1,912 matches
-
ianuarie același an, către „toți creștinii” din Muntenia, Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Macedonia, Albania „și alte ținuturi rusești”. Reținem, în rezumat, din acest manifest: Petru I și Ana Ivanovna aveau drept scop „să scoată pe aceste noroade de supt jugul turcesc”, dar n-a vrut Dumnezeu; noi reluăm lupta pentru atingerea acestui scop; să vă ridicați odată cu noi să năpădim asupra turcilor „fiindcă fiecare este dator a-și pune viața pentru a lui lege și pentru a lui patrie” (subl
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așadar, țarina promitea reconstituirea popoarelor în vechile lor patrii, „slobode și nesupuse”, dar sub protecția sa („acoperământul”). Iată însă că în rescriptul din 16 decembrie 1769, ea se adresa „preasfinților mitropoliți și episcopi a noastrei cnejii a Moldovei”, preamărind înlăturarea jugului otoman și încredițându-i „că după măsura credinței și a osârdiei voastre către slujba noastră [...] vom măsura a noastră către voi milă, bunăvoință, apărare și ocrotire, cu care aceste ș-acum socotindu-vă, de pre o parte, de adevărații ei [ai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ocrotire, cu care aceste ș-acum socotindu-vă, de pre o parte, de adevărații ei [ai bisericii ortodoxe - n. n.] fii și despre altă parte, de a-i noștri credincioși și iubiți supuși”. Rescriptul afirmă expres că Moldova, eliberată de sub jugul Porții, a rămas un principat (cnejie), dar nu „slobod și nesupus, după cum a fost dintru început”, ci o cnejie a țarinei, iar locuitorii supuși ai ei. Așadar, între acest rescript (din decembrie 1769) și manifestul din ianuarie același an, deosebirile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și al regimentului de „husari valahi” în război. Dorința de înlăturare a dominației otomane înăsprită prin regimul fanariot și speranța în Rusia erau sentimente încercate de majoritatea populației, care nu avea posibilitatea să se scuture prin forțe proprii de un jug secular și încă puternic. Odată eliberarea de sub otomani ajunsă în faza de realizare, românii și-au pus în mod firesc problema raporturilor juridico-politice cu Rusia. În ce fel ? Iată o întrebare insuficient clarificată. Ambasadorii Prusiei (von Solms) și Franței (Sabatier
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții, folositoare și însemnate, pe care însă tiranii întâi au început a le restrânge...”; să ne ajutați, încheiau patetic boierii, să scuturăm jugul. În al doilea memoriu către același, delegații munteni afirmau că originalele capitulațiilor, „arătate Ex. V.”, se află la cneazul Cantacuzino, că împrejurările sunt „foarte priincioase pentru a cere din nou vechile noastre drepturi și a ne pune într-o stare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință cu noi și să fim asigurați supt ocrotirea celor mari trei avtocrați: al Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care s-o primească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cedat în restituirea Valahiei și Moldovei, nici o altă considerație din lume n-ar fi îndemnat-o la un asemenea sacrificiu”. Unii boieri mai fluturau - ca în memoriul înaintat lui Obreskov la 15 ianuarie 1773 - ideea „fericitei ocîrmuiri a Rusiei” în locul jugului turcesc, dar era evident și pentru cei mai puțin inițiați că alternativa fusese depășită și că aceasta o știau și cei care apelau la ea nevoiți să facă diplomație pe scara de serviciu. Iată de ce accentul preocupărilor românești cădea asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oarece haraciu și la Poarta turcească”; dacă nici aceasta nu va fi acceptată, să rămână „supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel moment un preț inoperant - o știa și Mihai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politicii oficiale a guvernului ungar și erau, adeseori, redactate de reprezentanții acestuia din urmă. În proclamația pe care Bem a dat-o din Cluj, la 27 decembrie 1848, se spunea că armata sa era venită să mântuiască populația Transilvaniei de jugul reacțiunii și tiraniei, că libertatea va fi asigurată prin constituția statului maghiar, că era dată amnistia pentru toate greșelile politice, că tot ceea ce armata va avea nevoie va fi plătit, după care urmau amenințările: toți cei ce vor acționa contra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după greci, cea de a două națiune în sud-estul continentului ce-și cucerește neatârnarea politică. Ei au invocat: sorgintea latină, secolele de rezistență armată, spolierea pământului, bunurilor și vieților, s-au ridicat de repetate ori cu arma în mână în contra jugului străin. Străduințele lor n-au rămas fără ecou, dar el n-a atins amplitudinea și interesul celui grecesc decât în epoca Unirii. În plan european, anul 1859 nu atinge zenitul mișcării emancipative naționale, însă două popoare, italian și român, îi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
influența lui List este evidentă, dar, nu-i mai puțin adevărat, marele nostru istoric n-a pierdut din vedere nici un moment condițiile particulare ale evoluției societății românești. El dorea o economie națională „așezată pe temelii solide”, o țară eliberată „de jugul economic și chiar cultural al străinătății”, obiective care puteau fi atinse - după părerea sa - prin dezvoltarea industriei printr-o politică comercială de încurajare și proteguire. Își dădea seama ce obstacole trebuiau învinse și cât de îndârjită va fi lupta pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-ar fi înăbușit”, în vreme ce T. N. Granovski se întreba „cum vom porni noi la eliberarea celor care sînt asupriți în Turcia când la noi întreaga orânduire socială se bazează pe aceleași principii, când Polonia noastră geme sub povara unui jug pe care-l urăște ?”; poporul - continua Granovski - se teme că succesele armatelor rusești vor aduce guvernului „și mai multă putere și îngâmfare”. Herzen vedea în înfrângerea Rusiei începutul unor mari transformări; în general, democrații-revoluționari ruși doreau acea înfrângere cu toată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucruri, atmosfera generală rămâne una dominată de culpabilizare și inhibiție. Tabuurile morale, care se mai estompaseră din secolul al XIX-lea, se manifestă din nou cu toată forța. "Noduri în gât" Michel P., astăzi profesor pensionar, își amintește perfect de "jugul de interdicții morale și sociale" care îi sufoca pe tinerii acelei perioade, în 1942, când el însuși avea 16 ani și locuia la Arles. Chiar dacă nu erai pétainist, nu aveai cum să nu fii influențat de atmosfera aceea de puritanism
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Tineretul intră în scenă Tineretul acesta din Saint-Germain-des-Prés nu este doar exaltat, însuflețit, însetat de viață. Mai nou, el este de asemenea revoltat. Împotriva lumii adulților, împotriva unei societăți pe care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând ca o mâță jupuită, ca "o larvă grunzuroasă și îngălată", decât ca o vedetă. În timpul războiului, tânăra fusese
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ruși și ucrainieni frați întru ortodoxie -, de popoarele Imperiului Habsburgilor, legate de Viena și dependente de Viena la fel ca și transilvănenii, de frații din Balcani care au aparținut, ca și ei, civilizației bizantine, iar, mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități de sens pentru prezent. Românii de astăzi sînt dezolați, simt gustul amar al neputinței. Întrebarea "Ce să facem?" fără
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
existat un om cît cuprinde acest teritoriu care să nu creadă că Franța urma să iasă din cercul servituții în care se învîrtea de la 1815 sub brațul străinătății. Da, toți au crezut că politica invadării dispăruse, că patria renăștea, că jugul cuceririi se sfărîma, că noi ieșeam în sfîrșit din locul blestemat de la Waterloo." Quinet introduce aici o continuitate între Revoluție și moștenirea napoleoniană. Cînd e vorba de a situa polul anti-rus, se amintește într-o perspectivă globală de Franța din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Montesquieu afirmă în primul capitol din cartea sa Note despre România, intitulat "O țară salvată de monarhie": "Efectele salutare ale noii monarhii nu s-au lăsat așteptate mult timp. În 1878, Carol de Hohenzollern eliberează pe români definitiv de jugul turcesc. În 1881, el ridică România la rangul de regat. Suveranitatea electivă ar fi condus România spre cele mai funeste tulburări și spre cele mai rele nenorociri, ar fi dus-o la prăbușire. Monarhia ereditară a salvat-o". Ideea care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ample, cum ar fi de pildă parcul Filipescu. Șoseaua înconjoară o construcție elegantă și ruinată care este Arcul de Triumf al Victoriei, apoi urcă spre hipodrom, spre terenul de golf, spre aeroport, se ridică peste lanurile unde lîncezesc boii în jug, redevine apoi drumul pietruit care duce la Sinaia și în Transilvania." Decorul este compozit: această anarhie a construcției este produsul inițiativelor care se substituie unei politici de stat lipsită de forță, cel puțin pînă în 1929. Primul deceniu de după război
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
științei mondiale". Poporul român nu va uita niciodată că și-a cucerit libertatea cu ajutorul Uniunii Sovietice. Cadrele intelectuale urmează mesajul conducerii politice. În 1949, Gheorghiu-Dej proclamă: "Marea Revoluție socialistă din octombrie a arătat muncitorilor din lumea întreagă calea eliberării de sub jugul capitalist". Peisajul mental și decorul arhitectural sînt în plină mutație: lecția realismului socialist nutrește romanele anilor '50, cadrul urban se transformă. Colosalul stalinist se impune și la București, inseparabil de prioritatea acordată industrializării și spiritului stahanovist. Ideea depășirii este centrală
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adresa unele altora, vor fi creative, vor contribui la constituirea societății și a culturii. Atît guvernele, cît și indivizii, vor înțelege importanța culturii și vor subvenționa o mare varietate de produse culturale, eliberînd expresia culturală de tirania pieței și de jugul de fier al publicității. Producțiile monstruoaselor conglomerate media, precum Time/Warner, Sony/Columbia, Paramount/Viacom/Blockbuster, Disney/America, vor fi interzise și respinse de public care le va considera produsele ca fiind îngrozitoare, jignitoare, plictisitoare; poate că aceste conglomerate vor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această știință. Ele se descompun și cad în apatie, asemenea unui om care nu-și mai află rostul vieții. "Grație credințelor generale, scrie Le Bon, oamenii din toate vremurile sînt înconjurați de o rețea de tradiții, opinii și cutume de sub jugul cărora nu au cum scăpa și care îi vor face mereu oarecum asemănători unii, celorlalți. Nici măcar cel mai independent spirit nu visează să li se sustragă. Adevărata și singura tiranie este aceea care se exercită inconștient asupra sufletelor, căci e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
orașelor cădeau. A fost mai puțin uluitoare fapta lui Napoleon cînd, în fruntea a patru sute de mii de fanatici și a mii de cai, a trecut Niemenul pentru a arunca în aer palatele țarilor din Moscova decît acum, cînd rupîndu-și jugul, aruncîndu-și lanțurile în fața regilor, a venit singur, de la Cannes la Paris, ca să se culce liniștit la Tuileries". Există, așadar, oameni aureolați de prestigiu. Ei nu au nevoie de etalarea forței, de manifestări de elocință pentru a se face recunoscuți, pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiind ficțiunile și carențele ei constituționale. În ciuda dificultăților de funcționare, scrie francezul, adunările parlamentare reprezintă în continuare cea mai bună metodă de guvernare pe care au găsit-o popoarele, și în special cea mai bună metodă de a se sustrage jugului tiraniilor personale"234. Și totuși, le știm mereu amenințate într-o societate cu instituții fragile, cu credințe lipsite de vlagă. Dar toți știu că nici un alt veac nu a fost atît de flasc, de disperat, că nu se mai ridică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a furnizat o eliberare. El a repetat în numeroase rînduri, sperînd să fie și înțeles cum se cuvine, că intrarea în cariera medicală, munca la clinică i-au fost practic impuse din afară. Nu a făcut decît să le suporte jugul, lațul care se strîngea în jurul pasiunilor lui și strangula instinctele profunde ale tinereții. Mediul lui de origine se năruise. El însuși își dusese sarcina la bun sfîrșit și își încheiase glorios lucrarea. Odată înlăturată orice constrîngere, nimic nu-l mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]