12,623 matches
-
de soare/Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare...”,încheie Alinta.Imi place Sorescu: „Auzi?In fiecare fir de iarbă/Sună o locomotivă de plecare/ Pieptenă-ți părul cu degetele mele/Uitate acolo dintr-o îmbrățișare”. Amândoi o aplaudară pentru momentul liric.Onix îi privi surprins și lătră nervos. -Ce-a spus Jan? -E de serviciu la institut în noaptea de revelion. Ai lui sunt invitați la un doctor celebru. Rămân în noaptea dintre ani cu voi. Excelent!O sun pe Alex.Incepem
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
plivită" (ploaia cwul, cînd abia acesta este sinele). Finalul poemului e heraclitean, ca o altă probă a senzualității inepuizabile prin virtualitatea ce-o invocă: "și abia acesta e sinele / cînd o prezență subtilă mă soarbe / în altă curgere" (ibidem). "Sufletul liric atacă lucrurile naturale, le rănește sau le ucide" (Ortega y Gasset), împrejurare ce deschide calea artificiului. Artificiul, acea suspendare totală a familiarului spre a obține fiorul dens al necunoscutului, constituie ținta estetică, incantația creatoare ce întronează așa-numita irealitate senzorială
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
posibilă schiță a acestei masive participări șa tineretului cuprins de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954, sugerându-vă să nu ocoliți titlurile poeziilor, căci unde și când vă veți mai întâlni cu titluri (și teme lirice) ca acestea: Moșierița valahă către cățelușa ei, Mânjii colectivei, Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, Industrializarea în târgul meu, Scrisoarea stegarului Frățita, Despre oameni și despre recolte, Am plecat la sat, Președintele colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
chip potrivit creația enesciană în contextul valorilor universale ale muzicii, au constituit împreună momentele acestei ediții festivaliere închinate lui George Enescu. Inițiativa, stradaniile, demersul artistic, i-au aparținut violonistei Luminița Petre, concert-maestru al orchestrei simfonice de la Staatsoper Stuttgart, prima scenă lirică ce aparține unuia dintre cele mai opulente landuri ale federației. A avut buna idee de a coopta, de a invita, muzicieni români din Germania și din țară, de asemenea tineri muzicieni germani și români, și nu numai, ce studiază actualmente
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
așa cum l-am intitulat, o sugestie pentru un tânăr cercetător de a repeta, dar cu succes, încercarea mea din anii ’960, irosită în molozuri. Pentru a ispiti sensibilitatea acestui sperat autor al viitoarei antologii, citez, în încheiere, un scurt fragment liric din mai ampla „proză” argheziană Sângerece. „Când am cunoscut pe Sângerece aveam poate nouă ani, Cunoșteam pe Ștefan și pe Vodă }epeș și vorbeam seara îndelung cu mama despre Sarmisegetuza, construind amândoi harta județului Ilfov, într-o casă veche; o
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
dinamica demoniei ce re-crează. Avem a face cu melodia sofisticată a unui "cîntec închinat nici unor țărmuri", cum spune Saint-John Perse, cu fulgurantele ipoteze ale unor spații și timpuri înscrise într-un infinit amorf. Poeta culege sclipirile acestuia, înzestrîndu-le cu timbrul liric, încercînd a le aduna în mici agregări somptuoase, cînd melancolice, cînd revendicative: "un fel de slăbire a miezului / cînd gemenii se învelesc cu timpul dinaintea timpului / cînd Ierusalimul iese din mine / din fum / din nimic / cum un pelerin care doarme
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
cont de programa școlară aflată în vigoare", si prezintă argumentele. "Ținem să reamintim membrilor Centrului Național de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în școlile de stat și private din România, conform programei școlare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia 'Gânduri pentru Anul Nou' de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal", se spune în comunicatul CNE, potrivit Mediafax
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Consiliul Elevilor se alătură revoltei părinților by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72288_a_73613]
-
compozițiile sale anterioare. Cezar nu a vrut să piardă oportunitatea și mai ales provocarea, ceea ce și eu i-am propus să facă, dar cu oarecare scepticism. A transformat piesa în favoarea sa, așa cum numai un muzician profesionist poate. Pentru un artist liric, o competiție de acest fel este cu mult mai ușoară decât un spectacol sau concurs clasic. Iar cu talentul său a convins publicul din România", afirmă Angela Gheorghiu, menționând, ulterior, și apelul pe care l-a adresat prietenilor săi de
Angela Gheorghiu critică spectacolul prezentat de Cezar la Eurovision by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72279_a_73604]
-
critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate generațiile de creație, de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut. Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele detalii fine de
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Grigurcu este genul de poet unanim respectat de cei care îi comentează în mod concret cărțile, dar mereu uitat atunci când cadrul se deschide și vine vorba de actualitatea literară imediată. Pentru a da un exemplu fără nicio legătură cu universul liric al celor în cauză, în percepția publică, statutul de poet al lui Gheorghe Grigurcu este mai apropiat de cel al lui Petru Creția decât de cel al lui Nichita Stănescu. O posibilă cauză a lipsei de vizibilitate a autorului în
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
celor în cauză, în percepția publică, statutul de poet al lui Gheorghe Grigurcu este mai apropiat de cel al lui Petru Creția decât de cel al lui Nichita Stănescu. O posibilă cauză a lipsei de vizibilitate a autorului în peisajul liric românesc - alta decât (auto)izolarea într-un oraș fără vreo rezonanță deosebită în lumea literară, precum Târgu Jiu - ar putea ține, așa cum arată Ion Pop, chiar de specificitatea liricii lui Gheorghe Grigurcu: În cazul lui Gheorghe Grigurcu, mai scăzuta audiență
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Pop, chiar de specificitatea liricii lui Gheorghe Grigurcu: În cazul lui Gheorghe Grigurcu, mai scăzuta audiență se poate explica desigur și prin tipul de poezie cultivat, de un acces relativ mai dificil și nu tocmai în consonanță cu dominantele mișcării lirice din momentul său de afirmare". Aflată la întretăierea de drumuri dintre aforism și haiku, poezia lui Gheorghe Grigurcu este, așa cum sugerează Ion Pop în excelentul său comentariu, expresia unei biografii încremenite "la vârsta rigorii contemplative, la care ochiul se îndreaptă
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
se scoală poetul de la masă/ sătul de poezie ca de-o mâncare grasă" (p. 31). Singur în Amarul Târg poetul trăiește aproape exclusiv în lumea literaturii. Versurile tinerilor poeți de azi îl întorc în timp la anii propriilor sale efervescențe lirice, când viața era în față, imaginarul nu avea stavile, iar simțurile erau deschise spre tot ceea ce ar fi fost susceptibil să se transforme în materie poetică. Singurătatea și oboseala se citesc încă o dată printre rânduri. Miza ideatică stă în tăcerea
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
o mentalitate. Emil Brumaru și oricine altcineva este pornograf în măsura în care nu poate să fie erotic, nu are resursele de imaginație, talent și stil pentru a se ridica deasupra manufacturării de imagini și scene porcoase. Nu are stil, talent și imaginație lirică cerșetorul de cafea? Ar fi greu de susținut așa ceva: "Ar trebui o scrisoare fericită, ușoară, șepticoloră, ca de la fluture zvăpăiat la fluture meditabund pe-o păpădie! Un aer plin de raze late de lumină, ca o miere prelinsă, încleindu-ne
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un fleac pentr-un pietroi izbit de lumină, pentru un stâlp de telegraf șlefuit de izurile zilei și-ale nopții." (pp. 154-155). Definitoriu pentru pagina lui Emil Brumaru, fie ea lirică ori epistolară, descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială și lirică, deloc puține, Emil Brumaru reușește să mângâie poezia însăși. Iată lucrul pe care trebuie să-l afle, dacă nu-l știa deja, Lucian Raicu. n triste}e uneori luminoasă, alteori lichidă curge din volumașul epistolar Cerșetorul de cafea, compus de
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
o mentalitate. Emil Brumaru și oricine altcineva este pornograf în măsura în care nu poate să fie erotic, nu are resursele de imaginație, talent și stil pentru a se ridica deasupra manufacturării de imagini și scene porcoase. Nu are stil, talent și imaginație lirică cerșetorul de cafea? Ar fi greu de susținut așa ceva: "Ar trebui o scrisoare fericită, ușoară, șepticoloră, ca de la fluture zvăpăiat la fluture meditabund pe-o păpădie! Un aer plin de raze late de lumină, ca o miere prelinsă, încleindu-ne
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un fleac pentr-un pietroi izbit de lumină, pentru un stâlp de telegraf șlefuit de izurile zilei și-ale nopții." (pp. 154-155). Definitoriu pentru pagina lui Emil Brumaru, fie ea lirică ori epistolară, descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de grație senzorială și lirică, deloc puține, Emil Brumaru reușește să mângâie poezia însăși. Iată lucrul pe care trebuie să-l afle, dacă nu-l știa deja, Lucian Raicu.
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]