27,002 matches
-
prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, contestație care va fi soluționată, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, cu participarea părților
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, Curtea a reținut că împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară va putea verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
e-mail, la adresa: cât prevede legislatia în vigoare cu privire la decontarea taberelor. Datele personale colectate direct în vedere desfășurării taberei vor fi păstrate pentru verificări atât timp Vă rugăm să aveți în vedere faptul că revocarea consimțământului nu afectează legalitatea utilizării datelor înainte de retragerea consimțământului (notificarea nu are impact retroactiv). În cazul în care consimțământul nu este acordat sau a fost revocat, datele personale nu vor fi utilizate în scopurile de mai sus. Data: Semnătura participant: Anexa nr. 8
METODOLOGIE din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257034]
-
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia Nicolai Bogdan Cihodaru susține că procedura de cameră preliminară are o funcție judiciară autonomă în cadrul procesului penal, distinctă de celelalte funcții judiciare. Camera preliminară urmărește, concomitent, să rezolve chestiunile privitoare la legalitatea trimiterii în judecată a inculpatului și la legalitatea administrării probelor, păstrând, în același timp, premisele pentru soluționarea cu celeritate a cauzei în fond. Se susține că, din interpretarea prevederilor art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, rezultă că
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Nicolai Bogdan Cihodaru susține că procedura de cameră preliminară are o funcție judiciară autonomă în cadrul procesului penal, distinctă de celelalte funcții judiciare. Camera preliminară urmărește, concomitent, să rezolve chestiunile privitoare la legalitatea trimiterii în judecată a inculpatului și la legalitatea administrării probelor, păstrând, în același timp, premisele pentru soluționarea cu celeritate a cauzei în fond. Se susține că, din interpretarea prevederilor art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, rezultă că singura cale de atac permisă, contestația, nu are
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
în această fază doar cazurile de nulitate absolută. Se arată că dispozițiile legale menționate anterior trebuie coroborate cu cele ale art. 54 din Codul de procedură penală, care dispun asupra competenței judecătorului de cameră preliminară, în sensul că acesta: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege. Este
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Se arată că dispozițiile legale menționate anterior trebuie coroborate cu cele ale art. 54 din Codul de procedură penală, care dispun asupra competenței judecătorului de cameră preliminară, în sensul că acesta: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
cu privire la elementele esențiale ale raportului juridic penal de conflict, respectiv fapta, persoana și vinovăția (este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 28), rezultatul procedurii de cameră preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției sau a nevinovăției inculpatului. Sunt invocate, totodată, Decizia Plenului Curții Constituționale
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza McVicar împotriva Regatului Unit, paragraful 46, și Hotărârea din 15 februarie 2005, pronunțată în Cauza Steel și Morris împotriva Regatului Unit, paragraful 59. ... 7. Se arată că ignorarea acestei legături intrinseci între legalitatea probelor și soluționarea fondului cauzei îl plasează practic pe inculpat în imposibilitatea de a răsturna prezumția de legalitate a unor probe ce nu pot fi combătute decât prin administrarea unor alte mijloace probatorii, fiind invocate Decizia Curții Constituționale nr. 641
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
februarie 2005, pronunțată în Cauza Steel și Morris împotriva Regatului Unit, paragraful 59. ... 7. Se arată că ignorarea acestei legături intrinseci între legalitatea probelor și soluționarea fondului cauzei îl plasează practic pe inculpat în imposibilitatea de a răsturna prezumția de legalitate a unor probe ce nu pot fi combătute decât prin administrarea unor alte mijloace probatorii, fiind invocate Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 15, și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 noiembrie 1993, 8
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
penală, care nu permite invocarea cazurilor de nulitate absolută prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală în orice stare a procesului, indiferent de momentul în care a intervenit încălcarea, aduce atingere principiului legalității și dreptului la un proces echitabil în componenta sa privind egalitatea armelor, întrucât creează o evidentă inegalitate de tratament între acuzare - care beneficiază de o poziție privilegiată, întrucât, potrivit art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
lit. d) din același cod nu se mai încadrează în definiția dată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia prin „instanță“ se înțelege un organism judiciar cu plenitudine de jurisdicție care trebuie să exercite un control complet de legalitate și care trebuie să fie competent să examineze toate chestiunile de fapt și de drept relevante cauzei. Se susține că, pentru aceste considerente, și soluția legislativă prevăzută de art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală privind
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
procedura legal îndeplinită și indiferent dacă motivul de nulitate relativă a intervenit la judecarea contestației, iar inculpatul nu a fost prezent sau reprezentat, aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiului legalității, precum și celor ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil. ... 12. Se susține că constatarea nulității, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din chiar momentul efectuării acestuia, legiuitorul având obligația
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
necesară și posibilă, conform art. 280 alin. (3) din Codul de procedură penală. ... 16. Pentru aceleași considerente, se susține că soluția legislativă prevăzută de art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală aduce atingere principiului legalității și dreptului la un proces echitabil în condițiile în care, în cazurile de nulitate absolută, instanța de apel nu are deplina putere de jurisdicție pentru a dispune refacerea actelor procedurale prin trimiterea cauzei direct organului judiciar care a încălcat dispozițiile
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
că excluderea posibilității instanței de apel de a sancționa nulitățile relative invocate în etapele procesuale anterioare, în cazurile în care cauzele de nulitate fie nu au fost examinate, fie au fost respinse în mod nelegal, constituie o încălcare a principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil în acele situații în care vătămarea drepturilor procesuale nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului nul, iar refacerea acestuia este necesară și posibilă. ... 17. Autorul excepției de neconstituționalitate Ciprian Gheorghe Maftei susține
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
preliminare. Astfel, prin Încheierea din 17 aprilie 2014, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a respins cererile și excepțiile formulate, conform art. 344 din Codul de procedură penală, de autorii excepției de neconstituționalitate, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. Împotriva acestei încheieri, autorii excepției de neconstituționalitate au formulat contestație, care a fost respinsă prin Încheierea nr. 1.931 din 5 iunie 2014, pronunțată
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
finală din Codul de procedură penală, motivele invocate în susținerea excepțiilor au în vedere modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate și nu pot fi primite simultan. Aceasta întrucât autorul excepțiilor formulează propuneri de lege ferenda în sensul soluționării problemei de legalitate pe care o invocă, însă acesta ar trebui să identifice mai întâi chestiunea de neconstituționalitate pe care dorește să o supună examenului Curții - cu alte cuvinte, să aleagă pe care dintre cele două soluții de lege ferenda pe care le
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
putea reprezenta ameliorări. Intensitatea ajutorului înseamnă valoarea brută a ajutorului, exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Costurile eligibile se susțin prin documente justificative clare, specifice, care îndeplinesc condițiile de realitate, regularitate și legalitate. Ajutorul plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lui în momentul acordării. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutorului. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256585]
-
contractului de finanțare; Intensitatea ajutorului înseamnă valoarea brută a ajutorului, exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Costurile eligibile se susțin prin documente justificative clare, specifice, care îndeplinesc condițiile de realitate, regularitate și legalitate. Ajutorul plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lui în momentul acordării. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutorului. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256585]
-
putea reprezenta ameliorări. Intensitatea ajutorului înseamnă valoarea brută a ajutorului, exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Costurile eligibile se susțin prin documente justificative clare, specifice, care îndeplinesc condițiile de realitate, regularitate și legalitate. Ajutorul plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lui în momentul acordării. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutorului. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256585]
-
normative, despre care se afirmă că prevăd cerințele de claritate, fluiditate, exigență lingvistică, simplitate și concizie a normelor juridice. ... 7. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la cerințele de calitate a legii impuse de principiul legalității, respectiv la hotărârile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 și 24 mai 2007, pronunțate în cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) și Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) și Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), prin care s-a reținut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanție a principiului legalității, prevăzut la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanța europeană a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
imaginilor video, la date biometrice, genetice, ID și IP al mijloacelor tehnice de comunicație etc. ... 9. Se arată, totodată, că imprecizia și lipsa de previzibilitate a dispozițiilor art. 139 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, dar și dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta este prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție și la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dispozițiile art. 47
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
a unui „recurs efectiv“ care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor și libertăților fundamentale. Or, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie tocmai verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, inclusiv în ceea ce privește înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane sau orice alte înregistrări, „dacă nu sunt interzise de
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor și libertăților fundamentale. Or, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie tocmai verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, inclusiv în ceea ce privește înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane sau orice alte înregistrări, „dacă nu sunt interzise de lege“. ... 12. În consecință, se apreciază
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]