3,374 matches
-
personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI: Geamantanul din America, București, 1969; Cocoșul de apă, București, 1971; Câinele și gramofonul, București, 1973; Porțile vântului, București, 1975; Marea la ora șase, București, 1976; Degetarul de ceață, București, 1976; Supraviețuitorii, București, 1980; Croitorul de povești, București, 1980; Tandem
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
Uniunii Compozitorilor din România. Redactor, din 1991, la revista „Calende” din Pitești, în 1994 se transferă la Teatrul „Al. Davila” din același oraș, ca secretar literar. În 2000, doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara, cu teza Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, din 2001 este conferențiar la Universitatea din Pitești. A debutat, cu versuri, în ziarul județean „Flamura” (Reșița, 1969). Prima revistă literară în care a publicat poezii este „Orizont” (1970), iar cea dintâi carte e volumul
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-o luncă?” B. este și un aplicat comentator al poeziei. Cronicile din „Calende” (dedicate cărților la zi), eseurile din volumul Lecturi (2001) și, mai ales, cartea dedicată lui Nichita Stănescu (Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, 2001) indică o bună percepție a valorilor. SCRIERI: Obrazul celălalt al Lunii, București, 1982; Argint galben, București, 1988; Scutul lui Perseu, Pitești, 1993; Fecioara divină și cerbul, Pitești, 1999; O linie aproape neagră - Une ligne
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
al Lunii, București, 1982; Argint galben, București, 1988; Scutul lui Perseu, Pitești, 1993; Fecioara divină și cerbul, Pitești, 1999; O linie aproape neagră - Une ligne presque noir, ed. bilingvă, tr. Ana Maria Baros, București, 2000; Acordeonul soarelui, Pitești, 2001; Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; Lecturi, Pitești, 2001; Anotimpurile unui cătun, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Viața la țară, RL, 1982, 30; Alexandru Condeescu, De veghe lângă satul copilăriei, LCF, 1982, 37; Constanța Buzea, Poeme despre seninătatea
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și una anarhică, răspunde întru totul intențiilor autorului și formulei ludice alese. Una sută una poeme, apărut în plină perioadă de instalare a proletcultismului și împiedicat să ajungă la cititori, este marcat de amprenta timpului: războiul, seceta, confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
linia N. Filimon - Mateiu I. Caragiale - până la extrema simetrică, de „mai dreaptă cinstire a lumii lui Anton Pann” - I. Barbu). Întreg câmpul manifestărilor în literatură și artă stă sub semnul unui gust al pitorescului și al etosului popular, sceptic-ironic, amar ludic, al orizontului estetic bogat în posibilități, propriu unei rafinate poetici a stilizării, a ambiguității și a tensiunilor oximoronice fecunde. B. literar românesc este o realitate culturală complexă, de delimitat, înainte de toate, față de accepția curentă, doar negativă, a vocabulei. Acest din
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace, păsări, „himere” hibride, grotești), se comunică o solitudine morală adâncă, a Inorogului, într-o lume și o istorie văzute, „ieroglific”, cu o luciditate amară, fără iluzii. Peste mai bine de un veac după
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
metaforic și parodic (Povestea poamelor), care se umplu de mișcare și relief comic, de efecte hiperbolice (leneșii, gata să ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză, ca artă literară, de ludică paradă de „proverburi” și vitalitate comică a povestirilor-ilustrări, de un aer naiv pe care li-l subliniază forma versificată, Povestea vorbii reprezintă momentul unui b. literar definit ca întâlnire a spiritului popular autohton cu cel balcanic și oriental în plăcerea
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
a travestirii menite să înșele pe naivi etc. Accente care trimit la pasionalitatea și cromatica periferiei bucureștene depășesc la Miron Radu Paraschivescu, în Cântice țigănești, nivelul unei „localizări” a modelului străin (García Lorca, Romancero gitan), sugerând un etos balcanic, al ludicului cu fond grav, ca în antologica baladă Rică. După război, câțiva poeți importanți vor diversifica gama b.: fantezistul Leonid Dimov, Ioan Alexandru, cu Imnele sale, amintitoare, ca atmosferă stilistică, globală, de tradiția bizantină și ortodoxă a lăudării luminii lumii, divin
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Jakob Burckhardt și Heinrich Wölfflin, fără conotații defavorabile, stilul (arhitectonic și nu numai) al Antirenașterii și Contrareformei. Opus stilului clasic, instaurat de Renaștere, b. sfidează principiile de normă, ordine, măsură, echilibru, promovând iregularul, excentricul, dând frâu liber imaginației, practicând gratuitatea, ludicul, prețuind decorul, ornamentația, fastul, strălucirea, reliefând anomalii și contraste, cultivând fabulosul, fantasticul, spectaculosul. În poezie, unde proliferează sub denumiri precum concettism, gongorism, marinism, eufuism, prețiozitate, cultivă expresia șocantă, paradoxul, artificiul, excesul verbal și imagistic, figurile caracteristice fiind oximoronul, hiperbatul, catahreza
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
a unei serbări ritualice printr-o descriere sincopată, în ritm primitiv, și printr-o cromatică stranie. Feeria în versuri Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri (1903) a reținut atenția prin aerul de puritate și de gingășie al acestei compoziții mai degrabă ludice, imaginată într-un decor edenic, animat de personificări alegorice din mitologia autohtonă. În poemul dramatic Cheleș-Împărat (1923), elementele de basm au o pondere redusă și intervin numai indirect, prim-planul fiind ocupat de înfățișarea unor sentimente și fapte „reale”. O
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
social, deci un dinte simbolic. Fiecare parte din corpul nostru are și o valoare simbolică pentru personalitatea noastră; investim organul cu o însemnătate ce nu are legătură directă cu fiziologia sa. Dintele simbolic poate avea numeroase valențe: poate fi dinte ludic; dinte ergologic (auxiliar în muncă); el este, oricum, un dinte senzitiv, nu numai prin receptorii algici, ci și prin combinația la senzualitatea zonei orale și la auz, sau la variantele plăceri ale zonei orale (dinte hedonic). Un organ atât de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
copiilor. Terenul devine mai alunecos, capcanele sunt mai multe și mai greu de evitat, astfel că orice interpretare își păstrează caracterul de probabilitate, devenind arareori o certitudine. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Iată schițate doar câteva : a) Puternica înclinație spre ludic a copilului, tentat să introducă elemente gratuite și aleatorii, dictate doar de plăcerea jocului. Etnomuzicologul George Breazul, de exemplu, a intuit faptul că sonoritatea recitativelor copiilor este similară incantațiilor magice ale adulților, dar a remarcat în același timp faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
necunoașterea sau neînțelegerea lor de către copii. Aceste cauze și multe altele încă au făcut ca migrarea diverselor motive folclorice dintr-un tip de mentalitate, cu anume caracteristici (matură, magică, stabilă, lent evolutivă), într-un alt tip de menta- litate (infantilă, ludică, labilă, accelerat evolutivă) să se producă pe direcții greu previzibile și în forme câteodată irecognoscibile. Eludând pentru moment dimensiunea diacronică a evoluției și simplificând mult, s-ar putea vizualiza acest fenomen complex de aculturație prin imaginea unui fascicul luminos care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tot atât de prezentă și încă funcțională la copil pe cât sunt stadiile evolutive ale omenirii în corpul său embrionar. [...] în inconștientul copilului putem observa forța (și universalitatea) simbolurilor arhetipale (36). Nici distanța dintre actul ritual (propriu adultului din societățile arhaice) și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
actul ritual (propriu adultului din societățile arhaice) și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul Michaß Sobeski trece în revistă parale- lismele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cât de alunecos este terenul în acest domeniu și cât de dificilă este operația de a discerne dacă un motiv este rodul 383Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale unei supraviețuiri miraculoase, dar autentice sau rodul unor simple, dar atât de frecvente gratuități ludice. Voi risca totuși unele ipoteze de lucru, urmând ca acestea să fie confirmate sau infirmate de eventuale descoperiri sau cercetări ulterioare. în incantațiile la care mă refer au supraviețuit probabil mai multe straturi succesive de practici rituale. Cea mai surprinzătoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuțite ascuțite Cu topoare ruginite... sau Ieși, Soare, Din [în]chisoare Că vine cocoanele Și dă cu pistoalele, Buuu ! (19, p. 220). A trage cu pistoalele (în loc de arcuri și săgeți) în norii de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii de grindină, astfel că „grindina înceta îndată” (20, p. 151). Imaginea „Și-ți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care ține de domeniul meteorologiei magice. Totuși, dificultățile unei cercetări în zona folclorului infantil au reieșit, cred, cu pregnanță de-a lungul exegezei : informații fragmen tare, mai multe straturi succesive de degradare a motivului inițial, vicierea motivelor datorată înclinației spre ludic a copilului etc., etc. Dintre soluțiile propuse, unele rămân, deocamdată, la nivelul ipotezelor de lucru, urmând să fie confirmate sau infirmate de cercetări ulterioare. Totuși, este evident faptul că acest demers de arheologie culturală nu este numai util, ci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stomacul lui Grummer că tot ce rămăsese bun în literatură fusese consumat și digerat”. Dar, ulterior, Grummer este forțat să regurgiteze „toată literatura înghițită”. „El o vomită în mâinile lui Algazy” (39). Ce era imagine romantică la Eminescu și intuiție ludică la Urmuz este erudiție livrescă la Umberto Eco. În romanul său Numele tranda firului, Jorge, bătrânul bibliotecar orb (personificare probabilă a lui Jorge Luis Borges), devorează o misterioasă carte a lui Aristotel, ale cărei pagini erau unse cu otravă. „[Jorge
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de colectare și de decupaj ale suporturilor la domiciliu. Individualism, decontractare, umor, permisivitate; psihologie socială, sau proliferare a materialelor? Criză de valori și de sensuri, sau efecte ale risipirii mediologice? Amîndouă, desigur. Dar a doua înaintea celei dintîi. Nici "morală ludică", nici o "eră a vidului" fără suplețea și proliferarea vectorilor caracteristici societăților prospere în care putem spune-scrie-acționa o zi da, o zi ba, fiindcă avem suporturi de irosit și fiindcă risipa noastră nu va atenta la stocurile de memorie ale grupului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi decît transcendent sau sacru pentru acesta. Ceea ce nu înseamnă nici supranatural, nici religios, ci pur și simplu în afara cîmpului experienței. Sacrul este în afara jocului: ceea ce nu sîntem liberi să manipulăm, să ironizăm ori să transgresăm. Partea non-ludică a societăților ludice. Laicitatea este sacră pentru republicani, Constituția Statelor Unite pentru americani, ca și cuvîntul Coranului pentru musulmani etc. Există tot soiul de sacralități, și nici una nu dispare decît în beneficiul alteia. Oskar Panizza, autor al unui Concile d'amour, violentă diatribă împotriva
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de „proiect” În didactica modernă 253 b) Potențialul pedagogic al proiectului 255 c) Tipologia proiectelor 256 d) Organizarea și conducerea proiectelor 257 4. Metoda lucrărilor practice 258 C. Metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă) 261 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin joc) 262 a) Jocurile didactice sau jocurile educative 262 b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol) 265 c) Funcțiile și avantajele pedagogice ale jocurilor de simulare 269 d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare 271
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza În anumite segmente ale parcurgerii curriculumului, luând Înfățișarea unei proceduri euristice, destinată descoperirii noului sub forma jocului. De unde etichetarea ei ca fiind o metodă de tip ludic, făcând abstracție (cel puțin provizoriu) de respectarea cu rigurozitate a unor legi, reguli sau norme. Aplicarea ei În activitatea didactică reclamă respectarea unor cerințe și anume: a) se merge pe o structură puternic divergentă a grupului. Cu cât grupul este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]