3,620 matches
-
încă din 1935, n-a publicat decât fragmente. Visa să atingă echilibrul clasic al lui Liviu Rebreanu, romanul urmând să fie o frescă realistă a provinciei, făcută din perspectiva unui tânăr intelectual. SCRIERI: În insula unde-nfloreau coralii, Târgoviște, 1931; Leagăn de îngeri, București, 1935; Jocul cuvintelor, București, 1939; Vămile văzduhului, București, 1942; Donna Sixtina, București, 1970; Confesiuni literare. Dialoguri, I, București, 1971; Catarg, pref. Ovidiu Papadima, București, 1973. Antologii: Ardealul cântat de poeți, pref. edit., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
1970; Confesiuni literare. Dialoguri, I, București, 1971; Catarg, pref. Ovidiu Papadima, București, 1973. Antologii: Ardealul cântat de poeți, pref. edit., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 314-315, VII, 144-145, VIII, 210-212; Ionescu, Război, I, 186-187; Ovidiu Papadima, Matei Alexandrescu, „Leagăn de îngeri”, G, 1935, 6; Octav Șuluțiu, Matei Alexandrescu, „Leagăn de îngeri”, F, 1935, 4; Constantinescu, Scrieri, VI, 103-104; G. Ivașcu, Matei Alexandrescu, „Jocul cuvintelor”, JL, 1939, 12; Constantin Fântâneru, Matei Alexandrescu, „Jocul cuvintelor”, UVR, 1939, 20; Mihai Niculescu, Matei
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
Papadima, București, 1973. Antologii: Ardealul cântat de poeți, pref. edit., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 314-315, VII, 144-145, VIII, 210-212; Ionescu, Război, I, 186-187; Ovidiu Papadima, Matei Alexandrescu, „Leagăn de îngeri”, G, 1935, 6; Octav Șuluțiu, Matei Alexandrescu, „Leagăn de îngeri”, F, 1935, 4; Constantinescu, Scrieri, VI, 103-104; G. Ivașcu, Matei Alexandrescu, „Jocul cuvintelor”, JL, 1939, 12; Constantin Fântâneru, Matei Alexandrescu, „Jocul cuvintelor”, UVR, 1939, 20; Mihai Niculescu, Matei Alexandrescu, „Vămile văzduhului”, UVR, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
al bărbatului. Și parcă se mai făcea auzit murmurul interior și dens al rugii necunoscute înălțate de femeie... Pătrunzând în încăpere, văzură discul de granit, ce părea încă și mai masiv sub tavanul acela scund, înfipt între scândurile adânc brăzdate. Leagănul copilului, atârnat în mijlocul încăperii (se temeau de șerpi), fusese abia atins și se legăna ușor. Dar legăturile rezistaseră. Iar copilul nu se trezise... Mama îl strânse la piept, necrezându-și parcă ochilor, apoi se lăsă convinsă, îl ascultă cum trăia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
limbi necunoscute. Copilul a șovăit o clipă în pragul jocurilor noastre de plăcere și de moarte și s-a lăsat iarăși cufundat în intimitatea fraternă a universului. Femeia care-l ținea în brațe continua să-i îngâne încetișor cântecul de leagăn chiar și când ecoul împușcăturilor s-a făcut auzit de pe celălalt mal al torentului. Limba aceea necunoscută era limba ei maternă. Mi-am început povestirea în fața ferestrei, în fața acelui dreptunghi de plasă pe care-l cârpeai, am terminat-o în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întâmpla să se pomenească în miezul unei zile frumoase de octombrie, cu un stol de păsări trecând pe deasupra râului. Sau, ca în ziua aceea geroasă: când se întoarse acasă, Nikolai o văzu pe Anna lângă fereastră, împingând cu o mână leagănul celui de-al doilea copil al lor, iar în cealaltă ținând o carte. Se apropie, se așeză lângă ea, amorțit de vântul înghețat, aruncă o privire asupra paginilor. Era o carte străină, Anna se uita doar la poze, bărbați și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
negativ de atașament față de aparențe. A binecuvânta, binecuvântare Binecuvântarea, în vis, ca și în realitate, se referă șa traseul enegiei spirituale de sus în jos. Este semnul aprobării sacre și îl liniștește pe subiect asupra valorii deciziilor și acțiunilor sale. Leagăn Reproducere a matricei prin forma sa, leagănul simbolizează spațiul închis, securizant și cald. Exprimă dorința de protecție sau de reîntoarcere la copilărie. Astfel, în vis, prezența unui leagăn indică fie dorința de a avea un copil, fie nevoia de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
binecuvântare Binecuvântarea, în vis, ca și în realitate, se referă șa traseul enegiei spirituale de sus în jos. Este semnul aprobării sacre și îl liniștește pe subiect asupra valorii deciziilor și acțiunilor sale. Leagăn Reproducere a matricei prin forma sa, leagănul simbolizează spațiul închis, securizant și cald. Exprimă dorința de protecție sau de reîntoarcere la copilărie. Astfel, în vis, prezența unui leagăn indică fie dorința de a avea un copil, fie nevoia de a se întoarce la rădăcini, la o epocă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sacre și îl liniștește pe subiect asupra valorii deciziilor și acțiunilor sale. Leagăn Reproducere a matricei prin forma sa, leagănul simbolizează spațiul închis, securizant și cald. Exprimă dorința de protecție sau de reîntoarcere la copilărie. Astfel, în vis, prezența unui leagăn indică fie dorința de a avea un copil, fie nevoia de a se întoarce la rădăcini, la o epocă idealizată din viața sa. Păstor Păstorul simbolizează în mod ideal ghidul. În Biblie are tocmai această funcție de păzitor. El stabilește legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care le umplu. Goale, sunt mărturia unei lipse materiale ori afective. Pline, ilustrează satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
societăți a viitorului.” (Smith, 2000, p. 7) 2.2. Din nou despre „globalizarea învățării”: învățarea pe tot parcursul viețiitc "2.2. Din nou despre „globalizarea învățării”\: învățarea pe tot parcursul vieții" „Pentru fiecare om, viața sa este o școală, de la leagăn până la mormânt.” J.A. Comenius „Într-o lume în care accelerarea schimbărilor și globalizarea în ritm alert transformă relația fiecărui individ cu timpul și cu spațiul, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru ca oamenii să rămână stăpâni pe propriul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
reușește lirismul reflexiv-elegiac, revelându-l ca poet problematic și contrazicând „calmul” ce i s-a imputat în junețe. Tema tanatică apare din ce în ce mai insistent și mai grav, ca în Cartea zodiilor (1982): „O liniște-a neliniștilor sapă/ În trupul meu un leagăn ori o groapă./ Pe cine legăn? Înmormânt pe cine?/ Pădurea umbrelor se zbate-n mine”. Începând cu Oracole (1987), inedită pentru creația lui B., și ca factură, și ca amploare, este erotica, îmbrăcând forme variate, de la sonetul petrarchist și shakespearean
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
călătorie lirică prin Elada, București, 1976; Transilvane cetăți fără somn, București, 1977; Raiul răspopiților, București, 1978; Ora întrebărilor, pref. Aurel Martin, București, 1979; Războiul cunoașterii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1979; Muntele catârilor, București, 1980; Cartea zodiilor, București, 1982; Leagănul mării, București,1983; Audiență la consul. Nu pot să dorm, București, 1984; Întâlnire periculoasă, București, 1985; Romanul de familie, I-II, București, 1986; Oracole, București, 1987; Proces în recurs, București, 1988; Rădăcinile cerului, pref. Irina Petraș, București, 1989; Vase de
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Întâmplări din colțul cu jucării, București, 1994; Sărbătoarea focului, Pitești,1997; Doi căței cu papucei, Pitești, 1997; Jurnal incomod, I-II, Pitești, 1997-2003; La umbra umbrei, București, 1998; Alergător de cursă lungă, Pitești, 1999; Totul pentru mai târziu, Pitești, 1999; Leagănul, Cerașu-Prahova, 2000; Jerba de foc, Cerașu-Prahova, 2001; Tornada, Cerașu-Prahova, 2002; Ca să nu mor în moarte, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Tomuș, Carnet, 30-32; Piru, Poezia, II, 291-293; Ulici, Lit. rom., I, 247-248; George Bădărău, Proze pentru mai târziu, CL, 1999, 8
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
30-32; Piru, Poezia, II, 291-293; Ulici, Lit. rom., I, 247-248; George Bădărău, Proze pentru mai târziu, CL, 1999, 8; Ion Roșioru, „Jurnal incomod”, CL, 1999; 11; Ștefan Ion Ghilimescu, Poetul sfârșitului de secol și altfel, LCF, 2000, 42; Ion Roșioru, Leagănul și marea iubire, LCF, 2002, 8; Ion Roșioru, Perpetua căutare a fericirii, CL, 2002, 7; Constantin Ciopraga, Marta Bărbulescu sau Tristețea de a exista, CL, 2003, 8. P.C.
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
Piki nu voia să dea lăbuța și mă chinuiam de vreo zece zile. COCO! Scena 3 Miki „toarce” leneșă pe o canapea. Piki, cu căștile pe urechi, ascultă muzică și dirijează de zor, urmărit de Coco, care se dă în leagăn. Din senin țipă Coco: Scrisoarea!Scrisoarea! (scoate din colivie un plic) Mama, tata a scris... Miki: Și nouă, mă moțatule, că doar facem parte din familie...S-o desfacem... Coco: Nu! Nu! Gigel!...Și cine o citește? Miki: Eu, mă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Coco: Coco, Gigel, șase, patru, doi, unu, trei, șase... Gigel: Bravo!Ce ziceți, copiii? Coco este un papagal foarte deștept. Nu? Acum trebuie să învăț o poezie de Eminescu pentru mâine la ora de limba română, Coco, tu treci în leagăn (Coco începe să se dea în leagăn iar Gigel începe să repete poezia) Scena 5 Gigel (cu mai multe hârtii în mână): Copiii, știți voi ce sunt astea ? Vă spun eu : acordul vecinilor ca să ținem animalele în casă, cu obligațiile
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
trei, șase... Gigel: Bravo!Ce ziceți, copiii? Coco este un papagal foarte deștept. Nu? Acum trebuie să învăț o poezie de Eminescu pentru mâine la ora de limba română, Coco, tu treci în leagăn (Coco începe să se dea în leagăn iar Gigel începe să repete poezia) Scena 5 Gigel (cu mai multe hârtii în mână): Copiii, știți voi ce sunt astea ? Vă spun eu : acordul vecinilor ca să ținem animalele în casă, cu obligațiile respective: carnete de sănătate, Miki, Piki, Coco
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
grădina lui Verde Împărat de ploi acide și furtuni. Dar ce să vezi, a ieșit măria sa Verde Împărat, la braț cu Împărăteasa, să-și scalde privirea în grădina lor fragedă, să vadă plantele cum respiră și cum se ridică din leagănul seminței spre maturitatea coaptă. Papagalul Kea - Iarăși ne-a murit o oaie! - strigă mâhnit fermierul din Nouă Zeelandă, când deschise ușa la casa lor micuță. - Dar ce s-a întâmplat, tătucule? - întrebă unul dintre băieți. - Nu-mi dau seama nici
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
frază Începe cu mult timp În urmă, În altă limbă, și trebuie să o citiți de la Început ca să ajungeți la capăt, când apar eu. Așadar, acum, că m-am născut, am să derulez filmul Înapoi, așa că păturica mea roz zboară, leagănul Își ia tălpășița, În vreme ce cordonul ombilical se lipește la loc, iar eu țip, fiind supt Înapoi Între picioarele mamei mele, care se face din nou foarte grasă. Și Încă puțin Înapoi, când o lingură de argint se oprește din legănat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
douăzeci și cinci, fiecare casă aprinzându-și vecina, până când străzi Întregi ajung să ardă. Mirosul lucrurilor care ard, deși nu-s menite să ardă, adie peste oraș: cremă de ghete, otravă de șobolani, pastă de dinți, corzi de pian, centuri de hernie, leagăne de copil, haltere. Și păr și piele. De-acum păr și piele. Pe chei, Lefty și Desdemona stau În picioare alături de toți ceilalți, lângă oameni prea buimăciți ca să reacționeze sau Încă adormiți pe jumătate sau bolnavi de tifos și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
această Încercare. În anul 550 după Hristos, misionarii au scos pe furiș ouă de viermi de mătase din China ascunzându-le În toiegele lor scobite. Tot ei au adus și semințe de dud. Rezultatul a fost că Bizanțul a devenit leagănul sericiculturii. Duzii Înfloreau pe dealurile turcești. Viermii de mătase le mâncau frunzele. O mie patru sute de ani mai târziu, descendentele acelor prime ouă furate umpleau cutia pentru viermi de mătase a bunicii mele, pe vasul Giulia. Și eu sunt descendentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca să asculte. Face frunzele merilor să foșnească și cocoșul de pe giruetă să Înceapă să se Învârtă. Cu ritmul ei rapid și melodia Învolburată, Begin the Beguine se ridică peste grădini și peste mobilierul de grădină, peste gardurile vii și peste leagănele de pe verande; sare gardul până În curtea din spate a pensiunii O’Toole, ocolind activitățile recreative ale chiriașilor, cu preponderență bărbați - o pistă de popice pe iarbă, câteva ciocane uitate de crichet - și apoi cântecul se cațără pe iedera rară de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care Milton i-o acorda lui Tessie ori de câte ori fata venea la masă cu Sourmelina. În copilărie Zoë fusese Întotdeauna cea mai bună prietenă și partenera de joacă a lui Tessie. Dar acum Milton era cel cu care Tessie stătea pe leagănul de pe prispă. Desdemona o Întrebase pe Zoë: De ce mai nu mai mergi afară cu Tessie? Iar Zoë, pe un ton ușor amar, Îi răspunsese: ― E ocupată. Acesta era lucrul care declanșase revenirea palpitațiilor bunicii mele. După tot ce făcuse ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a copiilor de preoți. Băieții purtau costume ieftine la două rânduri, țipător colorate. Părul cârlionțat le stătea vâlvoi. Cleo, care era la fel de frumoasă ca și tiza ei și avea ochii migdalați, purta rochii de la Montgomery Ward. Vorbea rar și juca leagănul pisicii cu Platon În timpul slujbei. Mi-a plăcut Întotdeauna mătușa Zo. Îmi plăcea vocea ei gravă, impunătoare. Îmi plăcea că avea simțul umorului. Era mai gălăgioasă decât majoritatea bărbaților și nimeni nu se pricepea mai bine ca ea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]