3,080 matches
-
ludic, etc.), de care se diferențiază atât prin caracteristicile evidențiate pe nivelele de analiză anterioare (text și condiții de producere), cât și printr-un scop specific, legat de prezentarea și comentarea spațiului public. Această cercetare utilizează următoarea reprezentare asupra discursului jurnalistic: Schema 6: Schema de funcționare discursului jurnalistic III. MANIPULARE ȘI DISCURS Aspecte importante ale conceptului de manipulare au fost evidențiate de către disciplinele tradiționale: psihologia a insistat pe etapele psihice în care aceasta se realizează ca proces, sociologia a evidențiat efectele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin caracteristicile evidențiate pe nivelele de analiză anterioare (text și condiții de producere), cât și printr-un scop specific, legat de prezentarea și comentarea spațiului public. Această cercetare utilizează următoarea reprezentare asupra discursului jurnalistic: Schema 6: Schema de funcționare discursului jurnalistic III. MANIPULARE ȘI DISCURS Aspecte importante ale conceptului de manipulare au fost evidențiate de către disciplinele tradiționale: psihologia a insistat pe etapele psihice în care aceasta se realizează ca proces, sociologia a evidențiat efectele acesteia asupra societății, iar teoria comunicării a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
exemplu, ipostaze de utilizare incorectă a resurselor limbajului la nivelurile cuvintelor, enunțurilor și raționamentelor. Aceste tipuri de manipulări pot să apară în cadrul oricărui tip de discurs, dar iau forme particulare în funcție organizările textuale specifice ale fiecăruia. Astfel, dacă textul jurnalistic se caracterizează prin obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate, pe fiecare dintre aceste paliere pot să apară intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate, pe fiecare dintre aceste paliere pot să apară intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează obiectivitatea și raționalitatea jurnalistică, deturnând textul de la scopul său specific și deschizând, astfel, posibilități de influențare ilegitimă. III.2.1. Manipularea prin abuz semantic În cadrul unui text putem întâlni cuvinte care au un rol important în realizarea manipulării ca distorsiune a sensului, care au
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în act a posibilității de manipulare. Răspunsul la prima întrebare necesită analizarea unui exemplu, universul discursului public, pe baza căruia să putem evidenția posibilitatea gestionării spațiul public sub auspicii manipulatorii. În spațiul public coexistă mai multe tipuri de discursuri: politic, jurnalistic, publicitar, educațional. Analizarea universului de discurs în cadrul a două tipuri de societăți, totalitare și democratice, ilustrează modalitatea în care interferența tipurilor de discurs aflate în spațiul public poate fi pusă în slujba influenței ilegitime. Totalitarismul este un regim politic în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
schimbă total (în dictaturi) sau parțial (în democrație) identitatea. Orice discurs are de îndeplinit un scop recunoscut și acceptat social. Astfel, discursul publicitar are scopul de a vinde produse, discursul politic pe cel de a legitima sau cuceri puterea, cel jurnalistic de prezentare și comentare a spațiului public. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de camuflare a scopului real. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată în cadrul unui alt tip de discurs pentru a beneficia de avantajele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
El trebuie să vândă un produs, fie că este de calitate, fie că nu. Acest lucru face ca o intervenție discursivă subsumată discursului publicitar să nu aibă eficiență maximă. Dar dacă se prezintă produsul respectiv ca o știre în cadrul discursului jurnalistic, de la care se așteaptă maximă obiectivitate, acea intervenție poate fi mult mai credibilă. Auditoriul crede că este informat prin respectiva intervenție discursivă, dar, de fapt, el este determinat să cumpere. La acest nivel, manipularea presupune ascunderea scopului pentru care se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în folosirea discursului în alt scop decât cel explicit. În concluzie, mecanismului manipulării discursive este următorul: producătorul încalcă intenționat caracteristicile, cerințele sau scopul tipului de discurs, iar receptorul nu percepe abaterile ca atare, ci le consideră manifestări legitime ale discursului jurnalistic. IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC Manipularea capătă un specific aparte în cazul textului jurnalistic, pentru că acesta se produce la întretăierea unor așteptări legitimate social. Jurnaliștii și-au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scop decât cel explicit. În concluzie, mecanismului manipulării discursive este următorul: producătorul încalcă intenționat caracteristicile, cerințele sau scopul tipului de discurs, iar receptorul nu percepe abaterile ca atare, ci le consideră manifestări legitime ale discursului jurnalistic. IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC Manipularea capătă un specific aparte în cazul textului jurnalistic, pentru că acesta se produce la întretăierea unor așteptări legitimate social. Jurnaliștii și-au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă ușor acest tip de discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este următorul: producătorul încalcă intenționat caracteristicile, cerințele sau scopul tipului de discurs, iar receptorul nu percepe abaterile ca atare, ci le consideră manifestări legitime ale discursului jurnalistic. IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC Manipularea capătă un specific aparte în cazul textului jurnalistic, pentru că acesta se produce la întretăierea unor așteptări legitimate social. Jurnaliștii și-au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă ușor acest tip de discurs, iar temele să se suprapună peste preocupările proprii. Prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă ușor acest tip de discurs, iar temele să se suprapună peste preocupările proprii. Prin urmare, obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea sunt mărci care asigură identitatea textului jurnalistic. Acestea devin, totodată, și sisteme de protecție împotriva influenței interesate, întrucât adevărul, spiritul critic, echidistanța, prezentarea completă a spațiului public sunt exigențe care, o dată respectate, anulează posibilitățile de manipulare. Așadar, aceasta nu poate să apară decât ca deturnare a acestor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
împotriva influenței interesate, întrucât adevărul, spiritul critic, echidistanța, prezentarea completă a spațiului public sunt exigențe care, o dată respectate, anulează posibilitățile de manipulare. Așadar, aceasta nu poate să apară decât ca deturnare a acestor caracteristici. Tehnicile de manipulare de la nivelul textului jurnalistic sunt abateri de la trăsăturile standard ale acestui tip de discurs. Astfel, vom analiza posibilitatea influenței ilegitime prin identificarea abaterilor în conținut și în formă de la credibilitate și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-o manieră care să corespundă imperativelor argumentabilității și acceptabilității. Aceste caracteristici îi asigură o largă credibilitate în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
într-o manieră care să corespundă imperativelor argumentabilității și acceptabilității. Aceste caracteristici îi asigură o largă credibilitate în rândul publicului. Însă tocmai această calitate prezumată, dublată de puterea de impact, determină posibilități de manipulare a receptorilor. Așadar, manipulările specifice discursului jurnalistic apar sub forma generală a denaturării realității în ansamblu, dar care se realizează prin tehnici corespunzătoare încălcării caracteristicilor identificate pentru obiectivitate. IV.1.1. Prezentarea unor evenimente care nu s-au petrecut în realitate Prezentarea unor evenimente care nu s-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o anchetă internă, legată de știrea prezentată și de comportamentul jurnaliștilor, soldată cu publicarea unui articol intitulat Povestea unui articol care nu trebuia să apară, apărut în Evenimentul Zilei, 30 august 2005, și care conține următoarele concluzii: "După încheierea investigației jurnalistice paralele și după analizarea tuturor împrejurărilor care au dus la publicarea articolului "Noroc, doamna ministru!", conducerea redacției "Evenimentul zilei" face publice următoarele concluzii: > Acest articol nu trebuia publicat. Apariția sa în paginile ziarului nostru este o greșeală. S-au comis
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
concluzii: > Acest articol nu trebuia publicat. Apariția sa în paginile ziarului nostru este o greșeală. S-au comis erori în lanț, iar în final principala responsabilitate aparține redactorului-șef. > Ziarul prezintă scuze definitive, fără rezervele păstrate la cea dintâi reevaluare jurnalistică, după o zi de la publicarea articolului. Aceste scuze necondiționate sunt destinate cititorilor "Evenimentului zilei" și doamnei ministru Monica Macovei. > Acest moment regretabil în evoluția ziarului reprezintă o excepție în istoria ultimilor ani ai EVZ, ziarul care a ridicat permanent exigențele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și selecția neobiectivă. Orientarea articolelor este o tehnică de manipulare care se manifestă, la acest nivel, prin prezentarea doar a unei laturi a problematicii, atunci când sunt mai multe părți în conflict. Orientarea se mai realizează, la alte niveluri ale textului jurnalistic, prin tonul tendențios sau ironic, prin frecvența unor teme sau persoane în contradicție cu importanța lor reală pentru spațiul public. Alături de furnizarea de informații false sau cel puțin neverificate și de încălcarea regulii celor trei surse, se mai pot identifica
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dat a evidențiat mecanismele orientării, care poate deturna sensul unor fapte reale, astfel încât publicul să aibă o percepție cu totul diferită față de amploarea și cursul evenimentelor. O altă tehnică vizează selecția, care este o activitate normală, implicată în construcția discursului jurnalistic, întrucât acesta nu poate prezenta exhaustiv evenimentele. Selecția neobiectivă, însă, poate conduce la manipulări atunci când criteriul selecției este hotărât de interese particulare sau de grup. În anumite ziare putem citi că totul în țară merge foarte bine (punctându-se investițiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Reporterul care este pe teren, însă, nu se ghidează după aceste criterii stabilite teoretic. De multe ori, criteriile luate în considerare sunt foarte puțin științifice, marcate de subiectivitate și de contextul specific producerii. IV.1.3. Abandonarea argumentabilității Obiectivitatea discursului jurnalistic este abandonată când, la nivelul conținutului, afirmațiile sunt susținute prin argumente necorespunzătoare sau ilogice. Distorsiuni ale argumentelor se întâlnesc în toate tipurile de discurs, inclusiv în cel jurnalistic. Acestea iau forma sofismelor de argument, care sunt erori intenționate de argumentare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și de contextul specific producerii. IV.1.3. Abandonarea argumentabilității Obiectivitatea discursului jurnalistic este abandonată când, la nivelul conținutului, afirmațiile sunt susținute prin argumente necorespunzătoare sau ilogice. Distorsiuni ale argumentelor se întâlnesc în toate tipurile de discurs, inclusiv în cel jurnalistic. Acestea iau forma sofismelor de argument, care sunt erori intenționate de argumentare. După sursele influenței implicate în argumente, Constantin Sălăvăstru distinge între manipulări care se realizează prin intermediul actelor de gândire și cele determinate de actele de limbaj 123. Sofismele de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Vadim Tudor să fie colaborator al fostei Securități, revista România Mare nu argumentează contrariul cu probe, ci recurge la injurii și atacuri la persoană, catalogând-o pe deputatul Partidului Inițiativa Națională drept "curva liliputană", "idioată", "proastă". În aceste condiții, discursul jurnalistic este nu își mai respectă identitatea, întrucât obiectivitatea sa nu mai există. În textul jurnalistic se poate utiliza și sofismul autorității, care constă în apelul la autoritatea unei valori respectate de mulți (Dumnezeu, adevăr, dreptate, știință, personalități, etc.) pentru a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
probe, ci recurge la injurii și atacuri la persoană, catalogând-o pe deputatul Partidului Inițiativa Națională drept "curva liliputană", "idioată", "proastă". În aceste condiții, discursul jurnalistic este nu își mai respectă identitatea, întrucât obiectivitatea sa nu mai există. În textul jurnalistic se poate utiliza și sofismul autorității, care constă în apelul la autoritatea unei valori respectate de mulți (Dumnezeu, adevăr, dreptate, știință, personalități, etc.) pentru a facilita acceptarea unei idei, unui partid sau unei persoane. Fie exemplul următor: "Printre susținătorii candidaturii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să justifice candidatura unui politician la un post public. În fapt, însă, persoanele respective nu sunt autorități în domeniul administrației publice, astfel încât intervenția lor să fie justificată, drept pentru care textul de mai sus evidențiază utilizarea sofismului autorității în discursul jurnalistic. Cealaltă categorie, sofismele de argument induse prin limbaj, cuprinde: echivocația, sofismul determinat de accent, sofismul ambiguității. Echivocația se manifestă când un text poate fi înțeles în cel puțin două variante diferite. Fraza următoare este un exemplu în acest sens: "Ponta
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
manifestărilor din România Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]