1,874 matches
-
rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele doinelor vechi din Gorj ilustrează mai alese teme de dragoste. Aceste texte au, în zona Olteniei, un pronunțat caracter erotic. În
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
proprii cu numeroase referințe la dușmani. Melodia cântecelor de acest fel este una sobră, rece. Acești „dușmani”, ale căror trăsături fizice sunt destul de vagi, sunt „loviți” cu blesteme năpraznice, care de cele mai multe ori stârnesc amuzamentul. În aceste tipuri de cântări, lăutarii își expun fiecare talentul poetic, prin crearea de versuri cu blesteme care mai de care mai savuroase și atractive către publicul fascinat de aceste melodii. Dușmanii, instalați probabil mai de curând, dar temeinic și obsesiv în lirica gorjenească, sunt întruchipări
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
din orașul Târgu Jiu. Jocurile au muzici destul de amestecate. Unele păstrează o amprentă gorjenească netă, altele resimt pe de o parte influența muzicilor din provinciile apropiate - Banat, Muntenia - pe de altă parte influența muzicii promovate de ansamblurile folclorice. În ele, lăutarii inovează și improvizează viguros și în deplină libertate. În primul rând, ei lărgesc și flexibilizează structura secțiunilor, care pe traseul discursului muzical reapar în forme mereu înnoite; în al doilea rând, ei extind forma globală a pieselor; și unesc melodiile
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul și împrejurările concrete ale performanței muzicale. E de la sine înțeles că toate sonoritățile lor sunt masiv amplificate printr-o aparatură mânuită în general de „clăpar” (interpretul la orgă). Lăutarii prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși le-au încredințat-o, lăsându-le în același timp responsabilitatea de a o conserva, dar libertatea de a o purta în direcțiile în care cred de cuviință. Ca pretutindeni în România
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși le-au încredințat-o, lăsându-le în același timp responsabilitatea de a o conserva, dar libertatea de a o purta în direcțiile în care cred de cuviință. Ca pretutindeni în România, lăutarii din comunitățile relativ ample - satele sau cartierele de muzicanți români sau țigani - sunt cei mai solizi profesional: competiția cu cei din proximitatea imediată îi obligă la autoperfecționare continuă. Pe de altă parte, tot aici ei sunt excelenți păstrători ai muzicilor
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
din proximitatea imediată îi obligă la autoperfecționare continuă. Pe de altă parte, tot aici ei sunt excelenți păstrători ai muzicilor bătrânești și în același timp agenți ai unor înnoiri care conduc câteodată la dizolvarea specificității locale. Așa se explică de ce lăutarii din Godinești (mai precis satul Pârâu de Pripor) sunt bine reprezentați. Ceilalți, care nu sunt de altfel mai prejos, provin din localități în care au existat cândva nuclee lăutărești relativ puternice: Târgu Cărbunești, Tismana, Runcu, Bălești, Motru, Târgu Logrești și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Godinești (mai precis satul Pârâu de Pripor) sunt bine reprezentați. Ceilalți, care nu sunt de altfel mai prejos, provin din localități în care au existat cândva nuclee lăutărești relativ puternice: Târgu Cărbunești, Tismana, Runcu, Bălești, Motru, Târgu Logrești și Brădiceni. Lăutarii satelor gorjene satisfăceau nevoia țăranului de destindere la hora satului, în zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Aceasta era constituită local, predilect familial. Savantul Constantin Brăiloiu (1893-1958) vlăstar al unei familii boierești din ținutul Gorj, a gravat pe discurile timpului său numai capodopere gorjenești. Acesta a avut mai multe motive pentru care a ascultat cu atenție muzica lăutarilor din Gorj. În primul rând, el a căutat continuu să îmbogățească Arhivele Societății Compozitorilor Români, pe care el le-a fondat în 1928. A mai căutat oportunități de a vorbi cu oamenii din Gorj despre muzica și ritualurile funerare, pe
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
a vorbi cu oamenii din Gorj despre muzica și ritualurile funerare, pe care le-a descris într-un document intitulat "„Ale mortului din Gorj”", sperând să aloce încă trei volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub supravegherea etnomuzicologului elvețian Laurent Aubert și a etnomuzicologului Speranța Rădulescu și a colaboratorilor ei, Florin Iordan, Mirela Radu și Costin Moisil de la Muzeul Țăranului Român
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub supravegherea etnomuzicologului elvețian Laurent Aubert și a etnomuzicologului Speranța Rădulescu și a colaboratorilor ei, Florin Iordan, Mirela Radu și Costin Moisil de la Muzeul Țăranului Român. Înregistrările albumelor au fost
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
încearcă să atragă clienți, în detrimentul celorlalte), de prietenii și dușmănii (legate deseori de împărțirea banilor proveniți din bacșișuri), de disponibilități și indisponibilități de cooperare. Dimpreună, toate acestea creează un climat de emulație benefic pentru profesionalismul muzicanților săi. Un sat de lăutari - așa cum este și Pârâu de Pripor - este întotdeauna și oriunde în România locul în care îi poți întâlni pe cei mai buni muzicieni populari din regiune; și locul în care muzica se înnoiește cel mai radical, dar în același timp
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Costică Șerban, îl cunoaște pe fratele său, Bebe Șerban de la Petrechioaia. Acesta este invitat să se alăture tarafului său, din care mai făceau parte: fratele Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Cântă cu marii lăutari ai vremii, în diferite tarafuri, formându-și un repertoriu foarte variat, la fel ca tatăl său, Mitică Ciuciu, fiind un mare păstrător al pieselor vechi lăutărești. Moare la data 19 august 2012, în vârstă de 76 de ani, bătrân și
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
compoziții cunoscute ale sale sunt: "Hora mărțișorului", "Ceasornicul" și "Căruța poștei". Violonistul Jascha Heifetz afirma despre Dinicu că este cel mai bun violonist pe care l-a ascultat vreodată. s-a născut la 3 aprilie 1889 în cartierul „Scaune” al lăutarilor bucureșteni, într-o modestă casă pe strada Sfinților, și a trăit de mic copil în atmosfera muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
casă pe strada Sfinților, și a trăit de mic copil în atmosfera muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice din București și profesor la Conservator
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Expoziția Universală de la Paris, cu ocazia inaugurării Turnului Eiffel, unde au cucerit cu interpretarea „Ciocârliei” pe vizitatorii expoziției. De mic, Grigoraș cânta în corul de copii al bisericii „Scaunele Vechi” din cartier, iar mai târziu, alături de tânărul Trandafir, fiul cunoscutului lăutar Dobrică, a prins gustul muzicii. Primele lecții de vioară le-a luat de la Moș Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învățat să cânte „Doina haiducului”, „Lume, lume, soro lume”, „Arde foc la București” și chiar „Ciocârlia”. Muzică la gramofon
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
expoziției. De mic, Grigoraș cânta în corul de copii al bisericii „Scaunele Vechi” din cartier, iar mai târziu, alături de tânărul Trandafir, fiul cunoscutului lăutar Dobrică, a prins gustul muzicii. Primele lecții de vioară le-a luat de la Moș Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învățat să cânte „Doina haiducului”, „Lume, lume, soro lume”, „Arde foc la București” și chiar „Ciocârlia”. Muzică la gramofon a ascultat pentru prima oară, când avea 13 ani, în casa din București a muzicianului german Rudolf
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Ionel Budișteanu), un virtuoz al acestui instrument. Este epoca de glorie a lui Grigoraș Dinicu și epoca în care arta lui primește recunoaștere internațională. Politicianul Victor Filotti l-a luat la Budapesta, prezentându-l lui Rácz Laci, cel mai renumit lăutar al Ungariei, supranumit „prințul lăutarilor”. Se spune că, după ce l-a ascultat, Laczi ar fi spus: "Dacă eu sunt prințul lăutarilor, românul ăsta pare să fie un adevărat rege al lor". Anii de după primul război conduc la consacrarea mondială a
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]