slujeau la stăpâni. În felul acesta, dorul de cei de acasă și jalea unui trai greu se îmbină cu duioșia maternă în discrete elegii. Certă pare a fi doar periodizarea care consideră că primul strat folcloric ar fi fost constituit de genurile rituale și că d., alcătuind un al doilea strat, ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile Nicolescu, 200 cântece și doine, pref. Al. I. Amzulescu, București, 1955; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, 1955; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare românești din Maramureș, București, 1957; Const. Zamfir, Victoria Dosios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
G. Tutoveanu 106, în diversele ediții de poezii. De altfel Tutoveanu i-a închinat o poezie. Pictorul a peregrinat prin Constanța, Tecuci, Bârlad, după strălucite studii făcute la München la începutul secolului. A îndrumat pașii lui Marius Bunescu și Ion Jalea pe căile artei. Am avut norocul de-a găsi adresa Dv. în Catalogul mai sus amintit. Din acesta reiese că posedați circa 18 lucrări de D. Hârlescu 107. Am vrea să știm ce grad de rudenie aveți cu artistul? Unde
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fost necesare multe pregătiri de amănunt. Azi totul e pus la punct și urmează ca probabil în cursul săptămânii viitoare, să-și deschidă porțile pentru marele public. Va veni sculptorul Ion Irimescu; se aude că va fi invitat și Ion Jalea, iar Ion Frunzetti - criticul de artă, fălticenean prin înaintașii săi298, ar prezenta opera maestrului Irimescu. Este o mare realizare pentru acest muzeu, care va atrage cu siguranță mulți turiști români și străini. Maestrul Irimescu e cunoscut în țară și peste
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sunt sincere și la fel aș mulțumi acelora care mi-ar face și o critică asupra lor. Bune urări de sănătate și dragi salutări, Gh. Balan 434 Referire la Colecția de sculptură „Ion Irimescu”. 435 E vorba de Colecția „Ion Jalea”, donată orașului de pe malul mării. 436 Galeria oamenilor de seamă nu este o instituție aparte. Face parte din Complexul muzeal orășenesc Fălticeni. 343 9 (Piatra-Neamț), 22 dec. 1976 Stimate Domnule Dimitriu, De ziua numelui, Sf. Sărbători ale Crăciunului și Anul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată jalea pe care o lasă în urmă, războiul, „stihie” devastatoare, insuflă bucovineanului podidit de patriotice simțiri impulsuri de energie combativă. O antologie din versurile lui C., Scrieri lirice, s-a editat în 1970. Respirând o seninătate ce îngăduie și câte o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Cântec sau rugăciune, Cântecul de pe drum ori Cântecul întâiului domnitor, toate cu infiltrări elegiace. Noutatea e de a descoperi la pictorul suprafețelor clare un discret mister, ecouri ale spațiului în lumini vaporoase, difuze. Senzația de ambiguitate dintr-un Cântec de jale cheamă în memorie acel „parcă sunt și nu mai sunt” dintr-o confesiune argheziană. Întrebările metafizice și reculegerea merg împreună, într-o legănare muzicală. Este, oare, M. un poet al tragicului? Un devorat de spectrul morții? Pașii lui spre infinit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]