2,103 matches
-
profesiei sale, dedicată înfăptuirii justiției, este ținut de o serie de obligații care asigură imparțialitatea actului de justiție, ca o trăsătură definitorie a acestuia, interdicții care se întind pe întreaga carieră în justiție, parlamentarul, chemat să reprezinte poporul în cadrul autorității legiuitoare, este ținut numai pe perioada exercitării mandatului de anumite interdicții care urmăresc asigurarea unui vot cât mai ferit de influența unor interese personale. În acest din urmă caz însă nu se poate vorbi de o imparțialitate absolută, așa cum se cere
DECIZIE nr. 964 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248101_a_249430]
-
principiul supremației Constituției și obligația respectării acesteia și a legilor, art. 21 alin. (4) potrivit cărora "Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite", art. 61 alin. (1) conform căruia " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", art. 73 alin. (3) lit. l) în temeiul căruia organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi se reglementează prin lege organică, art. 126 - Instanțele judecătorești, art. 129
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
Regulamentele parlamentare - Regulamentul Camerei Deputaților, Regulamentul Senatului și Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului -, sub aspectul naturii lor juridice, sunt hotărâri ale Parlamentului. Ele sunt adoptate de către fiecare Cameră sau de Camerele reunite, nu în virtutea calității de autoritate legiuitoare a Parlamentului, ci în calitate de corpuri autonome, învestite cu o putere de organizare și funcționare proprie. Fiecare Cameră adoptă propriul regulament, act cu caracter normativ de sine-stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. Așa fiind, autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
regulator suplu, care, pe de o parte, să permită o libertate de acțiune parlamentarilor sau grupurilor parlamentare în acord cu dispozițiile art. 69 din Constituție referitoare la caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar, iar, pe de altă parte, să garanteze autorității legiuitoare posibilitatea de a-și îndeplini rolul constituțional. Or, instrumentul juridic menit să asigure îndeplinirea atribuțiilor Parlamentului nu poate constitui o piedică în realizarea scopului său. Regulamentul parlamentar trebuie interpretat și aplicat cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
pot face apel și, respectiv, recurs, sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 129 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești în condițiile legii, adică așa cum sunt acestea reglementate prin lege organică adoptată de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării. În conformitate cu prevederile art. 131 din Constituție, în sistemul procesului penal român, cu excepțiile prevăzute de lege, procurorul este titularul acțiunii publice. Fiind singurul în drept, în conformitate cu interesele generale ale societății, să pună în mișcare acțiunea, procurorul poate să
DECIZIE nr. 23 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^2 raportat la art. 362 alin. 1 lit. a) cu referire la art. 385^9 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239455_a_240784]
-
art. 258 din Codul penal. În sfârșit, o eventuală modificare a textelor legale criticate în sensul dorit de autor nu poate constitui obiectul unui control de constituționalitate, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) și art. 115 din Constituție, doar autoritatea legiuitoare ordinară sau delegată o poate face. Prin activitatea pe care o desfășoară în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală, Curții îi este interzis să se poziționeze în postura de legiuitor pozitiv. 2. Cât privește excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 1.610 din 20 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239584_a_240913]
-
decizia de pensionare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispoziția legală criticată aduce atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat prin crearea unui evident dezechilibru între puterea legiuitoare și puterea judecătorească. În opinia sa, acest dezechilibru este datorat diferitelor modalități de exercitare a drepturilor și obligațiilor de către cei care poartă autoritatea, astfel încât, dacă magistrații se bucură în continuare de pensie de serviciu, același drept trebuie acordat și parlamentarilor
DECIZIE nr. 105 din 9 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239721_a_241050]
-
în condițiile în care Parlamentul se exprimase deja prin intermediul unei legi care le permitea salariaților să exercite dreptul de opoziție. Acest lucru este de natură să submineze rolul Parlamentului, care este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, autorul mai susține că în momentul adoptării ordonanței de urgență nu a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ și nici cel al Consiliului Economic și Social. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ
DECIZIE nr. 497 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
modifica o lege pe care tot el a adoptat-o, chiar și în condițiile în care cea din urmă măsură legislativă ar avea ca obiect înlăturarea unor drepturi anterior conferite. Într-adevăr, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, legiuitorul primar este îndreptățit să înlăture un drept pe care tot el l-a acordat, dacă găsește oportună o asemenea măsură legislativă și dacă nu se înfrânge niciun principiu constituțional. În cazul de față, modificarea dispozițiilor art. 243 din Legea nr.
DECIZIE nr. 497 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
urgență nr. 90/2010 , în condițiile în care Parlamentul reglementase deja - prin intermediul unei legi - posibilitatea ca salariații să exercite dreptul de opoziție. Acest fapt este de natură să submineze rolul Parlamentului [organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, conform art. 61 alin. (1) din Constituție ], care a conferit, prin lege, anumite drepturi salariaților, or, prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală nu permit o asemenea legiferare pe calea ordonanțelor de urgență. 2. Prin Ordonanța de
DECIZIE nr. 497 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
constată că nu are relevanță în ceea ce privește controlul de constituționalitate, nici critica privind necorelarea dintre prevederile legale criticate și cele ale art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 . În jurisprudența sa, Curtea a statuat că numai autoritatea legiuitoare are competența de a asigura coordonarea legislației și de a elimina eventualele necorelări existente în sistemul legislativ, având în vedere dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție [actualul art. 61 alin. (1) ] (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 156
DECIZIE nr. 460 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243627_a_244956]
-
7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai
DECIZIE nr. 267 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 coroborate cu art. 50 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242636_a_243965]
-
de executare a acestora, precum și a dispozițiilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Astfel, soluția aleasă a fost confirmată de puterea legiuitoare care a delegat Guvernului prerogativa de a actualiza permanent listele cu substanțele interzise și nicidecum de a incrimina. Rațiunea acestei soluții constă, pe lângă situația de față, și în existența unor împrejurări ce impun introducerea în legislația națională a interdicției unor
DECIZIE nr. 326 din 29 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242645_a_243974]
-
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. De altfel, referitor la art. 64 din Codul familiei, prin Decizia nr. 60 din 17 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, Curtea a statuat că acest text de
DECIZIE nr. 496 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. 3 din Codul familiei şi art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242332_a_243661]
-
și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile Legii nr. 63/2011 sunt constituționale. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 575 din 4 mai 2011 , precizând că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 322 din 29 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242273_a_243602]
-
autostrăzi și drumuri naționale, cu modificările și completările ulterioare, lege specială care derogă de la legea generală. Pe de altă parte, arată că ordonanța de urgență a Guvernului este un act administrativ cu caracter normativ, care nu este emis de puterea legiuitoare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 33.483/3/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006), ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea va reține ca obiect al excepției
DECIZIE nr. 617 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum şi a prevederilor art. 3 alin. (1)-(4), art. 4, art. 9 şi art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice și în afara perioadei de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aspecte ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a
DECIZIE nr. 667 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (1^1) şi art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243864_a_245193]
-
asemenea, arată că dispozițiile art. I pct. 12 din ordonanța amintită aduc atingere principiului separației puterilor în stat, întrucât prevăd că stabilirea criteriilor de clasificare a spitalelor se face prin ordin al ministrului sănătății, iar nu prin lege. Or, autoritatea legiuitoare este reprezentată de Parlament. Totodată, este încălcat și art. 3 alin. (3) din Constituție, întrucât art. 171 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 se referă la "spitale regionale", în timp ce textul constituțional menționat prevede împărțirea administrativă a teritoriului în comune
DECIZIE nr. 557 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării şi ale art. 171 alin. (1) şi (3) şi art. 174 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243116_a_244445]
-
profesiei sale, dedicată înfăptuirii justiției, este ținut de o serie de obligații care asigură imparțialitatea actului de justiție, ca o trăsătură definitorie a acestuia, interdicții care se întind pe întreaga carieră în justiție, parlamentarul, chemat să reprezinte poporul în cadrul autorității legiuitoare, este ținut numai pe perioada exercitării mandatului de anumite interdicții care urmăresc asigurarea unui vot cât mai ferit de influența unor interese personale. În acest din urmă caz însă nu se poate vorbi de o imparțialitate absolută, așa cum se cere
DECIZIE nr. 424 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243186_a_244515]
-
din 12 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004 ) că în România "însăși Constituția conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale, care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorității legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispozițiile art. 62 alin. (2). 3.14. Textul de lege criticat este în contradicție cu dispozițiile art. 62 alin. (2) din Constituție, întrucât, în temeiul său, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit). Mai mult, prin Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. De altfel, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 nu respectă nici cerințele impuse de Legea nr. 24
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice". Alin. (1) al art. 61 din Constituție stabilește "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Art. 148 din Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", la alin. (4) prevede: "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)." Versiunea consolidată a Tratatului privind
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea constată că autorul excepției a formulat în fața instanței de judecată plângere împotriva Deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor prin care a fost sancționat contravențional potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) lit. a), d) și l) și
DECIZIE nr. 405 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243265_a_244594]
-
legislativă în condițiile în care Parlamentul se exprimase deja prin intermediul unei legi care permitea salariaților să exercite dreptul de opoziție. Acest lucru este de natură să submineze rolul Parlamentului, care este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, autorul mai susține că, cu ocazia adoptării ordonanței de urgență, nu a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ și nici cel al Consiliului Economic și Social. Tribunalul Dolj - Secția comercială consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIE nr. 404 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243352_a_244681]