7,642 matches
-
se apelează, în situații de violență în școală; DGASPC-ul este menționat ca o instituție căreia i se cere sprijinul de către școli, în zece răspunsuri; implicarea familiei este menționată în nouă răspunsuri; Inspectoratul Școlar Județean apare în șapte răspunsuri, iar Jandarmeria, centrele resursă pentru asistență și educație și unitățile sanitare, în două răspunsuri. Cu câte o singură mențiune apar Biserica și primăria locală. 5. Ce măsuri se iau la nivelul unității de învățământ pentru a veni în sprijinul victimei? Nu s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Drepturilor Copilului (2), Codul Penal (1), nu există nici o reglementare axată pe violența în școli (1). 13. Care sunt structurile cu care unitățile de învățământ colaborează în cazurile de violență împotriva copiilor, în școală? Sunt enumerate: DGASPC (14); Poliția (14); Jandarmeria (5); ONG-urile (5); Unități ale Direcției de Sănătate Publică (4); Primării (3); Biserica (1); Agenția Națională Antidrog (1). 14. Menționați cel puțin cinci programe relevante de prevenire a violenței dezvoltate în ultimii cinci ani la nivel local și/sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orașelor, un sfat numit Eforie, compus din membri aleși pe timp de un an, cu un secretar și un număr de scriitori. Era stabilit modul de organizare a activității în toate domeniile, inclusiv aprovizionare și curățenie, iluminat public, poliție orășenească, jandarmerie, sfatul doftoricesc, învățământ etc. Prin prevederile sale Regulamentul stabilea modul de modernizare și dezvoltare a orașelor, iar transpunerea lui în viață a favorizat dezvoltarea orașelor, transformarea lor în niște centre moderne, viabile. Data alegerilor membrilor Eforiei a fost stabilită pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
silnicie pe teritoriul lor. Se desființa și inspectorul comunal creat în 1904. Îl înlocuiește administratorul de plasă, investit cu atribuții noi, cu cancelarie proprie și cu secretar-arhivar, dar cu mai puține comune subordonate administrativ. S-a dat o nouă organizare jandarmeriei. Fiecare comună avea câte un post de jandarmi format din un sergent jandarm și un caporal. La reședința fiecărei plăși se afla o secție de jandarmi subordonată administratorului de plasă în ce privește ordinea, siguranța publică, executarea legilor. Jandarmul șef de post
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
teritoriul său. Luna următoare, Ministerul de Interne (MAI) avea să dispună arestări în rândurile legionarilor, fiind vizate următoarele categorii: „foști conducători de marcă, condamnați la pedepse grele și legionarii capabili de acte de violență sau teroare”. Numai Inspectoratul General al Jandarmeriei intenționa să aresteze și să interneze în lagăre 1.000 de legionari între 12 și 16 octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de legionari, dar 264 dintre aceștia au fost eliberați în urma verificărilor operate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atât de noile autorități de la București, cât și de armata sovietică de ocupație. Ca urmare a prevederilor Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944, Grupul Etnic German a fost desființat la 7 octombrie 1944 (legea nr. 485). Inspectoratul General al Jandarmeriei internase până la 12 octombrie 1944 un număr de 334 de supuși germani, dintr-un total de 607 aflați în evidență, cei exceptați fiind bolnavi sau de altă origine etnică. în același timp, fuseseră arestați și expediați în lagărul de la Târgu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
locuitori în fața justiției. Spre exemplu, mulți sași din Brașov fuseseră dați în judecată tocmai pentru sprijinul acordat soldaților germani, iar cei din urmă predați comandamentului sovietic sau înaintați lagărului de prizonieri din Focșani. La 1 noiembrie 1944, Inspectoratul General al Jandarmeriei a emis ordinul circular nr. 155.596, în care se preciza că ostașii germani ascunși erau considerați spioni, iar locuitorii care îi tăinuiau sau favorizau erau pasibili de pedeapsa cu moartea, conform articolului 500 din Codul Justiției Militare. Ordine similare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
155.596, în care se preciza că ostașii germani ascunși erau considerați spioni, iar locuitorii care îi tăinuiau sau favorizau erau pasibili de pedeapsa cu moartea, conform articolului 500 din Codul Justiției Militare. Ordine similare aveau să fie emise de către Jandarmerie în lunile următoare, dar și de Marele Stat-Major și structurile informative ale acestuia. Prizonierii germani făcuți de armata română începând din august 1944 nu intrau sub jurisdicția autorităților militare române, ci sub a celor sovietice. Probabil din motive tactice, liderii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în „bande de partizani”. Comandamentul sovietic a făcut presiuni asupra românilor să ia măsuri pentru prinderea soldaților germani aflați în libertate. La sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 1944, însăși Președinția Consiliului de Miniștri dând dispozițiile, Inspectoratul General al Jandarmeriei a organizat două detașamente de jandarmi purtate, pentru regiunile Brașov și Focșani. Ele aveau misiunea ca în legătură cu trupele sovietice „să curețe zonele Brașov și Buzău de bandele formate din ostași germani și dezertori din foștii partizani ai lui Vlasov”. Sovieticii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în octombrie 1944, unitățile NKVD din România au avut 142 de ciocniri cu grupurile germane. Jandarmeria română a depistat un grup de 200 de oameni în Munții Cibinului și încăierări dure au avut loc la Turnu Roșu și în pădurile de lângă Târnava Mică. Unele grupuri mari și relativ bine înarmate de soldați germani și membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cât și în Transilvania (în sectorul Brașov-Hunedoara), în apropierea șoselelor de mare circulație și a căilor ferate, pe unde se efectuau transporturi militare. După investigații, s-a constatat că aveau o atitudine contrară regimului. Ca urmare a unor cercetări ale Jandarmeriei în județele Brașov-Făgăraș, Sibiu, Timiș, Caraș, Arad și Hunedoara, s-au efectuat descinderi în munți, descoperindu-se „depozite masive de armament, munițiuni și alimente”. Numeroase cabane și stâne fuseseră locuite, dar cei care le ocupaseră fugiseră la apropierea jandarmilor. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
teritoriu ordonau razii pentru prinderea „elementelor periculoase” Armatei Roșii, adică a soldaților germani rămași cu scopuri diversioniste, a parașutiștilor lansați în același scop sau a altor persoane suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale armatei române și sovietice. O asemenea operațiune era în pregătire la începutul lunii aprilie 1945 și viza scotocirea întregului masiv al Munților Apuseni. Legionarii parașutați în Ardeal și Banat erau extrem de interesanți pentru Armata Roșie. într-un Studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să fie realmente implicat. Anticomunismul său nu viza asocierea cu legionarii și naziștii, poate cel mult folosirea „deranjamentelor” provocate de aceștia sovieticilor. „23 august invers” - epilogul unei acțiuni eșuate Acțiunile rezistenței armate progermane nu au încetat o dată cu eșuarea „planului Stoicănescu”. Jandarmeria română vehicula în primăvara anului 1945 informații privind existența grupurilor înarmate formate din etnici germani, care în colaborare cu agenții germani și cu legionarii parașutați aveau să treacă la acțiuni de sabotaj, „data de plecare” fiind 1 martie. După instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
6200. Vezi și `n 23 august 1944. Documente. 1944, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 414-415. Ibidem, vol. II, p. 701. Și `n România - marele sacrificat..., ed. cit., vol. I, p. 312. ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 112/1944, f. 40. Ibidem, f. 107. `n acest sens, vezi memorandumul lui A.I. V`șinski expediat de la București la Moscova pe 10 martie 1945 (`n România și armistițiul cu Națiunile Unite. Documente, vol. II, coordonator Marin Radu Mocanu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Arhivele Totalitarismului, nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 80-97. Monitorul oficial, nr. 233, 8 octombrie 1944, apud Florian Banu, „Grupul Etnic German din România - organizație de tip totalitar”, Arhivele Totalitarismului, nr. 30-31, 1-2/2001, p. 34. ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 112/1944, f. 39. ASRI, fond „D”, dos. 3186, f. 54. Printre liderii GEG din Brașov care reușiseră să plece `n Germania erau amintiți `ntr-un document din februarie 1948: Andreas Ruhring, Guido Petrovics, Adolf Matias, Kurt Streitfeld. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
f. 39; ibidem, dos. 144, ff. 38-40; ibidem, dos. 1774, ff. 142-143; ibidem, dos. 9029, vol. 3, f. 83; ibidem, dos. 9046, vol. 2, ff. 109, 124-125 (f.v.); ibidem, dos. 11251, vol. 1, f. 570; ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, ff. 57, 90, 135-136, 170, 201, 191, 198; ibidem, dos. 48/1946, ff. 79, 118, 171; Idem, fond „Direcția Generală a Poliției”, dos. 11/1946, ff. 243-245; DJAN Timiș, fond „Inspectoratul de Jandarmi Timiș”, dos. 206/1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lansate `n țară). Pe valea Mureșului, mai exact pe teritoriul comunelor Vințul de Jos și P`clișa, județul Alba, `n noaptea de 8/9 noiembrie 1944 au fost lansați dintr-un avion german trei parașutiști (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 120/1944, ff. 253-254). Opt legionari au fost parașutați `n noiembrie 1944 pe Muntele Negoiu, cu diferite misiuni, unii urmărind distrugerea liniilor de comunicații (ASRI, fond „D”, dos. 141, f. 239). Dintr-un avion trimotor Ju. 52, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dos. 24/1944, ff. 56-57). Unul dintre parașutiști, etnic german, avea să organizeze un grup de rezistență format din conaționali, arestați abia `n mai 1945 (ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 40). Partizanii germani și legionari erau semnalați `n actele Jandarmeriei din Banat la `nceputul anului 1945, exist`nd teama declanșării unor „agresiuni” (DJAN Timiș, fond „Legiunea de Jandarmi Severin”, dos. 25/1944-1945, f. 46). Echipa condusă de Filon Verca, programată pentru lansare `n regiunea Teregova - Muntele Mic - Semenic, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
D”, dos. 144, ff. 35, 226; Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 118-119. ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 226-227; ibidem, dos. 909, f. 120. „Schița Parașutiști lansați pe teritoriul țării”, ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 35/1945, f. 18. Una dintre echipe fusese parașutată `n noaptea de 21/22 decembrie 1944 `n apropierea comunei Avrig. Compusă din șase persoane, era condusă de Tănase, fost ajutor al șefului județenei legionare Ialomița. Ceilalți membri ai echipei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un parașutist la scurt timp după lansare, `n noaptea de 25/26 martie 1945, care avea asupra lui două aparate de radio. A fost preluat de delegatul sovietic din regiune și apoi dus la Cluj (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, f. 188). Din aceeași echipă și tot `n comuna Valea Largă, dar pe 31 martie, avea să fie reținut Sabin Pandrea, parașutist legionar. Avea asupra sa materiale și valori (două aparate de radioemisie, o busolă, 23 de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost parașutată `n decembrie 1944 pe muntele Rotunda, Bistrița, de unde a trecut `n regiunea Vatra Dornei (ibidem, f. 436). Alți cinci parașutiști au fost lansați pe același munte `n dimineața zilei de 26 martie 1945 (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, f. 203). Horia Sima avea să scrie `n memoriile sale că la 24 martie 1945 au fost parașutate două echipe `n Bucovina sub comanda lui Ovidiu Găină (Horia Sima, op.cit., p. 119). `nainte de a veni `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adept al mișcării naționaliste ucrainene, dar `n fapt era `n slujba sovieticilor (ibidem). Ibidem, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 23/1944, f. 6. Ibidem, dos. 1/1945, f. 42. Ibidem, dos. 23/1944, f. 17. Ibidem, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, f. 204. Ibidem, f. 189; ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 38. ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 38. ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 63/1945, f. 276. DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
42. Ibidem, dos. 23/1944, f. 17. Ibidem, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, f. 204. Ibidem, f. 189; ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 38. ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 38. ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 63/1945, f. 276. DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea”, dos. 61/1945, f. 512. ASRI, fond „D”, dos. 1, f. 345. ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 23/1944, f. 22. „46 teroriști `n fața Curții Marțiale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a stat la baza pogromului. Diverse autorități civile și militare ale statului român - Marele Stat-Major al Armatei, Serviciul Special de Informații (SSI) XE " Serviciul Special de Informații" , Ministerul de Interne și șefii Direcției Generale a Poliției și Inspectoratului General al Jandarmeriei - s-au ocupat În mod activ de planificarea pogromului și de conducerea lui. În execuție au fost implicați diverși factori, printre care adjunctul primului-ministru Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" și alți miniștri, corpul judiciar militar și civil, Direcția CFR și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Constantin Lupu XE "Lupu, Constantin (colonel)" , la 27 iunie 1941 - printre altele, Lupu XE "Lupu, Constantin" a fost solicitat să ia măsuri „pentru evacuarea din Iași a populației evreiești”. În noaptea de 28/29 iunie, când unități militare, Poliția și Jandarmeria au Început arestări și lichidări, Antonescu a revenit asupra ordinului de evacuare, iar Lupu XE "Lupu, Constantin (colonel)" și l-a notat cu strictețe, Întrucât și de data aceasta dispoziția a fost dată telefonic: „1. Vei da o ordonanță, care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]