2,072 matches
-
diversitatea vieții care animă solul. „Leneș“ fiind, pământul nu e doar un amestec brut, ci se ordonează, nu că ar vrea el, dar că așa vor viețuitoarele din el. Adică, pentru că adăpostește viață, el devine negentropic. Și, tot pentru că e „leneș“, e și conservator al diversității obținute. Și ar trebui să luăm aminte la „memoria“ pământului. Un exemplu? Acolo unde sunt multe substanțe alelopatice, rămase de pe urma vreunui copac care a murit Între timp, un altul nu-și poate Împlânta rădăcinile, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
civilizarea, caută să-și demonstreze sieși că nu e singurul păcătos pe lume și, de mai bine de două milenii, de la Esop Încoace, dezvoltă un gen literar pe care-l detest sincer: fabula, cu o furnică harnică și un greier leneș etc. Bașca chiar Biblia cu ale sale animale curate și necurate. Un prădător ucide cu ferocitate? Nicidecum, căci Natura, decretând că și el trebuie să trăiască pentru că are un rost, acela de a Împiedica proliferarea „pașnicelor“ ierbivore, ba chiar grija
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o vreme această stare, privilegiată dar erodabilă În lumea voastră, entropică prin excelență. Sunt „obedientă“, adică cópii, Înregistrez Întocmai starea locurilor În care mă aflu. Iată, spre exemplu, că-mi iese În cale Bacăul, implicit unirea mea cu Siretul, râul leneș de șes, așteptându-mă platitudinea acestuia, entropie sadea, dar care Încă nu e moarte, pentru că mlaștinile, ba chiar și dunele de la Hanu Conachi au viața lor: nu cea minerală, fizică, de până acum, ci una biologică, a luncii, respectiv a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu doar oxigenate, dar negentropice prin mișcare, stăpân până atunci, iar alta carasul, iubitor al iazului mâlos și stagnant, care se Înstăpânește. Poate greșesc, căci nu Întreg râul a devenit iaz. Doar că, chiar și peștele căruia Îi place apa leneșă din aval ori din iaz, un morun de pildă vrea, pentru Începutul vieții lui, când e un biet alevin, nu entropia apei leneșe ci negentropia obârșiei râului. Și se izbește, zadarnic, de baraj, În căutarea locului unde Natura Îi cere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greșesc, căci nu Întreg râul a devenit iaz. Doar că, chiar și peștele căruia Îi place apa leneșă din aval ori din iaz, un morun de pildă vrea, pentru Începutul vieții lui, când e un biet alevin, nu entropia apei leneșe ci negentropia obârșiei râului. Și se izbește, zadarnic, de baraj, În căutarea locului unde Natura Îi cere să-și depună icrele. Barajul e un fel de diodă, care ar permite trecerea vreunui alevin la vale, Întru devenirea lui matură, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
roșie și arăta mai mult a tâlhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se prinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat și, fiindcă băiatul era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
realismului unei vieți pe cât de tumultuoase și pline de creativitate, pe atât de nefericite: Un copist avizat a se cultiva pe apucate [...], iubitor de singurătate [...]. Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit din arhiva unei cancelarii, și atmosfera leneșă și flegmatică a cafenelei asta era toată viața lui. Cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea și-o închipuia pe acea umbră argintie cu fața albă și păr de aur căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ci refuzul cu care le-ar fi răspuns, el se uita pe fereasta care dădea în grădină. Cerul se acoperise cu nouri albi, luna învinețise și fugea cufundându-se în ei și începuse a ninge. [...] El era într-o dispozițiune leneșă și călduroasă pe care ar fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de lipsă de pasiune, un simțământ nemișcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dintre acestea pare a fi al lui Iachint (Ichift) Iurașcu, fratele mamei: Pe scaun șade un călugăr tânăr. El se află în acele momente de trândăvie plăcută pe cari le are un dulău când și-ntinde toți mușchii în soare, leneș, somnoros, fără dorințe. O frunte naltă și egal de largă asupra căruia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor și deasupra nasului fin, o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
doar calitatea că sunt cinstiți, trebuie să fie și pricepuți." Ca și cum una ar exclude pe cealaltă! D e regulă, când o aniversezi pe Baba Rada, nu-i spui decât lucruri plăcute; uiți, sau te prefaci că uiți, că-i și leneșă, bârfitoare, știrbă, nespălată. Asta-i și conduita publicațiilor trimise la tipar cu menirea de a marca împlinirea cutărei vârste a cutărui oraș. Editate cu banii municipalităților, vor conține ritualele firitiseli, glosări pe tema unicității târgului, o listă a personalităților apte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înnoptarea, ne am pomenit cu niște săteni la poartă... „... Apăi, haideți... nu veniți și la noi, de când vă așteptăm.. ?!” N-am rezistat rugăminților lor, și ne-am dus... și, i-am bucurat. Frigul se înmuiase... Din cer cerneau în legănări leneșe, fulgi ușori de zăpadă ca niște fluturi albi. Din nou satul dădu în clocot, parcă într-un clocot mai mare de urale... „hăieli” și pocnete din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și, odată înfierbântați, de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
copleșește și ochii mi se umplu de lacrimi. Ucenic „Și dacă după moarte va trebui să trec Styxul, cine mă va salva?” o întreb pe Aia. Ea mă privește cu mare răceală, exact așa cum profesorul se uită la un elev leneș care nu vrea să învețe lecția. Atunci mă simt ceea ce sunt, adică doar un străin nevolnic, tolerat de ea dintr-o generozitate pe care nu vreau s-o accept. Reușește să mă pironească cu atâta dispreț pedagogic, că nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai sărace în atribute, participanții din SUA au adăugat și calificative atributelor evidențiate, accentuînd o dată în plus nevoia lor de a prezerva un sine independent (în formule de genul, "eu sînt deseori leneș acasă", sugerîndu-se deci că nu sînt mereu "leneș"). Se poate observa cum pentru acești subiecți, deși uneori se pot comporta într-un mod particular (dezamăgitor în acest exemplu), un asemenea mod nu reflectă sinele lor real (nu este în mod real "leneș"). în schimb, în Japonia subiecții s-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerîndu-se deci că nu sînt mereu "leneș"). Se poate observa cum pentru acești subiecți, deși uneori se pot comporta într-un mod particular (dezamăgitor în acest exemplu), un asemenea mod nu reflectă sinele lor real (nu este în mod real "leneș"). în schimb, în Japonia subiecții s-au autocaracterizat cu mai multă acuratețe atunci cînd natura interdependenței era specificată (de exemplu, cînd trebuiau să se autodescrie la locul de muncă sau în familie). 11.5. Self-monitoring-ul în 1979, M. Snyder a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Vladimir Streinu are modalități debussyste.”3 În 1972, recenzând Clasicii noștri 4, C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre „scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune.” 5 Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: „Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă maiorescian, de sus, ca și când însuși adevărul s-ar rosti prin vocea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
decât să meargă Înainte pe calea asimilării lor În societatea albilor 296. Supuși discriminării (lipsa de drepturi politice și sociale, Învățământ precar, interzicerea prezenței În cafenele, birturi, hoteluri), excluși de la orice muncă În afară de cea pur manuală (sezonieri agricoli), catalogați imorali, leneși, murdari, de rea credință 297, locuind În barăci cu lut pe jos, mobilier redus, fără apă și canalizare, pregătindu-și mâncarea la o plită sau sub cerul liber, pentru că nici un alb nu Închiria o locuință celor de culoare, situația acestor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
plin de glorie și tristeți, cu urcușuri anevoioase și coborâșuri abrupte, cu prezentul senzațional, poartă deschisă spre miraculosul viitor, al unui dintre faimoșii „Tigri Asiatici”, Înscriși În lupta pentru supremația lumii. Plecăm dis-de-dimineață cu autocarul, când soarele dă, Încă, semne leneșe de somnolență și razele sale timide se oglindesc pe turlele strălucitoare ale templelor și palatelor, spre Muntele Seorak-Andong. Autostrada dreaptă, perfect Întreținută, parcă este trasă cu rigla. Reapar orezării, culturi tradiționale pentru hrană, lanuri de soia, cu utilizări multiple, industriale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut de fapt să spună agentul de pază. Ce era de fapt un „moldovean” în contextul acela special ? Răspunsurile au fost : moldoveni = oameni săraci, cu puțină educație, superstițioși, viață dezordonată, religie emoțională, pasionali, leneși, au nevoie de sfinți pentru a crede. Pentru mine, a fost doar o dovadă vie a stigmatului pelerin, vechi de secole. și mereu la fel de greu de experimentat pe propria piele. Note finale, prinse la cald, din carnetul de teren * și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se pare că acest aspect este scăpat din vedere. Să așteptăm desfășurarea evenimentelor. Nu am nici un motiv să cred că va fi mai bine. 10 octombrie 2009 Magie și politică Motto:”Amurg de toamnă violet... Pe drum e-o lume leneșă, cochetă; Mulțimea pare toată violetă, Orașul tot e violet.” (G. Bacovia, Amurg violet) V-ați pus ceva violet pe voi? Nu? Dacă nu, nu mai stați, procurați-vă măcar o cordică, o cocardă, o panglică, ceva, acolo, agățați-o de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
li se străpungă inima cu un fier înroșit în foc sau să fie arși și cenușa să li arunce în patru vânturi sau pe apă. Legenda spune că norii sunt purtați ca oile la păscut de duhurile ploilor, niște uriași leneși care dorm zi și noapte prin peșteri și văgăuni și constituie un fel de comunități de puturoși. Când se trezesc, cască, se întind și întreabă plictisiți: Mă..., pe unde mai purtăm astăzi norii, ca să plouă? Păi..., pe unde am fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
observat însă, pentru că înfățișarea plicului mi-a sărit în ochi, o scrisoare cu un timbru din Londra, adresată „D-lui C. Arrowby“, într-o caligrafie care, în mod cert, nu aparținea cuiva familiarizat cu literele latine. Mânat de o curiozitate leneșă și obosită, am scos scrisoarea din teanc și am citit-o. Era datată cu două zile în urmă, și conținea următoarele: „Dragă domnule Arrwoby, Spre regretul meu, trebuie să vă aduc la cunoștință o veste tristă. Nu am reușit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-n nori” (împrăștiat), „e zgârie brânză” (zgârcit), „e cu scaun la cap”, „e cap luminat”, „e un pierde vară” (leneș) etc. Cunoașterea și cultivarea limbii noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea celui ce vehiculează acest limbaj. Adresându-se copiilor și tinerilor, Simion Mehedinți îi sfătuiește să asculte „Miorița
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în grupa de muncă în care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a deficientului care afectează retribuția grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bani, dar ar fi prea mult să le ceri să muncească mai mult pentru bani mai puțini. Nu vor accepta. Este foarte greu sa îi alegi pe cei care pleacă. Alege cu mintea și nu cu inima. Scapă de „lingăii leneși”, ai nevoie doar de oameni eficienți. Ruptura nu trebuie să fie definitivă cu cei care pleacă. De multe ori, după trecerea crizei, au fost reangajați foarte mulți dintre aceștia. Plecarea din firmă trebuie să fie rapidă, ideal este la sfârșitul
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]