2,139 matches
-
artistice. S-a creat o frenezie a creației poetice, inspirată și stimulată cu siguranță și de marii poeți intrați în universul concentraționar: Gyr, Crainic, Voiculescu sau Ciurunga. Relevantă pentru cum se putea petrece o transformare interioară datorită poeziei este mărturia Lenei Constante: „Am avut noroc. Pe unul din pătratele de ziar de la closet găsesc în ziua aceea un fragment de poezie. Pentru mine o comoară. Începutul unui poem aparținând unuia din cei mai mari clasici ai noștri. Îl învăț pe dinafară
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea. Și tot „lenea“ pământului provoacă diversitatea de soluri la care se adaptează organisme specifice, mai mare decât În omogena și generalizatoarea apă. Implicit diversitatea vieții care animă solul. „Leneș“ fiind, pământul nu e doar un amestec brut, ci se ordonează, nu că ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mii. Adică, cu cât suma e mai mare, cu atâta pot face mai greu combinația de bani care să egaleze În balanță cumpărătura. Ce să fac? Să las, rotunjind, de la mine. Se vede că inflația este ajutată nu doar de lenea unei economii, dar și de un sistem monetar nefericit. Metehnele continuă. Cândva, pe vremea „ciuruitului“, chiar cea mai mică leafă număra măcar 10 din cea mai mare bancnotă, cu care omul Își cârpea tot atâtea nevoi. O asemenea leafă cuprinde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în cea de-a doua fază, mai lungă și mai dificilă, intervin tocmai acele elemente de factură confucianistă: realizarea armoniei în familie, între clase, în societate; eliberarea fiecărui individ de tarele sale morale, actuale. Invidia! Ura! Lăcomia! Egoismul! Venalitatea! Necinstea! Lenea! Îmbuibarea! Desfrâul! Pornirile primitive, instinctuale... Și multe, multe altele... Trebuie să se ajungă în final la acea salbă de virtuți ale omului ideal. Dragostea! Cinstea! Altruismul! Empatia! Dreptatea! Cumpătarea! Ascetismul! Iubirea aproapelui! Respectarea în toate a principiului "ce ție nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pornirea de-a ucide, asupra unora din semenii lor. Scrisul bădiei Eugen Dimitriu reprezintă rodul descoperirii și folosirii acestei forțe spirituale salvatoare care încearcă să opună celor stăpâniți de ură și răzbunare mai ieri, dar și celor robiți azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor ce pot spera, iubi, crea ceva, care să dăinuie dincolo de viața efemeră și firavă a trupului, dând astfel, un preț oricât de modest, dar onest, o picătură din această forță invizibilă, clipei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unele trupuri o captează în mod negativ. Zice că e și cazul meu; se neliniștește și mă avertizează să nu mai adorm pe plajă, în timpul amurgului. În momentele acelea, nu pot să-i refuz promisiunea. Promisiune zadarnică și neputincioasă față de lenea letală care mă face, de fiecare dată, să lunec într-un somn agonic. Bătrânețe Câteodată, noaptea, nu reușesc să adorm deloc. Se-ntâmplă să rămân treaz din cauza unor junghiuri năprasnice care mi se strecoară în oase. Umblu turbat prin grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate modelînd specific mecanismul simplei expuneri. 5.3. Lenea socială Intuită de timpuriu de către M. Ringelmann (1913) și desemnată de F. Allport (1924, apud Parkovnick, 2000) ca un fenomen de diminuare a performanței individuale în sarcină în condiția realizării unei sarcini aditive (la care participă toți membrii grupului din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ringelmann (1913) și desemnată de F. Allport (1924, apud Parkovnick, 2000) ca un fenomen de diminuare a performanței individuale în sarcină în condiția realizării unei sarcini aditive (la care participă toți membrii grupului din care face parte subiectul), frînarea sau lenea socială a fost unul dintre cele mai frecvent studiate fenomene psihosociale, în care principala cauză a dezangajării subiectului provenea din nonidentificabilitatea sa (nu se putea măsura nemijlocit contribuția subiectului în sarcină). Examinat și de psihologii sociali români (Boncu, 1999, 2003
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care principala cauză a dezangajării subiectului provenea din nonidentificabilitatea sa (nu se putea măsura nemijlocit contribuția subiectului în sarcină). Examinat și de psihologii sociali români (Boncu, 1999, 2003; Chelcea, 2002; Iluț, 2004), conceptul a avut parte și de traduceri diferite: lene sau frînare socială. De altfel, P. Iluț sugera, cu temei, că o variantă mai adecvată de transcriere în limba română a termenului de social loafing ar fi cea de lenevire socială, pentru că fenomenul utilizat este mai puțin o stare ("lenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lene sau frînare socială. De altfel, P. Iluț sugera, cu temei, că o variantă mai adecvată de transcriere în limba română a termenului de social loafing ar fi cea de lenevire socială, pentru că fenomenul utilizat este mai puțin o stare ("lenea"), cît un proces, exprimat prin dezangajarea progresivă a subiecților angrenați într-o sarcină în care efortul lor este neindentificabil (Iluț, 2004, pp. 148-150). Experimentul inițial care a pus în evidență mecanismul lenei sociale a fost realizat de către Max Ringelmann, iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru că fenomenul utilizat este mai puțin o stare ("lenea"), cît un proces, exprimat prin dezangajarea progresivă a subiecților angrenați într-o sarcină în care efortul lor este neindentificabil (Iluț, 2004, pp. 148-150). Experimentul inițial care a pus în evidență mecanismul lenei sociale a fost realizat de către Max Ringelmann, iar procedura standard solicita subiecților să tragă de frînghie în condiții de competiție (individual, respectiv în grupuri de cîte trei și opt persoane). Evaluate cu o serie de dinamometre, eforturile participanților la studiu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au fost similare: performanța în sarcină scădea cînd subiecții erau în grupuri de mai multe persoane, în comparație cu situația cînd realizau sarcina individual. În ultimele decenii s-a observat că în funcție de dimensiunea individualism (caz tipic: SUA) colectivism (cazuri tipice: China, India), lenea socială variază semnificativ. Primul set de replici a fost organizat asupra a trei grupuri distincte, ce fac parte din culturi naționale diferite. Astfel, primul grup era constituit din copii de școală din ciclul secundar din India, Thailanda, Japonia; al doilea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din ciclul secundar din India, Thailanda, Japonia; al doilea grup era format din studenți din Malayezia și Japonia; iar al treilea grup era alcătuit din tineri manageri japonezi. Rezultatele au fost similare celor două experimente prezentate anterior, în sensul că lenea socială s-a înregistrat în toate cele trei tipuri de grupuri, deși cu intensități diferite (Gabrenya, Wang, Latane,1985). Shiraschi (1995) a reluat procedura lui Latane et al., folosind studenți din Japonia, iar rezultatele au fost surprinzătoare, căci psihologul social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele trei tipuri de grupuri, deși cu intensități diferite (Gabrenya, Wang, Latane,1985). Shiraschi (1995) a reluat procedura lui Latane et al., folosind studenți din Japonia, iar rezultatele au fost surprinzătoare, căci psihologul social asiatic nu a descoperit evidențe ale lenei sociale. Studiul a fost replicat și în SUA, iar rezultatele au indicat că dacă subiecții au apreciat sarcina ca fiind importantă, climatul de grup e caracterizat de responsabilitate interindividuală și angajare cooperantă, și, în sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apreciat sarcina ca fiind importantă, climatul de grup e caracterizat de responsabilitate interindividuală și angajare cooperantă, și, în sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele le pot fi evaluate de către însoțitorii lor în efectuarea sarcinii (sînt, așadar, eforturi identificabile și cuantificabile), lenea socială s-a diminuat considerabil. Cum am mai afirmat, lenea socială se manifestă diferit în funcție de dimensiunea individualism colectivism. W. Gabrenya a observat că în Taiwan elevii lucrează în sarcini aditive mai bine în grup decît individual (și pe măsura avansării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de responsabilitate interindividuală și angajare cooperantă, și, în sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele le pot fi evaluate de către însoțitorii lor în efectuarea sarcinii (sînt, așadar, eforturi identificabile și cuantificabile), lenea socială s-a diminuat considerabil. Cum am mai afirmat, lenea socială se manifestă diferit în funcție de dimensiunea individualism colectivism. W. Gabrenya a observat că în Taiwan elevii lucrează în sarcini aditive mai bine în grup decît individual (și pe măsura avansării în anii de școală, tendința devenea tot mai pronunțată, îndeosebi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bine în grup decît individual (și pe măsura avansării în anii de școală, tendința devenea tot mai pronunțată, îndeosebi după vîrsta de 15 ani), spre deosebire de SUA, unde elevii lucrează mai bine individual. Plecînd de la concepția conform căreia în societățile individualiste lenea socială este mai ridicată, Early (1989) a realizat un studiu în SUA în care a comparat performanța unor manageri din SUA și China. Subiecților, zece la număr, li s-a cerut să completeze un chestionar și să execute o serie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita individuală "în fața celorlalți", precum și "izbînda grupului" nu sînt recompensate decît arbitrar. 5.4. Conformismul Poate cele mai larg răspîndite experimente în psihologia socială în decursul timpului, studiile asupra conformismului suscită pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentul social devenind inteligibil și predictibil, ceea ce, desigur, este neadevărat. Tocmai datorită acestui imperativ, al citirii cu moderație a tendințelor semnalate de studiile de psihologie socială, se impune să recunoaștem și relativitatea culturală a postulatelor considerate "universale", abandonînd atitudinea de lene intelectuală, des exersată de psihologia clasică. Prezentăm în tabelul 2 cele mai relevante studii ce pornesc de la paradigma inițială a lui S. Asch. Se remarcă faptul că membrii culturilor colectiviste ce petrec mai mult timp împreună și caută armonia grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ce-au făcut cei de după, organizatorii. M. M.: Bun, ziceți că Ceaușescu ne-a înfometat. Acum avem alimente dar n-avem cu ce le lua. Marea majoritate nu are cu ce. S. B.: Nu-i chiar așa. Mai este și lenea și incapacitatea de adaptare. M. M.: Mai este, da. Avem televizor și acum toată lumea stă cu ochii în televizoare. S. B.: Avem posibilitatea să alegem, să schimbăm de pe un program pe altul. Pe vremea lui Ceaușescu n-aveam de ales
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
n, m, l, r deoarece se pot prelungi asemenea unor vocale. Pentru scoaterea în evidență a acestei trăsături comune și consolidarea pronunției se poate apela la ședințe recapitulative de sinteză care să le includă în cadrul cuvinte ca: perne, perle, merle, lene sau a unor propoziții sau sintagme de tipul: „limonada rece' Exerciții de sinteză se pot efectua și cu consoanele ocluzive t, n, d, ț, în cuvinte sau expresii care să le conțină și a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de care suntem înconjurați, este cronofagă. De aici și disperarea contemporanilor aflați în pragul morții: simt că n-au avut timp îndeajuns pentru propria persoană, că timpul lor s-a consumat întotdeauna pentru altceva. Orice șarlatanie se desfășoară pe fondul lenei noastre de a examina cu atenție lucrurile, combinată cu lăcomia satisfacerii dorințelor proprii. Toți escrocii vorbesc mult pentru a înăbuși în fașă cât mai multe din întrebările ce riscă să capete chip în mintea noastră, livrându-ne răspunsuri de-a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Gabriel Liiceanu în critica poporului român îl constituie cauza actualei stări: nu cred că numai comunismul este responsabil, ci întreaga noastră istorie devenită între timp mod de-a fi, la care se adaugă ceva din dărnicia acestor locuri ce favorizează lenea și nu solicită imaginația. Consider elocvent exemplul modului în care comunismul s-a instituit pentru o vreme asupra unui popor cvasi-obedient comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în statele din jurul nostru. * Încerc să suplinesc deceniile de absență a interogațiilor în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]