2,977 matches
-
nici una fără înțelesul ei” (I Corinteni 14, 10). Are Scriptura un text original la care exegeții pot face un ultim recurs? Dincolo de controversele istorice care privesc tradiția manuscriselor ebraice și grecești, rămâne evidența originii anistorice a sensului (înțeles aici ca logos) transcendental al Scripturii. Traducerea Scripturii este nu doar o posibilitate, cât mai ales o sarcină universală, fundamentată pe două realități: (1) transparența iconică a cuvintelor în raport cu Verbul ipostatic; (2) nelimitarea semantică a Verbului originar. În practica interpretării, această disponibilitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale teologiei bizantine. Sfinții Părinți răsăriteni s-au angajat într-o propedeutică de tip filozofic, definind în limbajul gândirii grecești presupozițiile ontologice și aspirațiile metafizice ale dogmelor Revelației. Spre deosebire de teologii universitari occidentali, autorii patristici nu s-au temut să răstignească logos-ul filozofiei prin uzul sistematic al paradoxului (I Corinteni 1, 20-24). Doar după acest exercițiu se poate spune, împreună cu Sf. Maxim Mărturisitorul, că „Duhul Sfânt nu este absent din nici o făptură și mai ales din cele ce s-au învrednicit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sale, ci fiecare și spre ale altora” (Filipeni 2, 4). La fel de importantă este arta persuasiunii sau tehnica seducției prin conjuncția dintre inocență și inteligență („fiți așadar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” - Matei 10, 26). O viziune ortodoxă despre logos, cunoaștere și istorie nu mizează pe falsul conflict dintre „marea cultură” și micile continuități de provincie, dintre parcursul taciturn al academicienilor și efortul unor inimoși vulgarizatori 1. Cel puțin în tradiția ortodoxă, sistemul de segregare prin caste n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pună accentul pe elementele iraționale, cum ar fi intuiția (dar în ideea hegeliană se merge totuși cu încredere pe intuiție!), sentimentul, nedefinitul, voința (dar rațiunea practică hegeliană cunoaște bine sistemul speculativ aproape dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau întîlnire speculațiile mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau întîlnire speculațiile mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii platoniene și, nu în ultimul rînd ca importanță și exploatare cronologică, cele asupra identității Ătman = Brahman din gîndirea upanisadică, îndeosebi a lui Bhagavad-gītă. Adevărata cheie, așadar, a tuturor sistemelor de gîndire "idealiste" s-ar părea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
introdus masiv în propriul sistem filozofic și, prin urmare, în filozofia occidentală respectivul concept indian vechi, adaptîndu-l la mentalitatea europeană și îmbogățindu-l cu speculații întîlnite la gînditorii antici (pe primul loc Heraclit, cum s-a spus, cu al său Logos, aspectele contrastante din Ideea supremă a lui Platon) și moderni (îndeosebi Fichte și Schelling, care la rîndul lor erau impregnați de gîndirea orientală, în special de cea indiană). Pentru a arăta că afirmația noastră nu este gratuită, este suficient să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bună parte a substanței mai multor lucrări hegeliene, să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze speculația asupra aceleiași realități absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are îndoieli în această privință, este invitat să studieze respectivele concepte în Upanisade, sau cel puțin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și familiar, cugetul și sufletul său de român, de "zeu tutelar" al casei, atent la viața academică din țara sa umbrită de dictatură. Prin opera sa proteică, prin spiritul său renascentist, prin virtuțile sale de om de carte, luminat de logos, ethos și pathos, Demetrio Marin a îmbogățit patrimoniul spiritual românesc. Valorificarea lucrărilor sale în cultura noastră este un act de pietate și de justiție. Cultul trecutului este o formă a memoriei care ne ajută să ne identificăm și să ne
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
evoluează de la calmul patriarhal și terestru spre abstractul teologic și celest; el trece, cu alte cuvinte, încetul cu încetul, de la un stil marcuin la un stil ioaneic. E aici un drum de la evenimentul văzut cu ochii, de la concretul vremelnic, la logosul diafan populat de semnificații sublime. LUCIAN BLAGA SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
dumnezeiești. De-sigur, din acest motiv, Sinodul din Antiohia de la 267, depunândpe Pavel de Samosata, principalul susținător al monarhianismuluidinamist, a respins și pe oJmoouvsio" și a interzis întrebuințarea lui<footnote Pavel de Samosata întrebuința chiar expresia / patriv, susținândprin aceasta că Logosul nu este deosebit ipostatic de Tatăl, ci este de o ființă(oJmoouvsio") cu Tatăl, înțelegând că ființa este aceeași cu ipostasul sau persoana.Cf. Istoria bisericească universală, vol. I, București, 1956, p. 133. footnote>.Totuși cuvântul acesta, deși nebiblic, a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau doi Dumnezei. Astfel, orice naștere sau generare, nu numai cea umană, este, după Arie,un început.Pentru Arie, Dumnezeu cel absolut transcendent nu poate intraîn raport direct cu lumea<footnote ici arianismul suferea puternic influenta lui Filon în ce privește concepțiadespre Logosul demiurg. Gnosticii, la fel, socoteau ca și arienii că Dumnezeulsuprem este prea departe de creaturi pentru ca să fie posibilă o acțiune ne-mijlocită a Lui asupra lumii. Sfântul Atanasie, Cuvântarea a II-a contra arienilor,24, PG, XXVI col. 200 A
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
contra arienilor,24, PG, XXVI col. 200 A. Despre hotărârile Sinodului niceean, 8, PG, XXV, col. 438. footnote>. De aceea, în vederea creației lumii, Dum-nezeu creează în prealabil o ființă intermediară între El și lume, cainstrument de creație. Acesta este Cuvântul, Logosul creator, care nu este nici Dumnezeu, dar nici lumii nu-i aparține, fiind înainte decreaturile propriu-zise, fără timp și înainte de veacuri (ajcrovno", proV aijwvnwn), care încep odată cu lumea. Dar Cuvântul nu este veșnic(avidio" hș sanaidio"), căci El n-a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ci produs prin voința Acestuia: „Dumnezeu - ziceArie - n-a fost totdeauna Tatăl... El a fost mai întâi singur. Logosulși înțelepciunea nu erau. Apoi, Dumnezeu voind să ne creeze, a fă-cut mai întâi o anumită ființă, pe care a numit-o Logos, înțelepciuneși Fiu, pentru ca să ne creeze prin ea”<footnote Thalia lui Arie, la Sfântul Atanasie, Cuvântarea I contra arienilor, 5, PG, XXVI,col. 21 A. footnote>. Ca urmare, Cuvântul nu este Fiul după natură al lui Dumnezeu, ci numai adoptiv, după
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
totul neasemănătoare (ajnovmoioi pavmpan ajllhvwn tai" te oujsivai" kai dovxai"aijsivn ejp așpeiron)<footnote Sfântul Atanasie, Cuvântarea I a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu estepersoană cu adevărat divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin moral(ca exemplu), nu ontologic.Mai departe, cum n-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin moral(ca exemplu), nu ontologic.Mai departe, cum n-au rost două spirite create, Logosul creat șiun spirit uman, în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn Iisus Hristos lipsa sufletului uman - pregătind astfel pe apoli-nariști -, socotindu-L ca având numai trup, fără suflet . Din cauza aceasta, arienii atribuiau direct Cuvântului cunoașterea mărginită și toate afectele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ce s-a fă-cut (...) și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-născut dinTatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 1-3, 14). footnote> exprimă magistral două idei conducătoare ale teologiei creștine: divinitatea Logosului, a Fiului luiDumnezeu, și întruparea Lui pentru mântuirea lumii, idei care constituie pilonii cugetării teologice a Sfântului Atanasie.Așa cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan împrumută termenul Logos<footnote Noțiunea de lovgo" este una dintre roadele cele mai profunde și mai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1, 1-3, 14). footnote> exprimă magistral două idei conducătoare ale teologiei creștine: divinitatea Logosului, a Fiului luiDumnezeu, și întruparea Lui pentru mântuirea lumii, idei care constituie pilonii cugetării teologice a Sfântului Atanasie.Așa cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan împrumută termenul Logos<footnote Noțiunea de lovgo" este una dintre roadele cele mai profunde și mai de va-loare ale gândirii antice. footnote> din mediul cultural elevat al timpului său<footnote Pr. Vlad Sofron, Prologul Evangheliei a patra, Cluj, 1937. footnote>, aplicân-du-l însă unui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Mare utilizează termenul oJmoouvsio", socotind că exprimă, pen-tru oricine, cel mai bine conținutul învățăturii revelate despre con substanțialitatea și egalitatea Fiului cu Tatăl.La Sfântul Evanghelist Ioan, în Prolog, Dumnezeu Tatăl și Dum-nezeu Fiul sunt numiți simplu Dumnezeu și Cuvântul (Logosul).Tatăl, prima persoană a Treimii, este Cel care are în sine plinătatea vieții. Plinătatea ființei dumnezeiești a Tatălui se rostește viu de cătreEl ca adevăr și Cuvânt. „Tatăl este astfel Dumnezeu care rostește,iar Fiul este Cel rostit. Fiul este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca adevăr și Cuvânt. „Tatăl este astfel Dumnezeu care rostește,iar Fiul este Cel rostit. Fiul este ideea infinită a lui Dumnezeu, plinătatea ființială, plinătatea de valoare și de ordine a lui Dumnezeu,și anume ca față deschisă, descoperită de Logos. Acest Logos, acestal doilea El în Dumnezeu, S-a făcut om în Hristos”<footnote Ibidem, Prefața, p. 11, nota 31. footnote>. Firește, dat fiind că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Cuvânt. „Tatăl este astfel Dumnezeu care rostește,iar Fiul este Cel rostit. Fiul este ideea infinită a lui Dumnezeu, plinătatea ființială, plinătatea de valoare și de ordine a lui Dumnezeu,și anume ca față deschisă, descoperită de Logos. Acest Logos, acestal doilea El în Dumnezeu, S-a făcut om în Hristos”<footnote Ibidem, Prefața, p. 11, nota 31. footnote>. Firește, dat fiind că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lui Dumnezeu,și anume ca față deschisă, descoperită de Logos. Acest Logos, acestal doilea El în Dumnezeu, S-a făcut om în Hristos”<footnote Ibidem, Prefața, p. 11, nota 31. footnote>. Firește, dat fiind că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a încercat ca odată cu noțiunea de logos, sau și cu alte categorii filozofice, să se introducă în creștinism și ceva din spiritul elin. În acest caz, noțiunea de logos nu caută săfie numai slujitoare, ci și să stăpânească gândirea creștină, prin aceeacă unor eretici - și arienii sunt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a încercat ca odată cu noțiunea de logos, sau și cu alte categorii filozofice, să se introducă în creștinism și ceva din spiritul elin. În acest caz, noțiunea de logos nu caută săfie numai slujitoare, ci și să stăpânească gândirea creștină, prin aceeacă unor eretici - și arienii sunt printre aceștia - li s-a părut că princategorii filosofice pot să meargă mai adânc și mai departe decâtScriptura și Tradiția, cu pretenția
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că princategorii filosofice pot să meargă mai adânc și mai departe decâtScriptura și Tradiția, cu pretenția chiar de a îmbogăți tezaurul creș tin. Rădăcina ereziei ariene trebuie căutată tocmai în faptul „că eavoia să descifreze rațional, cu ajutorul noțiunii grecești de logos,taina vieții lăuntrice dumnezeiești, pe când Sfântul Evanghelist Ioanîntrebuințase această noțiune tocmai pentru a denumi marea tainăa vieții lăuntrice dumnezeiești, dar totodată lăsând-o pe aceasta ne-atinsă în temă”<footnote Ibidem, pp. 12-13. footnote>. Logica greacă (păgână), odată admisă drept
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cel al persoanei divino-umane a lui Iisus Hristos și fără respectul întreg cuvenit Revelației,căutând să pătrundă acel mister, să-l coboare propriu-zis la nivelul înțelegerii lor, arienii s-au afirmat ca subordinaționiști extremiști șiau micșorat în așa măsură divinitatea Logosului, încât, în concepțialor, Acesta n-a mai rămas cu caracter divin decât prin adopție, fărăînsă să-l declare simplu om.Pretinzând că lămuresc noțiuni principale din Prologul Evangheliei de la Ioan - în care se spune precis că Logosul este Dum-nezeu și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]