KorAP: Find »[drukola/base=lichiditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...401 >

10,015 matches

Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735

au constat În: definirea mai clară a activităților ce pot fi desfășurate de bănci; stabilirea obligativității vărsării integrale, În formă bănească, a capitalului subscris la momentul constituirii; introducerea unor noi reglementări referitoare la fuziunea și divizarea băncilor, nivelul minim de lichiditate, administrarea resurselor băncii, posibilitatea instituirii 29 Rapoarte anuale 1996-2000, BNR, pag. 183 30 Rapoarte Anuale 1996-2000, BNR, pag.233 31 Rapoarte Anuale 1996-2000, BNR, pag. 278 115 regimului de supraveghere sau administrare specială a băncilor aflate În dificultate; instituirea necesității

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
utilizate de BCE, a clarificat condițiile de utilizare de către banca centrală a unor instrumente cu pronunțat caracter de piață, cum ar fi operațiunile reverse repo. Banca Națională a României și-a mărit portofoliul de titluri de stat pe termen lung asigurând necesarul de lichiditate al băncilor cu probleme și rămânând, pe tot parcursul anilor 1998-2000 fiind intermediarul major În procesul de creditare. Problemele majore În finanțare Întâmpinate de unele bănci s-au finalizat cu falimentul Băncii Albina și Bankcoop, cu fuziunea prin absorbție a

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
1997), fapt ce a contribuit la saltul Înregistrat de ponderea disponibilului băncilor la BNR În totalul resurselor atrase de sistemul bancar În anul 1994 și anul 1998, când acest mecanism a devenit mult mai activ ca instrument de control al lichidității În sistemul bancar, rata rezervelor obligatorii cunoscând o tendință puternică de majorare până la un nivel de 30% la depozitele atrase În lei și 20% la cele atrase În valută, cu fluctuații de la o perioadă la alta În funcție de cerințele politicii monetare

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
2009) demonstra că profitabilitatea ridicată a firmelor a stimulat economisirea companiilor permițându-le dezvoltarea, În mai mare măsură, prin eforturi proprii, fapt ce explică Înclinația mai redusă spre Îndatorare până la jumătatea anilor 2000. După această dată, În condițiile abundenței de lichiditate de pe piața monetară ce a determinat o politică de creditare mai laxă a băncilor, gradul de Îndatorare a crescut Într-un ritm accelerat, generând o explozie a creditului În România. În ceea ce privește populația, de menționat este faptul că, așa cum o demonstrează

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
a crescut Într-un ritm accelerat, generând o explozie a creditului În România. În ceea ce privește populația, de menționat este faptul că, așa cum o demonstrează un recent studiu (Fl. Neagu, 2009), economisirea populației este „bipolară și cu un grad mai redus de lichiditate” și a condus la crearea unei poziții de debitor net a populației față de bănci de la jumătatea anului 2007, după ce mai mulți ani a fost În poziția de creditor net al acestora. Semnificativ pentru această perioadă este accesul mult mai mare

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
raport surprinde, pe de o parte, capacitatea economiei de a solicita resurse pentru proiecte considerate viabile spre finanțare, iar pe de altă parte, capacitatea băncilor de a găsi și aloca competitiv resurse În funcție de cerere. Date fiind, pe de o parte, lichiditatea structurală existentă pe piața bancară românească În ultimii ani, iar pe de altă parte posibilul comportament de tip oligopolist al băncilor (Lapteacru, 2005), s-ar putea concluziona că acest raport evidențiază că problemele se regăsesc atât pe partea cererii, cât

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
Înregistrată de Romania În perioada ultimilor ani. Însă, În cazul creșterii creditului neguvernamental, Însoțirea acestui fenomen de Încetinirea reformelor structurale și de un deficit Înalt de cont curent reprezintă riscuri pentru România. Contextul unui climat macroeconomic incert, al problemelor de lichiditate manifestate pe piețele internaționale din anul 2008, a marcat un proces de temperare a ritmului de creștere (În termeni reali) a creditului neguvernamental. Această situație s-a produs pe fondul diminuării activității economice, Începând din ultimul trimestru al anului 2008

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
a Înregistrat o creștere cu circa 3 puncte procentuale În PIB, ajungând până la 39.3% . Încetinirea creșterii creditului neguvernamental În ultima parte a anului 2008 s-a datorat scăderii ofertei de credite, sub influența următorilor factori 37: (i) problemele de lichiditate existente pe piețele internaționale, care au afectat și băncile cu activitate internațională ce dețin filiale În România; (ii) reducerea excedentului de lichiditate care caracteriza În trecut sistemul bancar românesc; (iii) creșterii aversiunii față de risc a băncilor. În ceea ce privește cererea de credite

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
a anului 2008 s-a datorat scăderii ofertei de credite, sub influența următorilor factori 37: (i) problemele de lichiditate existente pe piețele internaționale, care au afectat și băncile cu activitate internațională ce dețin filiale În România; (ii) reducerea excedentului de lichiditate care caracteriza În trecut sistemul bancar românesc; (iii) creșterii aversiunii față de risc a băncilor. În ceea ce privește cererea de credite, cei mai importanți factori inhibitori au fost: (i) creșterea costului creditelor; (ii) deprecierea monedei naționale și incertitudinile privind evoluția acesteia; (iii) perspectivele

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
Americii criza subprime, după ce piața imobiliară americană s-a prăbușit ca urmare a investițiilor băncilor și a firmelor de brokeraj În credite ipotecare, care implicau un grad ridicat de risc. Efectul principal al acestui fenomen a fost reducerea accesului la lichidități, ca urmare a lipsei de informații asupra expunerilor jucătorilor pe active perdante; criza a afectat numeroase companii, mai ales bănci de investiții, cum ar fi Lehman Brothers sau societăți de brokeraj, cum ar fi Merrill Lynch. Nu Întâmplător știința managementul

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
riscuri multiple, care se pot clasifica În patru categorii, după cum se poate observa În figura 4.23:  riscuri financiare, cum sunt: riscul de creditare, riscul ratei dobânzii, riscul valutar și riscul prețului sau poziției pe piață, adecvarea capitalului, riscul de lichiditate  riscuri operaționale, asociate organizării și funcționării sistemelor interne ale unei bănci, incluzând sistemele computerizate  riscuri ale afacerii, asociate mediului În care activează instituțiile de credit, adică riscuri legate de factori macroeconomici, de reglementare, infrastructurii și sistemului de plăti  riscuri ale

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
de nerambursare) reprezintă riscul Înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a probabilității ca debitorii să nu poată plăti dobânda sau să ramburseze capitalul În baza condițiilor contractuale. Această situație poate afecta grav fluxurile de numerar și lichiditatea instituției de credit. Creditele pot fi considerate neperformante atunci când capitalul sau dobânda aferentă a trecut de scadență și este neplătită de 90 de zile sau mai mult. Riscul de credit este asumat de toate băncile și poate genera probleme serioase

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
reglementează și gestionează acest risc conform normelor și procedurilor proprii de management al riscurilor. La acordarea creditelor, băncile ar trebui să aibă În vedere permanent principiul că prima sursă de rambursare a creditului o constituie capacitatea Împrumutatului de a genera lichidități, iar ultima sursă garanțiile materiale. În România, reglementarea riscului de credit este realizată În baza normelor metodologice privind aplicarea regulamentului B.N.R. nr. 5/2002, conform căruia creditele și plasamentele se clasifică În următoarele cinci categorii: standard; În observație; substandard; Îndoielnic

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
sunt: a) serviciul datoriei, definită ca fiind capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență, exprimată ca număr de zile de Întârziere la plată de la data scadenței. b) evaluarea performanței financiare obținută În urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi (lichiditate, solvabilitate, risc și profitabilitate) și calitativi (calitatea managementului, a acționariatului, a garanțiilor). Categoriile de performanță financiară sunt notate de la A la E În ordinea descrescătoare a calității acesteia. c) inițierea de proceduri judiciare, adică hotărârea de către instanță a Începerii procedurii

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
instituție de credit nu va Înregistra față de personalul propriu o expunere a cărei valoare depășește 25% din fondurile proprii; d) valoarea cumulată a expunerilor mari ale unei instituții de credit, nu va depăși 800% din fondurile ei proprii. Riscul de lichiditate este probabilitatea de manifestare a incapacității unei bănci de a-și finanta operațiunile curente și depinde, practic, de modul În care ea reușește să gestioneze pasivele și activele bancare care au grade diferite de lichiditate. Dacă debitorii nu rambursează creditele

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
fondurile ei proprii. Riscul de lichiditate este probabilitatea de manifestare a incapacității unei bănci de a-și finanta operațiunile curente și depinde, practic, de modul În care ea reușește să gestioneze pasivele și activele bancare care au grade diferite de lichiditate. Dacă debitorii nu rambursează creditele și dobânzile conform planului, banca se confruntă cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanțate. Efectele sunt similare și când clientii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă. Exigibilitatea pasivelor arată capacitatea

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-și finanta operațiunile curente și depinde, practic, de modul În care ea reușește să gestioneze pasivele și activele bancare care au grade diferite de lichiditate. Dacă debitorii nu rambursează creditele și dobânzile conform planului, banca se confruntă cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanțate. Efectele sunt similare și când clientii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă. Exigibilitatea pasivelor arată capacitatea obligatiilor de a deveni scadente la plată. O bancă dispune de un potențial de lichidități adecvat

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanțate. Efectele sunt similare și când clientii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă. Exigibilitatea pasivelor arată capacitatea obligatiilor de a deveni scadente la plată. O bancă dispune de un potențial de lichidități adecvat atunci când este În măsură să obțină fondurile necesare imediat și la un cost rezonabil. O măsură de prudențialitate pentru asigurarea unei lichidități minime băncilor pentru a face față solicitărilor de retragere a depozitelor este obligativitatea unei rezerve minime obligatorii

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
pasivelor arată capacitatea obligatiilor de a deveni scadente la plată. O bancă dispune de un potențial de lichidități adecvat atunci când este În măsură să obțină fondurile necesare imediat și la un cost rezonabil. O măsură de prudențialitate pentru asigurarea unei lichidități minime băncilor pentru a face față solicitărilor de retragere a depozitelor este obligativitatea unei rezerve minime obligatorii, adică suma pe care fiecare bancă este obligată să o păstreze la banca centrală În contul deschis la aceasta. Dimensiunea acestor rezerve depinde

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
retragere a depozitelor este obligativitatea unei rezerve minime obligatorii, adică suma pe care fiecare bancă este obligată să o păstreze la banca centrală În contul deschis la aceasta. Dimensiunea acestor rezerve depinde de volumul depozitelor atrase de fiecare bancă. Reglementarea lichidității bancare În România se realizează prin norma 1/2001 a B.N.R. cu modificările și completările ulterioare (norma 1/2002 și norma 7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
aceasta. Dimensiunea acestor rezerve depinde de volumul depozitelor atrase de fiecare bancă. Reglementarea lichidității bancare În România se realizează prin norma 1/2001 a B.N.R. cu modificările și completările ulterioare (norma 1/2002 și norma 7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
bancare În România se realizează prin norma 1/2001 a B.N.R. cu modificările și completările ulterioare (norma 1/2002 și norma 7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
a B.N.R. cu modificările și completările ulterioare (norma 1/2002 și norma 7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
2002 și norma 7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea necesară se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
7/ 2003). Supravegherea riscului de lichiditate se realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea necesară se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a obligațiilor

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]