3,980 matches
-
picioare când a fost repezită. Bătăile în ușă i-au surprins și i-au deranjat pe toți trei. Conu Costache ațipise de câteva minute, Zaharia se așezase să-și cârpească niște pantaloni și Liza stătea cu capul așezat pieziș peste labele ca zăpada și se gândea pesemne la ale ei. Primul s-a sculat în grabă Zaharia, a doua, fără grabă, Liza, iar conu Costache s-a întors doar pe partea cealaltă, hotărât să nu știe de nimeni și de nimic
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de noi și poate că cei săraci cu duhul sunt mai fragezi, mai pregătiți pentru apropierea de asta decât cei care au o logică de fier, care-i separă de... Nu-și duse gândul până la capăt pentru că barzoiul sărise cu labele pe genunchii lui. Generalul îl alungă cu greu și-și îndemnă prietenul să-i povestească. Costache îi spuse că, după ce a cercetat încoace și ncolo, aproape la întâmplare, toate misterele se leagă de o icoană cu luceferi pe umeri care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fusese nu într-o copie, ci într-o lucrare originală, singura, pe care i-o făcuse cadou chiar Veterinara. Era compoziția unui pictor modern, cu o ușă galbenă, care avea o clanță de cupru, roșiatică și ornamentată, în forma unei labe de leu, și atât, cam ăsta era tot tabloul. Eleonor se-mbulzise prima să-și facă loc, ca acasă, și văzură că ușa nu era încuiată. O urmă cu sfială, fiindcă se simțea ca un hoț care pătrundea într-un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dispoziția și trăsăturile de caracter. Știința care se ocupă cu limbajul corpului în motricitate organizată este educația fizică, dar o autoevaluare se poate raporta și la poziția tensionată sau nu a propriului corp (cum se șede, cum stau brațele, gambele, labele picioarelor, cum sunt controlate expresiile feței). Adam este, deocamdată, pasiv. Starea de spirit în comunicare se realizează astăzi în mesajele electronice, precum în liniile mâinii, cu ajutorul mimicii din emoticon. Aici se discută despre o dezambiguizare. Plânsul și ochii umezi creează
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
remarcat încă de pitagoricieni și mult folosit de artiștii renașterii. El simbolizează și cele cinci simțuri. Trimiterile spre degete se referă la fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om, ori laba la unele animale. O veche unitate de măsură pentru lungimi avea aproximativ lățimea unui deget, alta, de 1/8 stânjeni, era o palmă, un lat de palmă era măsura de jumătate de palmă, un cot avea 664 mm în Moldova
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada ei o sapă. Pe cuptorul uns cu humă Călinaș cel mititel 680Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel, Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă. Pe un pat cu paie numai doarme tînăra-i nevastă, În mocnitul întuneric fața ei lângă fereastră... 685Și tot sufletul dintr-însul pare - atunci că și-l înhoalbă Și-l adună-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dar n-ai încotro. Din fericire, ești singura doamnă din câte cunoști care nu se stropește pe picioare. Îmbrăcă trenciul căptușit cu o blană subțire apoi, cu mișcări iuți și îndemînatice, își înghesui buclele sub toca neagră. Motanul proptit pe labele din față se amuza jucîndu-se cu aparatul de fotografiat. ― Fii cuminte, Mirciulică! Înțeleg că te plictisești singur, dar, crede-mă, sânt o-bli-ga-tă să ies. Trebuie să pun scrisoarea la poștă. Și apoi, azi e parastasul bunilor noștri prieteni, domnul Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
medicamentul. Agită o sticluță: I-am amestecat aspirina în lapte. Altfel n-o înghite, oricât m-aș ruga de el. Raul Ionescu râse. Simți privirea albastră a doamnei Miga și câteva clipe o măsură nedumerit. Dascălu se lăsase în patra labe uitîndu-se pe sub mobile. ― Ce dracu' faci? ― Caut motanul. ― O faptă nobilă... ― Vreau să văd cum înghite medicamentul. Inginerul fredonă încet, cu tîlc: ― Fluturaș nu mai ai aripioare... Ochii îi licăreau, se agita, se uita mereu pe fereastră. ― Un cântec idiot
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tratamentului cu hiposerpil), urmând în ordine rezultatul analizei urinei, VSH-ul, colesterol, globule roșii etc. În fiecare lună, efectua un control dentar, iar în afara acestora erau consemnate indispozițiile trecătoare: "15 mai ― de dimineață am simțit furnicături ciudate în palme și laba piciorului. Am socotit prudent să nu părăsesc patul", sau "18 august ― prânz ușor, cu toate acestea indigestie. Cumpărat pentru orice eventualitate tetraciclină și ftalisulfatiazol. Temperatura, normală". Cristescu putea să-și imagineze ce catastrofa constituia pentru medici un pacient ca Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
atunci să facă fusese o fugă de la Arsenale. Se întoarse și ieși pe o ușă; apoi, în ultima clipă văzu pericolul de moarte și încercă să sară înapoi. PREA TÎRZIU ÎNSĂ. MONSTRUL DE ȘASE METRI ÎNĂLȚIME SE NĂPUSTI ASUPRA LUI. LABELE LUI CA NIȘTE BAROASE ÎL ARUNCARĂ ÎNVÎRTINDU-SE DE-A LUNGUL UNUI PERETE, AMEȚIT, CONȘTIENT DOAR PE JUMĂTATE ȘI CU UN GOL ÎN STOMAC. ÎNCERCĂ SĂ SE MIȘTE, SĂ SE RIDICE \ ȘI VĂZU GIGANTICUL ȘOBOLAN ALB REPEZINDU-SE CĂTRE EL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vecie. Dar nu a fost să fie așa. Au fost seșizați polițșitii de la Postul de Poliție Transporturi Cernavodă, care s-au deplasat să verifice aspectul seșizat. Sacul le-a oferit un tablou înfiorător. Acesta conținea 115 un cap uman și labele a două picioare ale căror țesuturi moi erau într-un stadiu avansat de putrșefacție. Prezența componentelor dezmembrate dintr-un corp uman într-un sac ținut în adâncurile apei canalului, a impus o singură concluzie: omor cu victimă necunoscută, cu autori
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Aurica. Cum în apartament nu mai era nimeni, cu cele găsite în locuință, un cuțit, o băiță din plastic, s-a apucat și a dezmembrat cadavrul, după care a decolat țesuturile moi de pe oase, mai puțin de pe față și de pe labele picioarelor. Organele interne și țesuturile moi ce au rezultat de pe oase le-a împachetat în sacoșe și le-a transportat până la Milcov, aruncându-le în apă, iar oasele le-a lăsat în baiță, apoi după ce a înlăturat urmele de suprafață
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
apă, iar oasele le-a lăsat în baiță, apoi după ce a înlăturat urmele de suprafață vizibile a plecat la petrecere. Luni pe 30 aprilie s-a hotărât să înlăture ce a mai rămas din cadavru, partea scheletului dezmembrat. Capul și labele picioarelor le-a împachetat într-un sac , iar restul de oase în pungi și toate acestea în valiză. Acestea trebuiau duse cât mai departe, la loc mai sigur de a nu fi găsite și eventual identificate. Și unde putea decât
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
îl afișa în zilele în care era prost dispus, Haddock sorbea tacticos din rația sa de whisky, în vreme ce, la câțiva pași de el, Milou se odihnea, surâzător și satisfăcut, după ce smotocise im prudenta pisică ce trecuse granița domeniului său. Din labo ratorul lui Tournesol răzbăteau, cu exactitatea unui metronom, ecourile micilor explozii ce anunțau că profesorul era în curs de a face o nouă descoperire vitală pentru umanitatea neștiutoare. În acest decor ce semănă cu decorul atâtor zile de dinaintea sa, o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
scara camerei de serviciu cu o pisică în brațe, iar când tata s-a strecurat în cămăruța unde dormea Luchi, am strâns pisica de coadă, silind-o să miaune. M-am apropiat, chinuind biata pisică și chiar am zgâriat cu labele ei ușa, până ce am auzit, înlăuntru, pași; atunci am fugit și m-am ascuns sub scară, așteptând să se închidă ușa ca să revin. Nu făceam asta ca s-o răzbun pe mama. Din partea mea, tata putea să transforme toată casa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îmi puneam perna pe cap și plângeam în voie. O dată, am auzit din coridor, trăgând cu urechea, ce discuta cu directorul. Îl sfătuia să fie aspru cu mine, neîngăduitor; își închipuia că astfel voi fi îmblînzit, pus cu botul pe labe. Când a ieșit din cancelarie, a tresărit văzîndu-mă; a vrut să se întoarcă, să-i spună directorului că ascultasem la ușă, apoi a renunțat. "Te urăsc", i-am șuierat printre dinți și am văzut cum s-a clătinat de parcă îl
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase "ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine urechile. Tatăl tău a descoperit, se pare, că nu ești fiul lui. A pus laba pe niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic. Furios, taică-tu nu mai vrea să știe de tine, așa am înțeles. Dacă vrei te adopt
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îl mai necăjeam uneori, la început, înainte de a observa că acest bătrân rezervat, bizar, umblând veșnic cu un basc pe cap, avea o slăbiciune pentru câini care inspira teamă și respect. Râdeam când întindea mâna vreunui câine și spunea " Dă laba", iar acesta se executa docil, dar dacă ne auzea și întorcea capul ne îngheța râsul pe buze. Ne fâstâceam imediat și plecam de-acolo sau îi zâmbeam, prietenește, ca să nu se supere. Cel mai simpatic mi se părea Siminel. Poate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un ibovnic de ocazie, tolerat pentru o noapte ca în patul Cleopatrei. Făcuse o pasiune pentru Moașa și suporta greu să se vadă înlocuit cu alții. Se învîrtea ca un câine credincios în jurul ei, gata să se târască în patru labe dacă i-ar fi cerut, dar îndată ce mirosea că Moașa avea chef să-l înșele, turba. Ieșea din arhivă, încuia ușa și patrula pe coridorul unde se afla camera Moașei. Se agita ridicol și agresiv, cu ochii lui de viezure
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din umeri. Trecuse ceva timp și mă pregăteam să am o explicație cu Moașa deoarece provizoratul traiului în doi amenința să dureze, când, într-o dimineață, din bălăriile crescute în spatele azilului a ieșit un câine alb, cu pete negre și labe mari care, descoperind marea, s-a oprit speriat și uimit. Apoi s-a îndreptat spre mine fiindcă în clipa aceea nu se mai afla nimeni pe țărm. Era, de fapt, un pui, nu depășea probabil câteva luni, dar avea statura
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și Profetul ― a tușit ca să-mi atragă atenția să mă opresc. Mi-a făcut un semn binevoitor dar imperativ să trec în stânga unde se afla un lavabou cochet și elegant, cu uși de cristal și chiuvete de faianță albă. Acolo, laba lui enormă mi-a arătat săpunul. Am priceput. Trebuia să mă spăl. Mi-am adus aminte că într-unul din visele mele, în care întemeiasem o nouă religie și jucam rolul de profet, stabilisem un adevărat ritual de spălare a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ochi și te uiți numai printre degete. Ceilalți fac la fel. Te apleci ușor. Toți se apleacă ușor. Duci mâna la frunte ca un gânditor. Toți duc mâinile la frunte ca niște gânditori. Și dacă te-ai așeza în patru labe, cu siguranță toți s-ar așeza în patru labe. Ceilalți se comportă ca niște maimuțe perfecte. Dacă te prefaci că nu le dai importanță, se prefac și ei. Dacă îi scrutezi, te scrutează și ei. Gândesc cu creierul tău, gesticulează
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la fel. Te apleci ușor. Toți se apleacă ușor. Duci mâna la frunte ca un gânditor. Toți duc mâinile la frunte ca niște gânditori. Și dacă te-ai așeza în patru labe, cu siguranță toți s-ar așeza în patru labe. Ceilalți se comportă ca niște maimuțe perfecte. Dacă te prefaci că nu le dai importanță, se prefac și ei. Dacă îi scrutezi, te scrutează și ei. Gândesc cu creierul tău, gesticulează cu mâinile tale și văd cu ochii tăi. Nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scăpasem cu viață printr-o minune aterizând din întîmplare într-un luminiș. Puțin mai devreme sau puțin mai târziu, avionul s-ar fi zdrobit de pădurea ecuatorială. Îngrijorați, am aprins un foc ca să ne apărăm de eventualele amenințări pe patru labe și ne-am strâns tăcuți în jurul lui. Pilotul era singurul care nu părea îngrijorat. Se juca învîrtind o nuia în foc. Atât ne-a spus: Voi încerca să repar mâine aparatul de radio-emisie". După care a amuțit. "Lei", șopti deodată
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Lei", șopti deodată, tremurând, naturalista. Atletul, operatorul și producătorul îngălbeniră. Pilotul, calm, învîrtea mai departe nuiaua, arsă pe jumătate, în foc. Am ciulit urechile. Undeva în pădure se auzea zgomot de crengi rupte și foșnet de frunze uscate strivite de labele unui animal greu. Nu după multă vreme am văzut patru ochi fosforescenți sticlind în întuneric. Stați liniștiți, ne-a zis pilotul, ridicîndu-se și aruncând un maldăr de crengi uscate care au ațâțat flăcările. După un timp, cei patru ochi fosforescenți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]