4,839 matches
-
În lexicul latinei vulgare, se petrec o serie de transformări, se constată tendința spre simplificare, spre reducerea numărului de dublete sinonimice și spre ștergerea nuanțelor de sens. La acestea, se poate adăuga și constatarea că simplificarea a vizat și opozițiile lexicale ce funcționau în latină. Tot E. Coșeriu arată că, în latina clasică, niger însemna „negru mat“ și se opunea lui ater, care avea valoare de „negru strălucitor“, iar albus însemna „alb mat“, în timp ce candidus desemna „albul strălucitor“. În latina târzie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Despre câmpurile semantice Pentru colecția „Viața cuvintelor“, prezintă mai puțin interes analiza relațiilor formale dintre cuvinte, adică analiza familiilor de cuvinte. De aceea, am preferat metoda câmpurilor semantice, adică să prezint unele cuvinte dintre cele mai cunoscute, grupate pe domenii lexicale concrete. Am ales, pe de o parte, denumirile unor părți ale corpului omenesc, denumiri de animale și de culori, care sunt câmpurile semantice cel mai bine organizate și mai conservatoare, dar, pe de altă parte, și denumirile de mâncăruri și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se prezintă însă diferit dacă avem în vedere termenii ce denumesc persoanele care practică diverse meserii. Astfel, numele constructorilor de case (de exemplu, rom. zidar, fr. ma çon, sp. albañil, port. alvanel) sunt, aproape toate, împrumutate. Cele mai evidente schimbări lexicale apar în cadrul meseriilor care trebuie să facă față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
gradul de instrucție, de gradul de cultură etc. Un caz particular îl reprezintă argoul, limbajele cu caracter expresiv sau/și secret utilizate de grupuri sociale relativ închise, omogene și marginale (lumea interlopă). Principala sa caracteristică e sinonimia bogată în câmpurile lexicale tradiționale ale argoului, constituite în jurul unor noțiuni de bază ca „a bate“, „a fura“, „bani“, „închisoare“, „prostituată“. Vocabularul argoului este în continuă mișcare, cuvintele au viață foarte scurtă și aventuroasă. Trebuie mereu înnoit. Argourile românești sunt mai recente și mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
influența limbii țiganilor (= limba romaní). O serie de fenomene ca derivarea sinonimică (= substituirea, mai ales în expresii,a termenului metaforic prin altul, cu sens asemănător: a băga la bufet „a mânca“ = a băga la burduf/ghiozdan/cufăr/ladă) sau deraierea lexicală (un cuvânt dintr-o expresie e înlocuit cu altul, pe baza asemănării formale: vai de cozorocul lui, hai sifon) sunt frecvente în argou, alături de altele, ce vor fi discutate în volumul cu titlul 101 cuvinte argotice. Straturi etimologice În structura
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
diversele limbi romanice care o continuă, dar este, în același timp, și o limbă care s-a „dedublat“, fiindcă mult timp după nașterea limbilor romanice fiecare dintre acestea a apelat la latină ca la o sursă pentru îmbogățirea vechiului fond lexical al latinei. Pe scurt, româna este latină prin filiație directă, pentru că lat. vesica a fost moștenit, devenind rom. bășică, iar lat. auscultare a devenit rom. (a) asculta, dar este latină și prin împrumuturi, pentru că româna a și împrumutat termenii respectivi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
categorii vor fi discutate pe larg în câte un volum al colecției. Lexicul moștenit din latină poate fi prezentat și dintr-o altă perspectivă, care ține seama de conținutul semantic al cuvintelor, având ca rezultat o clasificare semantico-onomasiologică a unităților lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cei din limba literară, aceștia sunt de diverse tipuri: pe lângă cei care sunt cel mai des folosiți, au o bogăție semantică remarcabilă și mai multe derivate, termeni importanți, care fac parte din ceea ce se numește vocabularul reprezentativ (sau fondul principal lexical), există alții, mai puțin frecvenți, cu câte un singur sens (adesea specializat într-un anumit domeniu) și fără familie de cuvinte, termeni periferici, care fac parte din ceea ce se numește masa vocabularului românesc. Cuvintele panromanice Există aproximativ cinci sute de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
două mii de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat însă numai în câteva idiomuri. Ele pot fi grupate în diverse categorii, în funcție de situația din ansamblul Romaniei. De precizat că, în multe cazuri, diferențierea lexicală romanică își are originea în latină. Încă de la începuturile erei noastre, în latina vorbită exista oscilarea între folosirea unor termeni cu posibilități expresive diferite. Alături de o formă veche, apărea una nouă, mai expresivă, așa că se pot detecta diverse straturi cronologice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip (abur, brad, brâu, bucurie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cioc, copac, copil, fărâmă, fluier, fluture, ghimpe, groapă, gușă, mal, măgar, mânz, mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96% din întregul inventar de cuvinte (cele mai multe dintre acestea apar și la Al. Graur, în Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române). Situația este identică și în celelalte vocabulare reprezentative romanice, unde ponderea elementelor de substrat (de natură diversă) este foarte scăzută, chiar dacă ținem seama de faptul că unele elemente de substrat se ascund adesea sub calificarea generală de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
plante (podbeal, bujor, pelin) sau de animale (râs, lebădă), ca și termeni abstracți (prilej, pricină, vrajbă), care sunt de origine slavă în română, au, în limbile romanice occidentale, corespondente împrumutate din latină. Până la proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine s-au dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să supraviețuiască și au fost înlocuite prin unități care demonstrează creativitatea lexicală a vorbitorilor: lat. lucius a fost înlocuit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine s-au dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să supraviețuiască și au fost înlocuite prin unități care demonstrează creativitatea lexicală a vorbitorilor: lat. lucius a fost înlocuit la noi de știucă, din vechea slavă, iar în franceză de creația metaforică brochet, care provine de la broche „instrumente și piese cu formă alungită“. Aportul masiv al elementului slav vechi la lexicul românesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până astăzi multe cuvinte la nivelul întregii Romanii. De ce și cum au fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până astăzi multe cuvinte la nivelul întregii Romanii. De ce și cum au fost împrumutate cuvintele din substrat și superstrat? De ce au fost acceptate noile cuvinte de către structura lexicală latinească? Cea mai clară categorie o reprezintă împrumuturile care denumeau realități specifice zonei: termeni referitori la faună și floră sau la obiecte necunoscute romanilor. Latina se adapta la realitățile din noile provincii romane, așa cum, multe secole mai târziu, limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latina medievală La începutul mileniului 2, în toate limbile romanice are loc fenomenul care se numește extindere stilistică, adică îmbogățirea diverselor varietăți stilistice, strâns legată de reorganizarea vieții sociale, în special a vieții religioase și administrative feudale. În Occident, structura lexicală moștenită din latină se îmbogățește cu o componentă provenită din latina medievală, limbă de civilizație, care a influențat limbile romanice occidentale chiar de la apariția lor. La ea s-a apelat pentru formarea și dezvoltarea terminologiilor specializate, la început cea ecleziastică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care se vorbesc graiuri românești, și nu există în dicționarele bulgărești, cu excepția dicționarului-tezaur al lui Gerov); chiar dicționarul etimologic al limbii bulgare îl consideră pe kutu „foarte probabil, împrumut din română“. Cuvinte romanice occidentale Limba română a ajuns la inventarul lexical actual și prin împrumutarea masivă a unor termeni din franceză, italiană și latină, fenomen denumit de S. Pușcariu „reromanizarea“ limbii române. Aceasta a fost posibilă datorită orientării societății românești spre lumea Europei occidentale. În plan lingvistic, acest fapt a condus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Demne de interes sunt și cazurile de cuvinte românești pătrunse în latina medievală, limbă oficială și de cult în Transilvania și, într-o măsură redusă, în celelalte două țări românești, unde limba Bisericii și a cancelariilor era slavona. Unele elemente lexicale românești au prime atestări în aceste texte de latină medievală (kretz = creț, într-un text din 1260; pribagos = pribeag, la 1460), chiar înainte de textele slavo-române. Există, și în cazul cuvintelor exportate de română, categoria numită „allers et retours“ sau „(cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
doar în retrospectiva etimologică globală: 1) Momentul definitoriu în devenirea ei l-a constituit formarea în estul Europei a bazei comunicative traco-latine care va marca evoluția etnolingvistică a întregului spațiu est european. 2) Latura tracică a bazei comunicative motivează apropierile lexicale ale limbii române cu limbile turcice, cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
turcice, cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a sistemului flexionar; c
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a sistemului flexionar; c) instituirea administrației romane. 5) Latinitatea limbii române este dată de materialul latin structurat paradigmatic, ca în celelalte limbi romanice, însă gramaticalizarea, căreia i s-a subordonat întregul material lexical, sa făcut în manieră proprie care distanțează limba română atât de latină cât și de celelalte limbi romanice. 6) Constituirea locală a limbilor indoeuropene pe baza materialului aglutinant continuu în spațiul euro-afro-asiatic a creat impresia familiilor de limbi (indo-iraniene, germanice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
segmentul sonor și sensul acestuia; 3) evoluția morfologică a limbii; 4) coexistența în actualitate a modelelor silabic, aglutinant și flexionar de limbă. Tendința generală a limbajului este de a evolua divergent astfel încât comunitățile locale dezvoltă particularități proprii de natură fonetică, lexicală și gramaticală, particularități care duc la formarea graiurilor, a dialectelor și a limbilor. Evoluția divergentă poate fi stopată prin centralizarea pe zone mai mari sau mai mici a organizării administrative care impune un cod al comunicării ca expresie a unei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca rezultat pronunțarea lor succesivă, de unde posibilitatea scrierii alfabetice și lineare. Sub aspect structural, este de remarcat evoluția globală ireversibilă a limbii de la stadiul amorf (monosilabic) la cel aglutinant (sintagmatic sau sintactic) din care a rezultat apoi, prin morfematizarea componentelor lexicale ale sintagmei, cuvântul morfematic și flexionar. Ireversibilitatea acestei evoluții este dată de continuitatea materialului silabic în formula aglutinantă și a materialului aglutinant în formula morfematică a limbii. În concluzie, pe parcursul a multor zecii de mii de ani, vocabularul de cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]