28,495 matches
-
au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969. Cu alte cuvinte, s-ar putea susține că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 consacră, implicit, teza aplicării legii penale mai favorabile în funcție de instituții autonome. În această ipoteză, jurisprudența apărută după intrarea în vigoare a noului Cod penal a fost majoritară în a considera concursul de infracțiuni ca fiind o instituție autonomă. Legea penală mai favorabilă se determină prin raportare la fiecare instituție care se aplică în mod autonom
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
referitor la persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 46. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate, în special sintagma „lasă să se creadă“, sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind formulate în sens larg și în termeni vagi, ceea ce determină un grad sporit de impredictibilitate. Face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29; Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 24 mai 2007
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
291 din Codul penal, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
Curtea a observat că, potrivit practicii judiciare, nu are relevanță dacă făptuitorul a precizat ori nu numele funcționarului public asupra căruia are influență, suficient fiind să îl fi determinat numai prin calitatea acestuia. Curtea a observat, totodată, că, potrivit unei jurisprudențe constante, pentru reținerea infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca inculpatul să indice în mod nominal funcționarul public pe lângă care pretinde că ar avea trecere, dacă din conținutul celor afirmate de el se desprinde competența acestui funcționar
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
Codul penal - „persoană care are influență“/„persoană care lasă să se creadă că are influență“ - se regăseau și în norma penală anterioară (respectiv art. 257 din Codul penal din 1969), dat fiind conținutul normativ identic al acestora, dezvoltările teoretice și jurisprudența în materia infracțiunii de trafic de influență, cu referire la noțiunile precitate, își păstrează valabilitatea și în noul Cod penal. ... 26. Având în vedere că în noul Cod penal legiuitorul utilizează noțiuni identice în incriminarea faptei de trafic de influență
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
în noul Cod penal legiuitorul utilizează noțiuni identice în incriminarea faptei de trafic de influență - „persoană care are influență“, respectiv „persoană care lasă să se creadă că are influență“ -, care, în acest mod, au devenit expresii consacrate, ținând cont de jurisprudența și doctrina dezvoltate până la data intrării în vigoare a noului Cod penal și luând în considerare faptul că, în mod firesc, jurisprudența care vine în continuarea celei existente va avea drept reper cele statuate anterior, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
să se creadă că are influență“ -, care, în acest mod, au devenit expresii consacrate, ținând cont de jurisprudența și doctrina dezvoltate până la data intrării în vigoare a noului Cod penal și luând în considerare faptul că, în mod firesc, jurisprudența care vine în continuarea celei existente va avea drept reper cele statuate anterior, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu au o formulare ambiguă, neclară și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de o pregătire juridică temeinică
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
condiții (de a promite influența asupra funcționarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligației, a angajamentului de a-l determina pe funcționar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influență. ... 28. Neintervenind elemente noi, care să determine modificarea acestei jurisprudențe, soluția adoptată în deciziile menționate, precum și considerentele acestora sunt valabile și în cauza de față. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
astfel, instanțele nu au făcut nicio diferență între declarațiile de fapt și judecățile de valoare. O astfel de abordare este în sine incompatibilă cu principiile care decurg din art. 10 din Convenție (Gheorghe-Florin Popescu, citată anterior, pct. 32 și jurisprudența citată acolo). ... 18. În plus, Curtea observă că afirmațiile făcute de reclamant în articolul publicat la 10 noiembrie 2010 și intitulat „5-4. Ca la teatru!“, menționat în raportul din 27 ianuarie 2011 întocmit de Comisia de disciplină constituită la nivelul
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
cea mai severă dintre sancțiunile posibile în speță. ... 21. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că instanțele naționale nu au pus în balanță în mod corespunzător diferitele interese aflate în joc în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența sa și că acestea nu au prezentat motive pertinente și suficiente pentru a justifica ingerința în exercitarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare. ... Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
prejudiciul moral eventual suferit de reclamant. ... 24. Curtea acordă reclamantului 7.500 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă. ... 25. Ținând seama de documentele aflate în posesia sa și de jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantului suma de 600 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de procedura desfășurată în fața sa, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
creeze discriminări între diferite categorii de persoane, în funcție de aprecierea dată faptelor de către reprezentanții Ministerului Public. ... 8. Judecătoria Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal este neîntemeiată, indicând jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 311 din 9 mai 2017 și Decizia nr. 158 din 14 martie 2019). ... 9. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
perspectiva pedepsei aplicabile, însă determinant este faptul că, pentru oricare dintre aceste situații, inculpatul se află în fața unei noi acuzații în materie penală, astfel că este necesară o apărare adecvată, adaptată noului cadru procesual. În acest sens, relevantă este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 12 aprilie 2011, pronunțată în Cauza Adrian Constantin împotriva României, nu a admis argumentul conform căruia schimbarea încadrării juridice realizate de instanță i-a fost favorabilă reclamantului, având în vedere pedeapsa
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
de procedură penală nu reglementează o astfel de situație specifică și tăcerea ei în privința drepturilor părților din procesele penale ce se referă la infracțiuni pretabile împăcării conduce la privarea de drepturi fundamentale. Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că, într-o situație de omisiune legislativă, nu se poate vorbi despre o simplă opțiune a legiuitorului dacă prin inacțiunea acestuia sunt încălcate norme constituționale, astfel că viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat de Curtea Constituțională, care
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
juridice - împăcarea, plângerea prealabilă și schimbarea încadrării juridice - în legislația penală anterioară și cea actuală, Curtea observă că doar conținutul instituției împăcării din noul Cod penal a fost substanțial reconsiderat față de cel din Codul penal din 1969. ... 34. În jurisprudența sa referitoare la instituția împăcării părților, Curtea Constituțională a observat că, față de vechea reglementare (art. 132 din Codul penal din 1969), noul conținut juridic al instituției împăcării a fost substanțial reconsiderat în noul Cod penal, prin instituirea unor noi
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
penală numai dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, și nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 32). ... 35. Un alt element de noutate constatat de Curte în jurisprudența sa în materie, introdus prin dispozițiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal, vizează momentul procesual până la care poate interveni împăcarea, și anume până la citirea actului de sesizare a instanței, în condițiile în care, în
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
stingerii acțiunii civile, ca efecte juridice ale împăcării. ... 49. Pentru a constata dacă soluția (măsura) legislativă analizată menține justul echilibru între cele două categorii de drepturi aflate în concurs, Curtea va verifica prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa dacă adoptarea acestei soluții are o justificare rațională, fără a fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, dacă are un scop legitim și dacă este proporțională cu acel scop, respectiv dacă este adecvată, necesară și dacă asigură un just
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
procedură civilă, care, la data ridicării excepției, aveau următoarea redactare: „(6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
în prezent nu mai este aplicabilă, fiind abrogată ulterior ridicării excepției, dar acest aspect nu reprezintă un motiv de inadmisibilitate a excepției, întrucât în cauza în care a fost invocată excepția procedura menționată era aplicabilă la acel moment. ... 17. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că procedura de filtrare a recursurilor era aplicabilă numai în cazul în care calea extraordinară de atac era de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 493 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
excepții de neconstituționalitate semnalează o aplicare greșită a legii la cauză, constând în faptul că instanța a procedat la judecarea pe fond a recursului, fără să citeze părțile, deși acestea nu și-au exprimat acordul în acest sens. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea a statuat (Decizia nr. 583 din 21 septembrie 2017, mai sus citată, paragraful 31) că problema de interpretare a textului de lege criticat rezultată din practica judiciară, la nivelul completurilor de filtru ale instanței supreme, își poate găsi
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
Dosarului nr. 350D/2019 la Dosarul nr. 228D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Menționează, exemplificativ, Decizia nr. 394 din 10 iunie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin încheierile din 23 ianuarie 2019 și 5 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.180/119/2018/a1
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 126 - Instanțele judecătorești, precum și în art. 11 și 20 „cu referire la aplicabilitatea dreptului de acces liber la justiție ca drept fundamental“. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că etapa verificării și regularizării cererii de chemare în judecată urmărește asigurarea conformității acesteia cu cerințele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă privind cuprinsul cererii de chemare în judecată, în scopul sesizării corecte a
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
18 noiembrie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr. 286 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 1 septembrie 2022, paragraful 15). ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]