2,010 matches
-
cele din urmă mă învinge ideea de a nu pierde „specificul zonei” (ori poate doar... cordonul ombilical care mă leagă de colectiv, și în acest caz mărturisirea nu-mi face nici o plăcere: chiar dacă e un act de curaj, e despre lașitate ...). Château Smith Haut Lafitte - prima etapă a excursiei - este un adevărat castel-cramă îmbrăcat în verdeață, tronând peste podgorii întinse și pustii. E ciudat să constați că un asemenea latifundiu de mare valoare poate fi „uitat” între dealuri de ipoteticii săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din mâinile unei tinere femei, chiar în fața Porților Brandenburg, sub privirile îngrozit-stupefiate ale trecătorilor - unii au înțepenit pe trotuar, incapabili de vreo reacție, alții se feresc, rușinați, din raza obiectivului fotografic, de parcă s-ar teme să nu li se imortalizeze lașitatea. Cele două imagini, surprinse în sectoare diferite ale orașului, american și sovietic, sunt foarte elocvente pentru tipul de valori și relații care au prevalat în cele două jumătăți ale Berlinului în perioada postbelică, despărțite, începând cu 1961, de un zid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a cărților proaste ce apăreau cu duiumul, dar și a spiritului dogmatic comunist; Raicu, bietul de el, era ori încă posedat de reminescențe ale acelei penibile „școli de literatură” sau, mai degrabă, posedat de acea „comoditate literară” - unii îi spun lașitate! - de a „nu se pune rău cu nimeni”. (Comoditate, oportunism sau cum vreți să-i spuneți ce e extrem de întâlnit și în capitala Franței, în care scriu aceste rânduri, unde criticii cei mai buni sunt înfeudați unor mari case de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la dictatură sau dictaturi? Boala, incapacitatea elitei românești de a-și recunoaște obligațiile față de sine, de obștea ei, dar și față de societatea românească, lucru resimțit și până azi de „păturile largi” ca o formă gravă de demisie a noastră, de „lașitate”, cum nu se sfiesc s-o afirme unii, mai ales tineri?! Nu știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
joacă nu puține feste și care, voit sau, mai știi, poate chiar nevoit, mai mult sau mai puțin involuntar, „aranjează” trecutul propriu, dar și istoria, în funcție de acele o mie-și-una de pârghii ale orgoliului!... sau încercând să „repare” greșeli absente sau lașități ale propriului trecut și, atunci, asistăm la producția atâtor „jurnale” în care constatăm stupefiați că am avut „o grămadă” de contestatari, de revoltați față de ororile și absurditățile regimului. Toate acele „gânduri de moarte” pe care le avea aproape orice cetățean
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
argumente la fel de brute și de partizane ca și cele ale unor „propagandiști” ai puterii trecute. Nu, ceea ce a trăit poporul român o jumătate de secol nu poate fi expediat într-o frază de tipul „o eroare a istoriei” sau prin „lașitatea” tuturor; istoria nu face „erori” - ele apar astfel doar unor minți simple sau isteric-partizane și nu e inutil să ne amintim de faimosul paradox al lui Hegel: „Tot ce este real, este rațional și tot ce este rațional - este real
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
oricum de personalitate și de inițiative riscante uneori, în afacerile externe! - Maurer însuși „a înghițit-o”, așa cum a înghițit și „Tezele din Iulie” și, în scurtă vreme, privilegiile sale au fost înjumătățite, apoi reduse la neant. „Pasivitatea” sa, de fapt „lașitatea” sa din acea primăvară și vară a lui ’71 a fost primul semn de cedare a elitei politice și culturale, și ea e explicabilă poate prin „stupefacția” pe care a resimțit-o la acest neașteptat „viraj” al celui pe care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și o astfel de imagine, a „bunului împărat”, harnic și patriot, zi și noapte pe șantiere, certându-i pe „profitori” și pe intelectualii „paraziți”, în luptă cu o lume întreagă, cu „balaurul occidental” etc. etc. Nu, adevăratele motive nu ale „lașității” noastre, cât ale unei reale paralizii a elitei din orice domeniu, nu numai politic, trebuie poate căutate, totuși, în foarte târzia unire a celor trei provincii istorice românești, mai ales nu în ceea ce privește unitatea administrativă și instituțională, cât, în ceea ce privește „unitatea morală
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
beneficia de un important cec fără acoperire asupra legalității internaționale. Nevinovatul șterge datoriile vinovatului. Sena, Rinul și Vistula îi spun Iordanului: "Spală balta asta de sânge. Și atenție: suntem cu ochii pe tine!" Mișelie peste tot. Iar Europa dovedește aceeași lașitate și față de absolutismul musulman. Se preface că nu vede care este aici condiția femeii: în multe țări musulmane, ea nu beneficiază de aceleași drepturi de moștenire ca ale bărbaților, nu poate divorța, ba chiar nu poate conduce automobilul, ca la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Din ce se știe, fapta a săvârșit-o. Am voit să-i ușurez situația, făcând apel la conștiința lui și al sufletul lui de scriitor, cerându-i să mărturisească adevărul. A ezitat, apoi a refuzat, refugiindu-se într-o nouă lașitate, declarând că-și dă demisia. Am avut o impresie penibilă în fața expresiei lui lombroziene; după aceea am fost contrariat și îngrețoșat, ca și cum aș fi călcat într-o murdărie. La Academie, Iorga a prezentat două volume, tipărite la "Fundații", ale răposatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost ministru de interne spunea că procesul intentat foștilor membri ai C.P.E.X., că ”el nu știe nimic, este vai de capul lui”. În ceea ce a afirmat acum circa douăzeci si patru de ani, se poate vedea ori prostie, ori lașitate. În schimb, în staff-ul lui Nicolae Ceaușescu au fost și 7 oameni capabili, dar, în același timp, cu un comportament tiranic și foarte viclean. Unul din aceștia a fost generalul Ion Dincă, supranumit ”Ion Teleagă”, adică desfăcând al doilea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fier când insistau pentru prevederi cât mai ample și precise referitoare la libertatea de circulație, la contactele umane dintre cetățenii tuturor statelor semnatare ale acestui document menit să schimbe fața continentului. Am avut, tot pentru prima oară, sentimentul că dovedeam lașitate neintervenind în favoarea celui ce fusese cu cătușele la mâini, dar rațiunea îmi spunea că, neștiind toate datele problemei, o intervenție a mea putea să fie în favoarea unui infractor real, și nu a unui dizident corect. Până la urmă, spaniolii au cedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vrei să faci politică literară te duci la București, dacă vrei să faci literatură rămâi în orășelul tău mai mult sau mai puțin prăfuit ...! (Iertare pentru autocitare!). Cum privești această provocare? Sau o privești doar ca o justificare a unei lașități, a unei comodități? Un personaj al lui Balzac a spus la intrarea în Paris: Acum, între noi doi! Care dintre aceste lucruri te exprimă? N-aș despărți atât de ferm lucrurile, că Bucureștiul reprezintă spațiul rezervat politicii literare, iar localitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
știi că omul este oaspete și călător pe acest pământ întunecat, ce fel de exil cu pașaport e acela? Provincia e placidă: și dacă are vârfuri în inteligență sau abisuri de prostie, ele sunt anihilate de masa mediocrilor ... Cât e lașitate, cât e comoditate, cât e iubire în faptul că ai rămas la Craiova? Iar începi? Tu nu ai rămas la Piatra Neamț? Ai făcut-o, oare, din comoditate? Crezi că ești născut în locuri "joase" și că nu merită să rămâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contezi ca scriitor". În altă parte mă băgasem și eu în vorbă: Dacă vrei să faci literatură, stai în provincie; dacă vrei să faci politică literară, mergi la București". Mai departe spuneam că e vorba și de un pic de lașitate, de o doză mare de comoditate...! Care e raportul tău cu tendința "de centralizare" a culturii? Simți, resimți această tendință? Poate sunt eu mai puțin sensibil sau conștient, dar niciodată, nici măcar mai la junețe, n-am fost cercetat de ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la Oradea, acum copiii mei s-au stabilit la Cluj, se închide un cerc etc., dar tot nu mă bântuie regretul de-a fi rămas aici. Va fi fiind, probabil, și de o doză de comoditate și vreun pic de lașitate, mai știi? Mă gândesc că un mare scriitor, Amos Oz, trăiește și scrie (bine de tot) în Arad (sigur, e un Arad israelitan, la doi pași de deșert), atunci un biet scriitor ca mine de ce n-ar putea sta binișor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmi și îți spune că da. Există o relație între vârsta biologică și poezie. Dar fiecare experiență a fiecărui poet e ireductibilă la oricare alta. Momentul decisiv e cel al conștiinței de sine ca scriitor. Cât e comoditate, cât e lașitate, cât e alegere bine însușită în faptul că ai ales să rămâi la Alba Iulia? Ce ai pierdut rămânând la Alba Iulia? Ce ai câștigat rămânând la Alba Iulia? Cât e predestinare în fixarea într-un anumit loc? Cred cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cultură Generală secția umană astăzi Colegiul Național "Dragoș Vodă"). Cam asta e...! Oare să aibă vreo semnificație astea toate? Zi și tu...! De ce ai rămas la Sighet, de ce nu ai plecat într-o capitală, ca să ajungi celebru? A fost o lașitate sau un act de comoditate? Sau, poate, a fost o chestiune de curaj? Cât de departe poți împinge cu privirea, dimineața, orizontul din dreptul Tisei? Dumneata de ce ai rămas cu "ochii" pe Sighet? Care capitală? Ce înseamnă "celebru"? Eu (nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ieri pentru faptul că scriitorul este... inutil în comunitatea sa. Astăzi mă simt, mai mult sau mai puțin, inutil în Sighetul meu! Mi-am dat prea târziu seama că sunt complet rupt de realitatea socială a zilei. Astăzi sufăr pentru "lașitatea" din anii '80. Pentru lipsa de curaj din acea perioadă când băteam Europa în lung și în "laț". Dar ce să fac astăzi cu o plângere fără de... pauză? Timpul a trecut și trece și astăzi asistăm la o poluare fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Fidel. Avea să-l întâlnească pe Fidel la 26 ianuarie 1959 la ambasada Cubei din Caracas și să scrie în revista "Idea" din Lima: "Cine nu e cu Cuba, cu Revoluția, cu Fidel Castro, este de cealaltă parte, a lașității și trădării. Jur ca poet și chilian că voi apăra victoria sa și adevărul ei cu toata pasiunea și dragostea popoarelor noastre. Cuba este pentru noi o chestiune de viață și de moarte"! În iulie 1966, Neruda realiza un turneu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ca prin minune, alături de tovarășii lor carbonizați. Ne temeam pentru Ion Pillat, atașat pe lângă ofițe rii francezi, aveam ca o presimțire, și, când ne-a povestit toată jalnica întâmplare, am mulțumit lui Dumnezeu de norocul ce a avut. slăbiciuni și lașități Slăbiciunile și lașitatea alor noștri față de dușman ne indignau continuu. Astfel, dr. Bărdescu refuză să înapoieze 2 milioane primite de Eforie de la Banca Națională când se vorbea de se chestrarea acestei instituțiuni, sub cuvânt că le ține la dispoziția Băncii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alături de tovarășii lor carbonizați. Ne temeam pentru Ion Pillat, atașat pe lângă ofițe rii francezi, aveam ca o presimțire, și, când ne-a povestit toată jalnica întâmplare, am mulțumit lui Dumnezeu de norocul ce a avut. slăbiciuni și lașități Slăbiciunile și lașitatea alor noștri față de dușman ne indignau continuu. Astfel, dr. Bărdescu refuză să înapoieze 2 milioane primite de Eforie de la Banca Națională când se vorbea de se chestrarea acestei instituțiuni, sub cuvânt că le ține la dispoziția Băncii Generale administrate de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Minciuna are picioare scurte, dar multe. * Nu toate sobele dau căldură. * Invidia e un fel de a recunoaște superioritatea celuilalt. * A recunoaște adevărul nu e un merit, ci o obligație. * Sinuciderea nu e un gest de curaj; dar nici de lașitate. * Chelului îi trebuie perucă, nu tichie de mărgăritar. * Orb este acela care nu vrea să vadă. * Dacă ești deștept, o poți face pe prostul; dacă ești prost, nu e cazul s-o faci pe deșteptul, că se vede. * Minciuna e
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Spiritului", în care condamna vehement forțele răului de ambele sensuri, de dreapta și de stânga. Acest mare om, care a înțeles atâtea, nu a înțeles, totuși, un lucru: prostia; prostia nu se simte în largul ei decât sprijinindu-se de lașitate; prostia și lașitatea nu au fost engramate în strălucitul lui creier. A dispărut repede; de "inimă rea" ar zice, cu înțelepciune atotînțelegătoarea minte colectivă. Studenții care îl iubeau i-au păzit moartea. "Reabilitarea" lui Popa a pornit, din fericire, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
condamna vehement forțele răului de ambele sensuri, de dreapta și de stânga. Acest mare om, care a înțeles atâtea, nu a înțeles, totuși, un lucru: prostia; prostia nu se simte în largul ei decât sprijinindu-se de lașitate; prostia și lașitatea nu au fost engramate în strălucitul lui creier. A dispărut repede; de "inimă rea" ar zice, cu înțelepciune atotînțelegătoarea minte colectivă. Studenții care îl iubeau i-au păzit moartea. "Reabilitarea" lui Popa a pornit, din fericire, de la Facultatea de Medicină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]