2,384 matches
-
sau să meargă la curte, decît în cazul în care trebuie să intervină în favoarea condamnaților sau a altora cărora li s-a făcut o nedreptate. Dar în părțile regatului Vostru, Episcopii și Abații se ocupă atît de mult de treburile lumești, încît trebuie să participe și la curte și să lupte în armată; iar slujitorii altarului au devenit slujitori de stat, primind de la rege cetăți, ducate, marchizate, monetării, castele și alte lucruri care decurg din serviciul închinat regatului. De aici a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
servi ai principilor care au îmbrăcat mantia episcopală. Fiindcă loialitatea ce li se cere depinde de motivații omenești, aceștia sînt în mod inevitabil persoane atrase de favorurile temporare. Trebuie acordată atenție numirii unor oameni apți să se ridice deasupra lucrurilor lumești, pentru care averea și onorurile primite de la conducători să fie o povară mi-zerabilă pe care să o accepte cu răbdare, din dragoste pentru Dumnezeu, dar fără entuziasm 258. Acești oameni ai Evangheliei, pe care adevărul i-a făcut liberi, sînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
onorurile primite de la conducători să fie o povară mi-zerabilă pe care să o accepte cu răbdare, din dragoste pentru Dumnezeu, dar fără entuziasm 258. Acești oameni ai Evangheliei, pe care adevărul i-a făcut liberi, sînt și temuți de politica lumească, ca niște stînci care i se opun între-prinderilor sale zadarnice; și, de aceea, Biserica îi vede prea rar în rîndurile episcopilor (deși erau foarte mulți în vremurile de început), lumea duce lipsă de propovăduitori sinceri ai Evangheliei, justiția eternă este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ia din ceea ce aparține celor slabi și bolnavi. Biserica nu trebuie să acorde ajutor celor care nu sînt nevoiași, căci așa nu ar mai putea să-i ajute pe cei ce nu au. Iar cei care slujesc Bisericii devin prea lumești dacă își închipuie că ar trebui să primească salarii lumești 304 iar nu o recompensă veșnică. Dacă vreun slujitor al Bisericii nu are unde să locuiască, atunci nu mai este vorba că Biserica i-ar da vreo recompensă, ci îi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trebuie să acorde ajutor celor care nu sînt nevoiași, căci așa nu ar mai putea să-i ajute pe cei ce nu au. Iar cei care slujesc Bisericii devin prea lumești dacă își închipuie că ar trebui să primească salarii lumești 304 iar nu o recompensă veșnică. Dacă vreun slujitor al Bisericii nu are unde să locuiască, atunci nu mai este vorba că Biserica i-ar da vreo recompensă, ci îi dă strictul necesar; ca în viitor să primească răsplata pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
temporară nu cunoaște nici o altă cale de a oferi protecție și, deținînd comanda, comandă cît de mult poate; fără a fi capabilă să cunoască adevăratul bine al Bisericii, vrea să fie judecător și pune acest bine numai în avantajul rînduielii lumești; încearcă să administreze bunurile Bisericii, așa cum face cu bunurile proprii, fără să-și dea seama că acestea sînt de o cu totul altă natură; acumulează cît de mult poate, îngăduie să se cheltuiască minimum posibil; îmbogățește Biserica, dacă e nevoie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de exemplar a propovăduit pauperitatea Origen. 64 Epist. Lib. XI, p. 1. Nos enim sub color ecclesiastici regiminis, mundi hujus fluctibus volvimur, qui frequenter nos obruunt. 65 Această frază, ex hac moderna pastoralis officii continentia, demonstrează cum aceste stînjenitoare lucruri lumești erau o nouă povară căreia nu i se supusese pînă atunci episcopatul. 66 Epist. Lib. 1, ep. V. Se pot observa aceleași plîngeri care au fost făcute de către Sfîntul Pontif, în toate scrisorile din Cartea 1, în scrisoarea 121 din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ocupație a monahilor; și nu rămîneau cărți de vreun fel care să nu fie găsite în bibliotecile mănăstirilor". Fleury, ivi. Cap. XXUU. Episcopul însuși locuia cu canonicii, ceea ce demonstra tradiția obiceiurilor episcopale ale vremurilor dintîi, păstrată îndelung. Atunci cînd cele lumești despărțeau Episcopii și Canonicii de această sfîntă viață comună, conciliile însuflețite de Episcopi zeloși reformau prin noi regulamente viața ecleziastică pe același calapod; în așa fel încît să se mențină viu același spirit în Biserică, iar această neobosită lucrare era
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care nu sînt pastori, ci posedă privilegiile care îi eliberează de jurisdicția episcopală. Este limpede și sigur că acesta este un mijloc desemnat de Providență pentru a susține Biserica lui Dumnezeu într-o vreme cînd Episcopii sînt ocupați cu măreția lumească? Întemeierea ordinului călugărilor cerșetori în secolul al XIII-lea și al clericilor regulari în secolul al XVI-lea are în mod evident acest scop, pentru a suplini ceea ce nu făcea, din păcate, cel ce se numea Clerul secular. 124 Matei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fără permisiunea și fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa pentru neascultare era excomunicarea și interzicerea exercitării oficiului! Acest lucru demonstrează cît de mult era prețuită libertatea Bisericii și ce mari erau temerile față de puterea lumească. În 347, Conciliul din Sardica ordona Episcopilor să-și trimită diaconii și reprezentanții la curte și pentru lucrările de caritate. 126 O privire rapidă în viața tiranului Christian de Suedia și a Episcopilor care îl înconjurau este suficientă să ne
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un Conciliu provincial! Dar n-am mai văzut astfel de speranțe care au condus la aceleași rezultate și în zilele noastre? Cine a uitat Conciliul național de la Paris? 174 Toți aceia care cred că nimic nu se petrece în treburile lumești în afară de înțeleapta conducere a provinciei vor fi izbiți de coincidența extraordinară dintre moartea tînărului Luis al III-lea și avertismentul pe care l-a primit din partea prelatului din Reims în privința episcopatului de Beauvais. Acesta, în scrisoarea de răspuns adresată Regelui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
arătător: azi, zi de odihnă! Mașina minune de făcut bani buni, destul funcționat. Nu obosită la ea, dar funcționat destul. Mâine lucrat, iar. Bine!? Dar nu uita!... Și iarăși ridică un deget aspru, a îngrețoșare, față de lucrurile cele întinate și lumești: Nu lacom, noi! Nu strângem multe comori, pe Pământ! Moliile rod și hoții fură la ele!... Chitul cel alb a oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
despuia stând îndelung dinaintea oglinzii de cristal pentru a-și studia pielea încrețită și searbădă de pe trupul istovit, examinându-se de la sânii fleșcăiți până la păroasele stinghii, care îi erau atinse de degradarea provocată prin neștiute molime și de scârboase boli lumești. Erau momente abjecte, în care pălăvrăgea despre trecute glorii triviale, care mă puneau la grea încercare. Avea, însă, o bibliotecă aleasă, care nu i se datora ei, ființă aproape deloc interesată de lecturi, ci îi rămăsese de la nobilii înaintași. Păstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care-i mișuna în creierul încă mustind de alcool, desluși nestatornicia apetitului nemăsurat al nimfomanei de Melanie, împreună cu viforoasele ei acuplări, pe care le ocaziona în variate poziții orientale. Imediat, i se succedară momentele de imensă surpriză ale neașteptatei boli lumești, care, după revenirea-i din Capitală, îi explodă, înflorindu-i pe organele genitale, precum și hohotele vesele ale drăguței farmaciste brune. Țigăncușa de la farmacia La Anka îi administrase, amuzându-se permanent, spălături fierbinți cu lichide diuretice, cu hipermanganat de potasiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
autorii acestor amenințări vor fi identificați și pedepsiți. Nici noi nu știam cât adevăr se ascunde În spatele afirmațiilor lui, cert e Însă că, cel puțin o vreme, am amuțit destul de speriați. Noi doriserăm să le vorbim despre deșertăciunea ambițiilor lor lumești, se trezise Însă unul fără pic de imaginație care să ne acuze de terorism. O săptămână am tăcut mâlc, până la urmă, răzvrătiți de Andreea și Vasile, am continuat spam-ul. Tot cu chestionare din Frisch, asta pentru ca să le arătăm, pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
altă lume, mult mai adevărată decît aceasta pe care o părăseam și-n care tu mă așteptai zadarnic. Apoi Încă o zi și Încă, pînă În ziua În care m-am ivit lîngă tine, În noua mea consistență, asemănătoare celei lumești, căci te iubeam nesfîrșit; aveam de la Început rădăcinile În tine, simțisem asta de mult. Și tu Însuți știai ca și acum că era scris În sîngele nostru, deasupra pieirii lui, certitudinea reîntîlnirii ca o lege universală”. Își ridică fruntea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Topîrceanu. G. Topîrceanu privește oamenii și natura cu un zâmbet malițios și duios. Poeziile lui îmbină umorul cu vibrația lirică în imagini plastice, bazate pe un amănunt caracteristic. Balada popii din Rudeni conturează portretul unui cleric ce nu disprețuiește plăcerile lumești. "De la târg la Vadul-Mare Taie drumul prin poieni, Legănându-se călare, Popa Florea din Rudeni. Colo-n vale, unde drumul Taie luminișuri rare, Printre plopi se vede fumul Hanului din Vadul-Mare. Calul, vesel, simte locul Și s-abate scurt din
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ceda Basarabia; ne-a spus că raposatul, fost milionar de mai multe ori și născut baron, a risipit avere, a lepădat titlu și rang, și-a părăsit țara, fiindcă era democrat și voia să trăiască ca democrat, fiindcă desprețuia deșertăciunea lumească și își iubea națiunea. Cât de trist e a vedea un poet mort și a-i asculta panegiricul, în care numai despre poet nu se vorbește!? În o viață atât de bogată si atât de zbuciumată, d. N. Ionescu nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
12februarie 1880] ["UNUL DIN MITURILE CELE MAI SEMNIFICATIVE... "] Unul din miturile cele mai semnificative din câte a păstrat poporul nostru este următorul: La leagănul unui copil se coborâseră cele trei ursitori, menindu-i una tărie, alta istețime, a treia mărire lumească. Muma copilului, nemulțumită că i se dăruiseră și lui bunuri pe cari le-a avut atâția oameni, rugă pe cele trei zâne ca îndeosebi copilului ei să-i hărăzească ceva ce n-a avut încă nici un muritor. Cu-nstristare-i răspunse una
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de teatru, și Fiica lui Tintoretto este un spectacol interesant, în care o intrigă încîlcită și presărată cu situații enigmatice ține loc de tot: patimi umflate câte vrei, dar la caractere să nu te aștepți, minuni închipuite destule, dar adevăr lumesc deloc. Eroii se nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeauna ex machina, fără altă noimă decât spre a sluji încîlcirii melodramatice. Un intrigant, cel puțin un om mârșav și spurcat (după fapte numai, că aminteri, după
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
or fi plăcând fetele (cu toate că Sibi se uita lung după tine!), e neștiutor. Altora li s-a întîmplat mai rău, să-și toace averile cu cîte-o cățea de-asta cu fundul aprins... Bine că nu l-a umplut de boli lumești... Și când credeam și eu..." Mama se opri cu o expresie de uimire extremă pe față... Apoi scoase un țipăt ca și când ar fi fost înjunghiată, înțelesei: morfina n-o mai putea feri de durerile mari, din fericire încă de scurtă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Curte s-ar fi observat cu oarecare părere de rău lipsa d-lor Lascar Catargiu și general Florescu în ziua proclamării regatului. În adevăr amândoi bătrânii senatori au avut bucuria senină în acea zi de-a vedea, nu pentru deșertăciunea lumească a lucrului, dar pentru importanța lui politică în vederea unor evenimente viitoare, erigerea României la rangul de regat. Însă în această bucurie senină a trebuit să cază o picătură de amărăciune: fostul colonel de vânători, actualul general Leca, a luat inițiativa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trăind În virtute suntem ai lui Dumnezeu”. Astfel echilibrul interior Îl găsești doar În Iisus Hristos „căci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toți oamenii a fost arătat și ne Învață să o rupem cu păgânitatea și cu poftele lumești și să trăim În veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie (Tit 2 11-122). Un om care se conduce după asemenea precepte nu poate fi decât un om frumos, pentru că virtutea și echilibrul realizează o adevărată aoreolă În jurul chipului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale furiei și violenței sub frumoase și înșelătoare titluri precum Wonderland, publicat după them. De remarcat faptul că volumul ce precede romanul them are un titlu și mai edenic, A Garden of Earthly Delights (grădina desfătărilor terestre, dacă nu chiar lumești). Them, un fel de cronică de familie, evocă viețile a două generații, urmărind copilăria și maturizarea Lorettei în raport cu fratele ei, cu prima iubire ce se termină tragic, cu căsătoria sa, cu relația dificilă cu fiul său ce apucă pe drumuri
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și În trupurile slabe”153. Unii slujitori Împărătești, alteori Înșiși Împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci doreau să‑i ademe‑ nească, Întru Început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința În Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui Dumnezeu doreau să‑i despartă pe bunii creștini de Dumnezeul Cel viu și ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]