14,092 matches
-
între noi. Sunt convins... Lăsați-mă să termin, îl întrerupse Cristi. Ileana este o femeie matură, frumoasă, trebuie să recunosc și inteligentă, cu care este o plăcere să porți o conversație. Faptul că am luat masa într-o seară la local și apoi am făcut câțiva pași împreună, înainte de a ne întoarce acasă, nu depășește cu nimic limitele unui comportament normal. Cred că nu am făcut nimic imoral chiar și după standardele unui orășel de provincie. No, stai blând măi ficior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o petrecere între bărbați stropită din belșug cu votcă. La sfârșit de săptămână își făcuse obiceiul să meargă la terasa unde se ducea toată suflarea din micul orășel. Nu făcea mare lucru acolo, altfel înțelegea el să se distreze la local. Muzica nu-l încânta de loc, pentru că țânțarii din orchestră nu erau în stare să cânte nici măcar un cazacioc ca lumea, iar berea nu-i stârnea nici o dorință. Auzi, bere la cârciumă! Asta nu era o băutură pentru bărbații adevărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dorință. Auzi, bere la cârciumă! Asta nu era o băutură pentru bărbații adevărați. La el acasă, nici femeile nu beau așa ceva. Fiindcă tăria de la terasă nu era pe placul său, negociase cu Maricel și, contra unui bacșiș gras, cumpăra de la local numai apa minerală, pălinca și-o aducea el. Singura condiție era să nu țină sticla pe masă, dar Vlad nu prea se omora să se conformeze, considera că plătea destul ca să o poată ignora. Constatase că nici Maricel, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și până la această dată, Dobreana nu era un cătun; Nu se mai știe c (azi - 1900) era numit Siliștea (loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în 1865; cel mai vechi document este din 1877. Localul de școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la fel și Filipeni - Slobozia, nu puteau face parte din plasa Siretul de Sus și restul comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți, au fost atribuite de fruntașii satului, oameni buni și bătrâni, loturi, jirebii, suprafețe de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local de cei care cunoșteau situația concretă, trecută apoi și în acte de cancelari. Cei care, locuitori ai satelor fiind, aveau, pe lângă izlazuri, păduri, imașuri, fânețe, ape, folosite în devălmășie, și loturi de arătură, vii, livezi, casa cu siliștea din jur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe pământurile lucrate anterior de strămoșii lor. Locuitorii din Slobozia - Filipeni au pierdut și favoarea luncașilor, și sediul administrativ, și biserica, iar școală și-au făcut după primul război mondial, prin 1927, deși învățământul începuse în sat 1914, dar fără local propriu. Valea Boțului Nu departe de satul Slobozia- Filipeni, în amonte, pe valea pârâului Dunavicioru (Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni îi pot fi recunoscători fraților Sterian, deoarece, spre deosebire de foarte mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulți proprietari din Moldova și din toată țara care n-au întors nimică din munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin 1862-1863, centrul administrativ era la Fruntești, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti sunt proprietarii moșiei Dobreana, frații Sterian, de numele cărora se leagă primul local de școal din satul Lunca, localul Primăriei și aducerea telefonului în Lunca. în orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti sunt proprietarii moșiei Dobreana, frații Sterian, de numele cărora se leagă primul local de școal din satul Lunca, localul Primăriei și aducerea telefonului în Lunca. în orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna, în localul cumpărat de domnitorul Grigore Ghica și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10 km dus-întors, i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai Curteanu (Frunză), acolo unde funcționase crâșma lui Solomon Feibesch (Faibeș). Mobilierul a fost improvizat: niște țăruși bătuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Feibesch (Faibeș). Mobilierul a fost improvizat: niște țăruși bătuți în pământ țineau scândurele care erau pe post de bănci, o masă în loc de catedră, două scânduri încleiate și vopsite cu negru țineau loc de tablă. Cu greu se putea găsi un local mai nepotrivit pentru școală; nu numai că lipseau cele mai elementare lucruri care țin de ceea ce numim școală (material didactic), dar era așezat și în staniștea vitelor. Cele mai mari și grele ponoase le trăgea învățătorul care trebuia să lupte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a intrat în conflict cu organele locale, care nu înțelegeau să sprijine școala. Despre locul în care funcționa școala din Lunca avem mărturia unui revizor școlar, care a inspectat școala și a încheiat un proces-verbal la 17 mai 1878: „Localul școală este în cea mai completă mizerie. Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți în pământ, pe care stau scândurile...Ceea ce dă aspectul cel mai trist și degradant pentru un local de școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai 1878: „Localul școală este în cea mai completă mizerie. Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți în pământ, pe care stau scândurile...Ceea ce dă aspectul cel mai trist și degradant pentru un local de școală, este că acest local se află în mijlocul staniștei vitelor. Cât timp am stat la școală de am examinat elevii, un concert și vuiet discordant din cauza behăiturilor vitelor făcea a nu se înțelege adeseori răspunsurile elevilor și întrebările ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cea mai completă mizerie. Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți în pământ, pe care stau scândurile...Ceea ce dă aspectul cel mai trist și degradant pentru un local de școală, este că acest local se află în mijlocul staniștei vitelor. Cât timp am stat la școală de am examinat elevii, un concert și vuiet discordant din cauza behăiturilor vitelor făcea a nu se înțelege adeseori răspunsurile elevilor și întrebările ce li se adresau, ba încă se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămână fără știință de carte, iar gândul că prin școală s-ar ridica elemente destoinice care să le ia locul celor cu puțină școală sau deloc, era greu de suportat. Școala condusă de învățătorul Gh. Cârlănescu a mersă înainte, fără local, fără mobilier, mai mult neîncălzită, fără cărți și material didactic, după cum se arată într-un procesverbal din 10 iunie 1879. După îndelungi stăruințe și umilințe, Consiliul Permanent al Primăriei își dă acordul pentru construcția unui local de școală, în timpul primarului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mersă înainte, fără local, fără mobilier, mai mult neîncălzită, fără cărți și material didactic, după cum se arată într-un procesverbal din 10 iunie 1879. După îndelungi stăruințe și umilințe, Consiliul Permanent al Primăriei își dă acordul pentru construcția unui local de școală, în timpul primarului Artenie Drăgan. Acesta, împreună cu preotul Chirilă, insistă pe lâng Gh. Sterian ca acesta să dea materialul lemnos. Sterian acceptă și se implică în construcția școlii la care locuitorii au contribuit la toate fazele de lucru, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Chirilă, insistă pe lâng Gh. Sterian ca acesta să dea materialul lemnos. Sterian acceptă și se implică în construcția școlii la care locuitorii au contribuit la toate fazele de lucru, de la transportul lemnului, cioplitul, tăiatul și toate muncile necalificate. Construcția localului școlii s-a făcut pe locul unde proprietarul semăna cânepa, dar Sterian ia dat în altă parte, despăgubindu-l. Planul a fost întocmit de Jorj Sterian, arhitect, fiul lui Petre Sterian și a început să fie pusă la lucru în 1886
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din mai multe puncte de vedere: pe lângă localul școlii, o sală de clasă 10/6 m și o cancelarie, era și locuința directorului, cu dependințe și grădină școlară, în suprafață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din mai multe puncte de vedere: pe lângă localul școlii, o sală de clasă 10/6 m și o cancelarie, era și locuința directorului, cu dependințe și grădină școlară, în suprafață de 3.032m2. Procesul-verbal întocmit în urma inspecției școlare din 4 mai 1891 consemnează: „Condițiile igienice ale școlii sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlară, în suprafață de 3.032m2. Procesul-verbal întocmit în urma inspecției școlare din 4 mai 1891 consemnează: „Condițiile igienice ale școlii sunt excelente. Școala din Filipeni e singura instituție școlară ce corespunde în total cerințelor speciale ale județului Bacău.” Construcția noului local de școală, singurul de acest fel din stânga Siretului, nu a însemnat și încetarea amestecului abuziv al autorităților locale în conducerea și controlul școlii și învățătorului. Potrivit legislației existente atunci, școala era întreținută de comună și, cu toate că sumele alocate erau mici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autorităților locale în conducerea și controlul școlii și învățătorului. Potrivit legislației existente atunci, școala era întreținută de comună și, cu toate că sumele alocate erau mici (la nivelul anului 1885 totalul cheltuielilor pentru școală se ridicau la 169 lei, 130 lei chiria localului, 20 lei combustibil, 19 lei iluminat și cheltuieli de cancelarie), nu se găseau. Învățătorul era plătit de stat; salariul anual era de 1566 lei, câte 130,50 lei lunar. Se încasa prin chitanțe trimise de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de stat. Construcțiile erau tip: o construcție dreptunghiulară, cu două săli de clasă, despărțite de un hol, separat la mijloc pentru cancelarie. Nu e greu de observat că arhitectura acestor școli pornea de la casa rănească, mărită de câteva ori. Noul local de școală din satul Lunca a fost construit pe același teren, lângă vechiul local, tot prin intervenția învățătorului Gh. Postoiu, pe lângă administrația județeană și locală. În anul școlar 1927-1928, acest local a fost gata și a fost folosit ca școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]