2,156 matches
-
artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice a culturii vizuale devine un obiectiv central
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în măsură să concilieze, în baza unor argumentații care pot să fie universal acceptate, diverse concepții de viață și justiție. Cu alte cuvinte, drepturile, dacă "sunt luate în serios", sunt condiții suficiente pentru găsirea unui punct de echilibru în hotărârile jurisprudențiale, un echilibru care poate să fie acceptat dincolo de diferențele de poziție socială și de interes, deci universal legitim (ibidem). Utilizarea argumentațiilor bazate pe drepturile omului constituie apoi o ancorare discursivă a normelor juridice și a jurisprudenței naționale a discursului internațional
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cuprinderii procedurilor decizionale (Settembri, 2005). Pe lângă garanția legalității care se explică prin transparența, corectitudinea și imparțialitatea reglementărilor -, principiul constituțional începe prin definirea, în versiunea sa, a temei drepturilor. În această privință, un rol preponderent l-a jucat procesul de evoluție jurisprudențială. Curtea Europeană de Justiție a intervenit în definirea zonelor de acțiune ale Uniunii (Poiares Maduro, 1998)42. Acest lucru a deschis în mod progresiv un spațiu juridic transnațional la care participă o multitudine de actori de diverse tipuri și diverse
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
intervenit în definirea zonelor de acțiune ale Uniunii (Poiares Maduro, 1998)42. Acest lucru a deschis în mod progresiv un spațiu juridic transnațional la care participă o multitudine de actori de diverse tipuri și diverse niveluri jurisdicționale (Pernice, 1999). Pe cale jurisprudențială se întărește legalizarea 43 normelor europene, iar această consolidare se produce cu precădere acolo unde se dovedește a fi necesar să existe dispozitive de soluționare a conflictelor clare, certe, previzibile (De Burca, 1999; Stone Sweet, Sandholtz, Fligstein, 2001). Acesta este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
legalizarea 43 normelor europene, iar această consolidare se produce cu precădere acolo unde se dovedește a fi necesar să existe dispozitive de soluționare a conflictelor clare, certe, previzibile (De Burca, 1999; Stone Sweet, Sandholtz, Fligstein, 2001). Acesta este terenul definirii jurisprudențiale a unui nivel de tutelă al drepturilor fundamentale de tip transnațional. Discursul asupra legitimității politice a Uniunii Europene apare, așadar, ca rezultat al diferitelor tematici: coerența cu principiile constituționalismului, corectitudinea procedurilor decizionale, consensul inter-guvernativ asupra Tratatelor, corespondența între input-ul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
la politicile europene; 3) capacitatea Uniunii de a crea procesele de includere și de integrare a diversităților existente pe teritoriul său. În consecință, legitimitatea Uniunii Europene este definită nu numai în relație cu normele constituționale înrădăcinate în patrimoniul juridic și jurisprudențial european, ci și în funcție de modul și conținutul cu care cetățenii și stakeholders participă la procesele politicii publice din Europa. De aici, o viziune asupra legitimității politice care tinde să se deplaseze de la o perspectivă cu caracter structural constituția definește ex
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
transnațional în privința protecției drepturilor (Closa, 1998). Putem să afirmăm, așadar, că pentru a aplica practic modelul de constituționalism european ancorat în drepturile omului este nevoie de o democrație transnațională. Discursul asupra drepturilor omului cere o interpretare nu numai cu caracter jurisprudențial, ci și de natură politică (Mazzarese, 2002)58. În discursul european asupra democrației se recunosc și temele care provin din discursul internațional asupra good governance. În sens mai amplu, conceptul de governance tinde să fie introdus ca o contrapondere față de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în discursul european înainte de orice prin definirea interzicerii discriminării în baza naționalității: În interiorul cadrului de aplicare a acestui Tratat [...] orice formă de discriminarea bazată pe naționalitate este interzisă (art. 6 EEC). În cursul anilor, discriminarea a devenit parte a vocabularului jurisprudențial al Curții Europene de Justiție, pentru a deveni mai apoi, prin Directiva din 2000 asupra tratamentului egal al persoanelor, un termen folosit pentru interpretarea modului în care instrumentele de policy cum ar fi formarea, stimulentele pentru flexibilitate, antreprenoriat etc. trebuie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
european asupra promovării democratice în țările în curs de dezvoltare Discursul internațional (Surse: Națiunile Unite; Consiliul Europei; OSCE) Valori (Națiunile Unite UDHR) Experiență instituțională (Consiliul Europei; OSCE) Demnitatea umană Nediscriminarea Activitate de consultanță a Comisiei de la Veneția; activitate de interpretare jurisprudențială; monitorizare electorală Obiective (ancorate în valori) Instrumente (ancorate în expertise) Prevenirea conflictelor Comisii de monitorizare electorală (OSCE) Protecția drepturilor copilului Experți în drept internațional și experți de formare (CoE + ONG) Egalitatea între femei și bărbați Formatori; experți în drept (CoE
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
sens, chestiunea "cine ce face" în cadrul Uniunii depinde de combinația de capacitate de advocacy și de presiunea forțelor politice naționale în fața forței Comisiei căreia îi rămâne puterea de inițiativă politică 205 și de capacitatea de activare a mecanismelor de control jurisprudențial a Curții. Buna aplicare a principiului de subsidiaritate este concepută ca un efect al simplificării competențelor, al simplificării regulilor și procedurilor decizionale 206 cărora le sunt, în schimb, destinate lucrările celor două grupuri instituite ad hoc: parlamentele naționale și simplificarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Drepturile Omului. Rațiunile pentru susținerea acestei poziții sunt: un semnal politic pentru coerența Uniunii Europene și pentru aderarea sa deplină la proiectul unui spațiu "paneuropean"; garantarea înaintea cetățenilor a unei protecții eficiente a drepturilor lor; promovarea desfășurării armonioase a procedurilor jurisprudențiale ale curților constituționale care acționează în spațiul european 215. Nu trebuie să fie subevaluat recursul la patrimoniul constituțional comun, împărtășit de statele membre. Dat fiind că există încă divergențe în cadrul diferitelor experiențe de constituționalism reprezentate de statele membre ale Uniunii
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în abordarea europeană a democrației între dimensiunea procedurală și dimensiunea efectivă (p. 6). 58 Drepturile au nevoie de instituții care să prevadă aplicarea (enforcement) acestora. Clauzele care definesc termenii sunt caracterizate de o mare ambiguitate semantică care lasă loc interpretării jurisprudențiale și implementărilor pe cale legislativă. A se vedea în această privință Zagrebelsky, 1990. 59 http://www.unhchr.ch/development/governance.html 60 Programul Sigma a fost creat printr-un acord stipulat între Comisia Europeană și OCSE în 1992. În 1998, PHARE
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
producere a normelor de drept. 139 Comisia de la Veneția reprezintă primul exemplu de "comunitate epistemică" (Haas, 1992) în care elitele juridice ale ȚECE sunt socializate atât față de cultura juridică occidentală, cât și față de utilizarea instrumentelor cu caracter tehnic proprii activităților jurisprudențiale ale curților constituționale (Schwartz, 2000). 140 Curtea Europeană a Drepturilor Omului are sediul la Strasbourg și este un organ al Consiliului Europei. Curtea are jurisdicție internațională în țările membre ale Consiliului Europei. Fiecare cetățean din aceste țări poate să apeleze
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
nouă de dezvoltare. Este inacceptabil ca în România să avem până și judecători de la aceeași instanță care hotărăsc în cazuri similare diferit față de colegii lor. Astfel, trebuie să se descopere căi concrete de unificare a practicii judiciare, inclusiv de disciplinare jurisprudențială a judecătorilor din aceeași instanță. — Ce s-a obținut și nu mai poate fi pierdut? În ultimii zece, dar mai ales în ultimii cinci ani, există drepturi dobândite care nu mai se pot pierde? Indiferent de evoluția politică? — Cred că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și din aleși locali, a judecat această absență a voinței încă și mai nefastă ca greoaiele proceduri sau ca restricțiile jurisprudențiale impuse de Consiliul de Stat. Georges Risler, într-un memoriu privind " Planurile de amenajare și de extindere a orașelor", redactat în 1912 pentru Muzeul social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale României” de dr. C. Rădulescu; „Natura juridică a cecului” - de dr. Gălășescu - Pyk; „Pactul de qusta litis - după legiuirea în vigoare în Bucovina” de dr. S. Dische, avocat în Cernăuți; „Observări asupra arvunii” - de dr. Ilie Popescu - Spineni; Buletin jurisprudențial, Buletin legislativ, Situația pieții economice și financiare a României, Recenzii - revista revistelor. Pe linia aceasta, cu materiale care de care mai interesante, Bucovina a apărut în 1927 în 6 numere, inclusiv luna octombrie, în total peste 600 de pagini. * Glasul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
republicanism pe care el îl considera situat într-un spațiu intermediar între republicanismul clasic al lui Aristotel și republicanismul modernul liberal al lui John Locke. Din punctul său de vedere, acest al treilea republicanism și-ar avea rădăcinile în tradiția jurisprudențiala occidentală. Că un astfel de republicanism a existat cu adevărat și că ar fi deosebit de republicanismul modern am serioase dubii. Cf. Q. Skinner, "The republican ideal of political liberty", în Machiavelli and Republicanism, G. Bock, Q. Skinner și M. Viroli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
întâlnit ca o țară slab dezvoltată să aibă un sistem judiciar independent puternic. În multe cazuri, judecătorii nu au independență constituțională nici măcar teoretic; uneori, condițiile numirii lor interzic activități reformatoare (Williams 1987: 108). În multe țări unde se practică dreptul jurisprudențial, ministrul Justiției, membru în același timp al executivului și șeful funcționarilor juridici, determină inițierea, punerea în practică și suspendarea procedurilor penale. Acest rol, o alternativă la doctrina separării puterilor tipică jurisdicțiilor dreptului civil, se sprijină pe garantarea libertății ministrului față de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
informațiile pe care le avea privind comportamentul lui Jiang în momentul incidentului de pe 4 iunie. 26. Totuși, acest concept nu se traduce ușor, fazhi însemnând atât ,,domnia legii", cât și ,,guvernare prin legi". În țări cu o tradiție a dreptului jurisprudențial, "domnia legii" presupune o a justiție sistematică și universală, pe baza legilor interpretate de un sistem judiciar imparțial, independent de stat. Guvernarea prin legi, pe de altă parte, are sensul mai moderat de guvernare prin întrebuințarea legilor, fără să implice că
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
punerea la dispoziția părților a Regulilor de procedură arbitrala, precum și a unei liste de arbitri, ambele având caracter facultativ pentru părți; ... c) acordarea asistenței de specialitate cerută de arbitri, constind în date, informații sau documentație referitoare la soluțiile doctrinare și jurisprudențiale într-o anumită problemă de drept material sau procedural, ori la problematică generală a arbitrajului comercial; ... d) asigurarea legăturii cu instanță judecătorească competența, potrivit legii, a intervenit în procedură de arbitraj; ... e) organizarea unui secretariat al arbitrajului, care să efectueze
REGULAMENT din 14 februarie 1994 privind organizarea arbitrajului comercial de către Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109811_a_111140]
-
39 La examinarea proiectului de act normativ se vor avea în vedere și conținutul referatului întocmit de Secția de evidenta oficială a legislației și documentare, privind măsurile ce se impun pe linia sistematizării, unificării și coordonării legislației, precum și informările doctrinare, jurisprudențiale și legislative, inclusiv cele de drept comparat, după caz, necesare emiterii avizului; totodată, se va tine seama de concluziile compartimentelor de profil privind conformitatea cu prevederile Constituției și compatibilitatea cu reglementările comunitare. După examinarea proiectului, raportorul întocmește proiectul de aviz
REGULAMENT din 26 februarie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165613_a_166942]
-
39 La examinarea proiectului de act normativ se vor avea în vedere și conținutul referatului întocmit de Secția de evidenta oficială a legislației și documentare, privind măsurile ce se impun pe linia sistematizării, unificării și coordonării legislației, precum și informările doctrinare, jurisprudențiale și legislative, inclusiv cele de drept comparat, după caz, necesare emiterii avizului; totodată, se va tine seama de concluziile compartimentelor de profil privind conformitatea cu prevederile Constituției și compatibilitatea cu reglementările comunitare. După examinarea proiectului, raportorul întocmește proiectul de aviz
REGULAMENT din 26 februarie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165633_a_166962]
-
39. - La examinarea proiectului de act normativ se vor avea în vedere și conținutul referatului întocmit de Secția de evidență oficială a legislației și documentare, privind măsurile ce se impun pe linia sistematizării, unificării și coordonării legislației, precum și informările doctrinare, jurisprudențiale și legislative, inclusiv cele de drept comparat, după caz, necesare emiterii avizului; totodată, se va ține seama de concluziile compartimentelor de profil privind conformitatea cu prevederile Constituției și compatibilitatea cu reglementările comunitare. După examinarea proiectului, raportorul întocmește proiectul de aviz
HOTĂRÂRE nr. 1 din 22 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165599_a_166928]
-
condițiile legale impuse se referă numai la categoria cetățenilor străini. Totodată, acesta este lipsit de precizie și claritate și nu îndeplinește criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene, în sensul de a fi "suficient de accesibil și precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu." Se mai susține, de asemenea, că "nu este obiectiv posibil ca realizarea unei investiții să corespundă ad litteram unui plan
DECIZIE nr. 945 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192779_a_194108]
-
unuia dintre cele cinci motive de persecuție prevăzute de Convenția din 1951 privind Statutul refugiaților (rasa, religia, naționalitatea, opinia politică și apartenența la un anumit grup social). Or, conform prevederilor constituționale și convenționale invocate și avându-se în vedere practica jurisprudențială în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă, în opinia autorilor excepției, că spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane este mult mai larg, acesta putând surveni din orice cauze, fără a permite limitări de natura celor invocate de
DECIZIE nr. 224 din 4 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196486_a_197815]