7,135 matches
-
era să fie arestat pe când făcea, cumva, același lucru. Pentru dumneavoastră ce „consecințe“ a avut ziua aceea? Mda, e impropriu spus că am scris o poezie... Am pictat Iarna pe uliță de George Coșbuc, în sensul că am copiat-o literă cu literă, dintr-un manual școlar, fără a cunoaște alfabetul. Acum aș putea pretinde că pictopoezia se află în înclinațiile artistice naturale ale omului... Prima consecință a fost că am căpătat acces legitim la tot instrumentarul birotic al surorii mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
avem convingerea, va concepe și va elabora și alte lucrări la fel de valoroase. Rodica NAGY În loc de pre-față... Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) Jocul cuvintelor, mereu actual în practica generală a comunicării, fie ea cotidiană sau ancorată în contexte specifice, nonliterară sau literară etc., permite nuanțări și interpretări inedite ale aceleiași realități oferite de sistemul limbii, pe de o parte, și de actualizarea acestuia în acte comunicative, pe de altă parte. De aici ideea de pre-față (ante-prezentare), în care "fața" este înțeleasă ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cea a regizorului; în cazul necunoașterii operei dramatice care se constituie în premisă a spectacolului, spectatorul se poate raporta la perspectiva propusă de autor numai prin intermedierea regizorului; autorul, pe de altă parte, poate viza sau nu prin creația sa literară un anumit tip de public-țintă (vezi, de exemplu, teatrul pentru preșcolari, teatrul pentru școlari etc.); * relația spectator actor: actorul este cel care aduce în atenția spectatorului personajul, iar spectatorul îi dă, în principiu, actorului feedback prin aplauze, mimică, grad de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care nu este însă conștient, de vreme ce le etalează cu mîndrie. Îi place să facă paradă de cultura pe care o deține și adesea îngrămădește fără nici o noimă teorii ale diverșilor specialiști în lucrările pe care le publică, copiindu-le ad literam chiar din cărțile cele mai cunoscute. În Revista de știință penitenciară și Revista Administrației Penitenciarelor din România sînt numeroase studiile cu un aparat metodologic rudimentar și concluzii primitive, dar însoțite de teorii și citate menite să le asigure greutatea științifică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
69-92. Năstasă, Lucian, "Istoria socială în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXIII, 1986, vol. II, Iași, pp. 757-758. Nichițelea Panfil, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. Onișoru, Gheorghe, "Gheorghe I. Brătianu și viața politică (1944-1947)", în Xenopoliana, VII, 1999, nr.1-2, pp. 37-44. Otu, Petre, "Gheorghe Brătianu-supravegheat", în Magazin Istoric, 1999, nr. 12, pp. 43-48. Otu, Petre, "Gh. I. Brătianu și exigențele situației
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mareșalul Antonescu, Ediție îngrijită de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București,1994. 37 Rebecca Haynes, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere de Cristina Aboboaie, Editura Polirom, Iași, 2003. 38 Panfil Nichițelea, Gh. I. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. 39 Mihai, Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. 40 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 241
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, pp. 144, 145. 305 Panfil Nichițelea, Gh. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003, pp. 128-138; Ioan Roșca, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr. 6, seria Filosofie, pp. 163-164. 306 Friederich von Hayek (1899-1999), teoretician liberal a publicat, în 1960 lucrarea intitulată Constituția libertății, în care susține că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Profesorul de franceză al lui Ionel, de la Liceul „Gheorghe Barițiu“, cunoscut din presă în calitate de critic muzical, Lucian Voiculescu, i-a trimis un exemplar la Paris lui Basil Munteanu, care i-a răspuns, plăcut surprins de nivelul elevilor clujeni. Printre școlarii literați de la Cluj s-a numărat și poetul Francisc Păcurariu, a cărui cunoștință nu-mi amintesc să-mi fi făcut o impresie deosebită, însă l-am considerat totuși vrednic de luat în seamă, din moment ce m-am bucurat să-l regăsesc îndată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Democrit, privind materia, ale lui Aristarh sau Cicero privind cosmosul, lucrările lui Arhimede și sistemul lui Euclid, din punct de vedre metodic, constituie câteva dintre sursele ce au ajutat dezvoltarea acestui nou imaginar. Dar tradiția nu a fost preluată ad literam, ci a fost integrată într-un sistem nou, într-o imagine amplă cu caracteristici proprii. Această reconstrucție se realizează pe baza unor principii noi, enunțate în mod programatic. În primul rând trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
salis, în contextul cercetat, nu departe de adevăr: "Neîndurată clasare ierarhică a genurilor literare, delimitare absolută și disciplinară a competenței artistului, subordonare severă a individului cătră gen, a impulsului adînc subiectiv cătră obiectivul general, a impresiei cătră rațiune, în Franța literară clasică; aceeași disciplină, aceeași gîtuire a individului prin obiectivitatea socială în viața Germaniei perfect industrializate de astăzi. Imperiul instinctelor fundamental burgeze, literar într-o țară, politic și social, peste graniță, la dușmanul ereditar. Burgez și utilitar în literatura lui clasică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vechii poetici, care s-a produs o dată cu trezirea interesului pentru gustul personal al cititorului, a întărit convingerea că arta, fiind fundamental irațională, trebuie lăsată în seama "aprecierii". Când Sir Sidney Lee, în prelegerea sa inaugurală, a spus că "în istoria literară căutăm condițiile externe - politice, sociale, economice - în care este produsă literatura" *1, n-a făcut decât să rezume teoria majorității cercetătorilor literari academici. Rezultatul lipsei de claritate în ceea ce privește problemele de poetică a fost uluitoarea dezorientare a covârșitoarei majorități a cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
răspunsul de o gastrita ce l-a împiedicat să reacționeze o perioadă ceva mai îndelungată. Epistola diplomatului rememora întâlnirile sale cu Florian Becescu, inițiativele acestuia, dar și alte câteva detalii din viața poetului, aducând în discuție cu apreciere activitatea să literară, reacțiile "elogioase" ale unor mari personalități ale vremii (Ț. Maiorescu, B.P. Hașdeu, V.A. Urechia, A.D. Xenopol, I. Bogdan, G. Ionescu- Gion, M. Dragomirescu etc.), premiul obținut în 1903. Eugen Mavrodi mai aprecia versurile lui Becescu, întrucat erau scrise într-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
creat prin eforturile dascălului Calinic Istrati. Remarcăm și societatea Tinerimea din comuna urbană Mihăileni ce funcționa în 1926 cu 123 de membri activi, condusă de învățători care, alături de elevi, au meritul de a fi editat revistele literare Revista tinerimii, Moldova literară sau Lumina poporului 29. Presa locală consemnează și serbările sau șezătorile literare organizate de Cercul cultural Al. Vlahuță sau de Cercul Cultural al Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925. Astfel, din 914 abonați din întreaga țară, 586, majoritatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
manifestă valoarea în mod orgolios. Astfel, aprecieri ale revistelor din capitală au stârnit reacții la redacția Junimii literare. Un articol din Ideea Europeană (1924, nr. 1) remarca pe un ton ironic: "Între revistele noastre bune trebue pusă negreșit și Junimea literară dela Cernăuți. În ochii noștri ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie atare". Replica bucovinenilor a fost una promptă: "Sântem încrezuți? Desigur! Pentru că avem temeiu!"53. Între revistele zonei se manifestă și o solidaritate provincială. Iată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie atare". Replica bucovinenilor a fost una promptă: "Sântem încrezuți? Desigur! Pentru că avem temeiu!"53. Între revistele zonei se manifestă și o solidaritate provincială. Iată cum apreciau cei de la Junimea literară revista din județul învecinat: "Simpatica noastră tovarășă Revista Moldovei de la Botoșani, pare a dobândi în sfârșit cu asiduul ei colaborator A. I. Gheorghiu acel specific timbru individual care constituie nota adevărat râvnită în tot ce se cheamă publicație periodică"54 Alte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie, studii monografice, folclor. 73. Ilarion Șuhan (1890-1924), pictor cu studii la Viena, profesor de desen la liceele din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Să menționăm în treacăt - Rememorări: Vladimir Streinu, în "Revista de istorie și teorie literară", nr. "-" din ", sub semnătura lui Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu. N-a trecut neobservat centenarul criticului, marcat în " de două reviste prestigioase: România literară și Caiete critice. Printre semnatari: Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, respectiv, Eugen Simion, Dan Grigorescu ș.a. Istoriile literare și dicționarele mai noi îi dedică lui Vladimir Streinu spații semnificative. Bibliografia poate reuni democratic semnături aparținând lui Ion Negoițescu (Istoria literaturii române
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acest sens am invitat părinții să asiste la lecții dar am susținut și lecții demonstrative acestora cu privire de exemplu la formarea corectă a deprinderilor de citire în clasa I îde ex. câmpul vizual de citire este silaba și nu litera, cum consideră mulți dintre părințiă. Totodată, părinții trebuie să știe dacă copilul lor are un comportament adecvat față de învățător și colegii de clasă, pe stradă sau în alte locuri în afara școlii. Sarcina învățătorului este și cea de a informa părinții
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
pentru a-și conserva ceea ce a dobândit: cărți, bani, mijlociri, detalii ale vieții lui. Deși pune între el și restul omenirii distanțe căptușite bine de ape, defensiva tot nu-i reușește: „Am consimțit să vă primesc fiindcă nu sunteți nici literat, nici ziarist, nici șomer, nici editor, nici editor de texte, nici colecționar de autografe, nici un admirator. Toate aceste persoane îmi sunt la fel de nefaste, dar și la fel de insuportabile. Mă apăr de ele ca un cavaler de tâlhari, dar nu întotdeauna cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dau nici măcar note. Nu mă consider nici judecător, nici arbitru, nici instanță morală infailibilă. Am încercat, doar, să introduc într-o discuție cu multe aproximații și sentimentalisme, cu gesturi colegiale și destul de complexe de înțeles într-un fel în viața literară o oarecare rigoare și disciplină a criteriilor. Atât și nimic mai mult. Cât privește o eventuală ierarhie, pe care o las pe seama istoriei literare, ea decurge doar din gradul implicării și al meritelor pe scara gradată a rezistenței literare pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ea decurge doar din gradul implicării și al meritelor pe scara gradată a rezistenței literare pe care am încercat s-o descriu în câteva linii schematice. 4. Rezistența culturală, o problemă deschisă La cinci ani de la primul articol din România literară despre Rezistența literară (1991) în treacăt fie spus, cea dintâi sinteză, fie și concisă, pe această temă și care n-a fost contestată, în esență, cel puțin deocamdată, de nimeni pot fi și chiar trebuie aduse unele completări, precizări și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai mult decât evident. Fixează repere. Precizează și analizează conceptele de bază. Oferă perspective ideologico-istorice internaționale fără de care reflexia noastră politologică nu este posibilă. Dar cum spunea încă de la 1840 M. Kogălniceanu (și încă foarte bine), în prefața de la Dacia literară: Traducțiile nu fac o literatură. Că se traduce Karl Popper, Fr. Furet și mulți, mulți alții, este admirabil. Subscriem integral la această acțiune editorială. Ceea ce nu ne scutește, nu ne dispensează am spune: ne obligă chiar, într-un anume sens
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]