66,303 matches
-
lui Ceaușescu, când îi întâlneam numele în diferite publicații. Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii - care este, înainte de toate, jurnalul unei regăsiri a spiritualității. Fie că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui sunt zguduitoare. De fapt, paginile cele mai frumoase și cele mai temeinice despre spiritualitatea românească nu
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii - care este, înainte de toate, jurnalul unei regăsiri a spiritualității. Fie că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui sunt zguduitoare. De fapt, paginile cele mai frumoase și cele mai temeinice despre spiritualitatea românească nu sunt scrise de filozofi-specialiști, ci de
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
juridico-fonologice, ortoepice și, de ce nu?, morfologice, și... -...chiar ortopedice, în zona Bulevardului Ștefan cel Mare, completează prietenul Haralampy după o sorbitură de "bistrițeană" - producție 2006... Ce spuneam? A, da: așadar, doamna ministru Monica Macovei îi zice unui reporter tv, la Jurnalul TVR1, din data de 26 septembrie: "- Laura Codruța Kövesi este o persoană tânără, energică care..." Vă spun: priveam fascinați fața cu trăsături hotărâte a candidatei la funcția de Procuror general al României și simțeam cum inima fiecăruia lua dimensiunea unei
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
fost trecut în rezervă..." Aghiuță: -Hi-hi-hi...! Gabriela Vrânceanu Firea, către ministrul M. R.Ungureanu, care tremura ca varga (,Știrea zilei", 26 sept.Antena 3): "- Nu vă fie teamă, n-o să vă provoc la o discuție filozofică"... Harlampy: - Noa-noa! Emil Boc (Jurnal TVR1, 30.09, ora 14), cu înțelepciune: - "Dacă nu e război, de ce să fie pace?" Aghiuță... etc. Om plin de duh, caracter prost; cf.Blaise Pascal. **)Orice ligamentare cacofonică a cuvintelor: "energică" și"care"se va putea efectua numai cu
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
T. Kirileanu rețin pagini absolut memorabile despre personalități cu care învățatul moldovean a fost în contact (familia regală, N. Iorga) și despre destinul oamenilor de cultură români în anii de început ai "democrației populare ". Cărturarul de la Piatra Neamț începuse, în paginile jurnalului său, încă de atunci, procesul comunismului! Sub forma unui "dosar al receptării " este redactat studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939, cu adevărat originală și inovatoare, a esteticianului
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
a început emisiunea "Noaptea erorilor" pe Antena 1 și nu se înțelege... Evident, începe cearta și nici noi nu înțelegem nimic. Nici din această nouă emisiune... Poate mai târziu, după ce vom desluși ce-a vrut să spună reportera TVR1 la Jurnalul serii din data de 21 septembrie, Raluca Belciu, referitor la episodul cu vameșii de la Aeroport: - "Bineînțeles, zice reportera, cetățeanul a fost imediat mobilizat de către mascați" (e vorba despre insul care sărise în duba Poliției ca să-și salveze de la reținere, DH
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
unde se plictisește repede sau, cel puțin, așa pretinde), participă la petreceri organizate de studenții săi și nu ezită chiar să tragă o țigară cu hașiș. O adevărată experiență inițiatică pentru un tânăr venit din Est, transpusă în paginile unui jurnal, devenit literatură de cult printre studenții din foarte închistata în dogmă Românie a deceniului nouă. Dincolo de ideile politice ale autorului, destul de vag formulate (este limpede însă că Eugen Simion se situează mai aproape de cei care preferă să greșească împreună cu Sartre
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
pentru a vedea Gioconda sau tablourile lui Van Gogh, spectacolele intrate în istorie, în distribuții de vis, au fost tot atâtea porți deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
au fost tot atâtea porți deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori să fie, dar nici nu îl pot împiedica. Toate vin, deodată și agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori să fie, dar nici nu îl pot împiedica. Toate vin, deodată și agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu primește cu lăcomie semnele unei lumi pe care
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
să fie, dar nici nu îl pot împiedica. Toate vin, deodată și agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu primește cu lăcomie semnele unei lumi pe care până acum, repet, n-am cunoscut-o decât din cărți. Jurnalul meu este o cămară în care îndes, de-a valma, până la refuz, obiectele de afară. Mai exact, imaginile lor. O agresiune a privirii, o teribilă explozie a realului" (p. 50). Apoi sunt observațiile care vizează modul francez de viață. Relațiile
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
felul în care este petrecut timpul liber, micile escapade de week-end, spectacolele, expozițiile, serile de discuții cu prietenii, întâlnirile cu românii veniți din țară și comportamentul acestora în mediul francez. În fine, o bună parte din carte are aspectul unui jurnal de idei, un amplu eseu în care sunt comentate ideile politice, culturale, literare care țin, la momentul respectiv, capul de afiș al vieții intelectuale franceze. Cum nimic nu este nou sub soare, diaristul este, la un moment dat, fascinat de
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
stalinismul, Jarry și Artaud au murit nebuni, Poe era alcoolic și a sfârșit într-un șanț. Geniul este, prin definiție, bolnav de ceva și a-i judeca opera în raport cu boala lui este, desigur, o eroare". (pp. 432-433) Actuala ediție a jurnalului parizian a lui Eugen Simion are cu 200 de pagini mai mult decât cea din 1986. La cele 650 de pagini ale volumului mi-a fost imposibil să verific în ce măsură în noua ediție autorul a făcut modificări și la nivelul
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
comunistă, nu figurează numele Monicăi Lovinescu, iar Virgil Ierunca apare vag, sub inițiala V, într-o discuție cu Marin Preda. Faptul este oarecum surprinzător dată fiind poziția ocupată de cei doi în cadrul comunității românești din Franța. Mai ales că, din jurnalele Monicăi Lovinescu se știe, relațiile lor cu Eugen Simion au fost bune, cel puțin până în anul 1989. Pe de altă parte, găsim în actualul jurnal o condamnare explicită a celor două totalitarisme ale secolului XX - fascismul și comunismul - text absent
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
fiind poziția ocupată de cei doi în cadrul comunității românești din Franța. Mai ales că, din jurnalele Monicăi Lovinescu se știe, relațiile lor cu Eugen Simion au fost bune, cel puțin până în anul 1989. Pe de altă parte, găsim în actualul jurnal o condamnare explicită a celor două totalitarisme ale secolului XX - fascismul și comunismul - text absent din ediția din 1986, despre care este greu de spus dacă a fost scris atunci sau astăzi: "Toate proiectele planetare sunt suspecte, inclusiv acelea care
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
dictatorilor în istorie!" (p. 39). Dacă ar fi apărut în ediția din 1986, aceste rânduri ar fi produs un seism. Astăzi, sunt corecte, dar banale. Nu împărtășesc prea multe dintre opțiunile lui Eugen Simion de după 1989. Timpul trăirii. Timpul mărturisirii. Jurnal parizian este însă una dintre puținele cărți, scrise de autori români, din care, în anii '80, ani ai formării mele intelectuale, am simțit ceva din gustul libertății. Și am simțit nevoia să spun acest lucru, chiar și după douăzeci de
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
Zodia scafandrului Zare Popescu își capătă profilul de personaj tradițional. Relațiile sale cu textul sunt clasice. Ar fi un personaj și atât dacă nu i-am ști istoria romanescă zbuciumată. În general, acest roman autobiografic folosește rețete consacrate de confesiune (jurnalul, metatexte cu efect lămuritor, și nu ambiguizant). Primul, Zare Popescu, schimbă perspectiva acestui tip de biografism - el atrage atenția că experimentul nu a dispărut, ci s-a transformat în sondare calculată, cu arme tradiționale." (pp. 100-101). Acesta fiind nivelul cel
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Gheorghe Grigurcu și Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu și Al. Cistelecan sunt valori nesigure, taxate prin calificative aspre (despre Paler: "nu am gustat niciodată textele acestui personaj"; despre Paleologu: "gândul liber prin țarcul literaturii naște monștri"; despre Liiceanu: "scrie un jurnal cu multe pasaje plicticoase, dar și cu câteva găselnițe haioase"; despre Grigurcu: "a luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas mare lucru"...), formația BUG Mafia e, în ochii lui C. Rogozanu, generatorul adevăratei poezii a anilor '90
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
lui Cosașu nu aflăm o nemaipomenită criză de identitate". Nu sunt simple scăpări, lacune jenante, dar remediabile: sunt expresii ale fuduliei, ale unei infatuări uimitoare în contextul realizărilor efective ale emitentului. E comic că autorul unei teze de licență despre jurnalele din literatura română n-are știință că Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal parizian de Eugen Simion nu sunt două jurnale, ci unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
lacune jenante, dar remediabile: sunt expresii ale fuduliei, ale unei infatuări uimitoare în contextul realizărilor efective ale emitentului. E comic că autorul unei teze de licență despre jurnalele din literatura română n-are știință că Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal parizian de Eugen Simion nu sunt două jurnale, ci unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza lui Tudor Arghezi afirmă, fără a clipi, că "metafora și parabola sunt arme
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
ale unei infatuări uimitoare în contextul realizărilor efective ale emitentului. E comic că autorul unei teze de licență despre jurnalele din literatura română n-are știință că Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal parizian de Eugen Simion nu sunt două jurnale, ci unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza lui Tudor Arghezi afirmă, fără a clipi, că "metafora și parabola sunt arme extrem de rudimentare". Efortul vizibil al celui care pune
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]