9,370 matches
-
sărbătoare ar fi ferit de bolile anului mai ales de febră și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci flori de primăvară. Fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărite de câte un băiat căruia îi căzuseră dragi. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în public. Sărutul acesta
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
suspinele celor de acasă și melancoliile prietenilor din vecini. N-ar fi deloc un paradis acest loc de n-ar fi atâta nostalgie în sufletele oamenilor!... Au plecat cei veniți de la oraș. Rămân singure pajiștile frumoase ca-n basme. Rămân luncile și poienile pline de turme de tauri întunecați și lucioși. Rămân caii frumoși păscând slobozi pe pajiști în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului Te cânt țara mea Te cânt țara mea în ode în cor de dor în plângeri de jale în priviri pe hartă te plâng țara mea toată plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
De busuiocul din fereastră.. Mi-e dor de bunicuța blândă, Ce ne zâmbea duios din tindă; Mi-e dor și de vecinul Gică Și de motanul Arindică. Mi-e dor de mine.. cea de-atunci Ce mă plimbam ades’ prin lunci.. Mi-e dor de mama, tatăl meu, Și lor li-i dor de cântul meu.. E trist, mi-e dor, mi-e greu și tac... Și-aud ceasornicul: tic-tac, tic-tac! E timpul ce se scurge-ntruna, E clipa aievea și
MI-E DOR... de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560]
-
a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești, stăpânită și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Adevărul din acrostih / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363142_a_364471]
-
codană dornică de hârjoneală În mantia-ți lucitoare prinsă-n umeri cu beteală Și-ai intrat adânc în codri dănțuind printre copaci, În veșminte de aramă peste noapte să-i îmbraci. Coborât-ai maiestoasă de prin vii și din ponoare Luncilor să le furi floare să o pui la cingătoare, Dulci miresme și culoare să le dai copiilor Și flăcăilor mireasă, zân-a podgoriilor. După ce-ai umplut hambare și-n grădini ai dat târcoale, Pomilor punând rugină de la vârf și până-n
TOAMNEI, RĂVAŞ DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363152_a_364481]
-
mă bucur că ați acceptat invitația mea, pentru început, aș dori să ne spuneți câte ceva despre dvs. Pr. Petrică Corduneanu: Bună ziua și Doamne-ajuta, atât dumneavoastră, cât și cititorilor ziarului. După cum știți, sunt preot paroh în satul Sasca Nouă, comuna Cornu Luncii, jud Suceava, în Bucovina noastră dragă, de aproape opt ani. În această comună m-am născut și am crescut. Am terminat seminarul teologic la Botoșani, apoi Facultatea de Teologie din Oradea, în prezent sunt masterant la Universtatea "Lucian Blaga" din
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
nu avem școală în această meserie, este principala sursă de venit. Putem spune că sculptam artizanal, manual, neavând mașină de sculptat. Iar toate modelele se fac cu mâna. Lucrez împreună cu părinții, având un atelier, asociație familiară în satul natal Cornu Luncii. Întreaga familie participa la finalizarea unui mobilier bisericesc. Frații mei, soția, mama, mama soacra, ocupându-se cu scrisul, șlefuitul, lăcuitul, etc, iar noi, bărbații cu sulptatul și prelucratul lemnului. Mara Circiu: Recent ați vizitat câteva biserici ortodoxe românești din America
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
alb, de iubire deplină, de cântec neîntrerupt de vârstele omului și scena se repetă neîncetat, lăsându-mi în fața ochilor cioburi de încercări, de roduri pline de esența fiecărei fracțiuni trăită sau nu. Împletesc acum coșuri din trupuri de plante din lunca acelor cuvinte nerostite de ei, omul cu inima învelită în gheață și a omului care șoptește ascuns bulgărelui de aur, tainele tăcerii. În jurul meu este tăcerea înveșmântată în singurătate. Știi omule ascuns, că tăcerea primește roluri mii. Eu o văd
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
zonă deluroasă aflată între năvălitori și cetatea de scaun a țării. Cu cetele de oșteni ascunse în dosul copacilor urma să hărțuiască vrăjmașul sărindu-i în spate. Vor avea și avantajul râului ce brăzda câmpia dintre dealuri și mlaștina din lunca sa. Dar iată că sosi și ziua bătăliei. Fiind conștient de puterea adversarului, domnitorul trebuia să dea dovadă de curaj în fața oștirii sale. Dacă va fi scris să moară, o va face în numele poporului său pentru glia strămoșească. Dacă va
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > TOAMNA BURSUCILOR Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
mi se ard durerile... Mamă, doar în ochii tăi văd albastrul cer senin, când furtunile lovesc eu tăcerii mă închin. Mamă, doar pe brațul tău un copil își pleacă tâmpla și în ochii vii din el arde-n verde iarăși lunca. Mamă, doar cu vorba ta toți ghețarii se topesc și în locul lor izvoare curg din ochiul omenesc. Mamă dă-mi din forța ta când doar sforile mă leagă și mă - ajută după viscol să rămân mereu întreagă... Mamă, tu auzi
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367849_a_369178]
-
ca altădată-n noaptea-albastră Să număr sărutările din ploaie. Așa visând mă prinde dimineața, Și printre nori ies razele de soare, Aevea mă cuprinde o răcoare Când gura ta o simt că îmi sărută fața. 22. Te mai aștept în lunca înverzită Te mai aștept în lunca-înverzită, Albinele ieșite sunt, iară, din stup, Din deal se aude veselul cuc Livada e azi o mireasă pețită. Pe malul de râu văd sălcii în floare Din sânul lor își iau graurii zborul Pești
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
boare, Să vii grăbit și să mă strângi la piept. Pe zi ce trece mai dor mi-e de tine, Dar tu nu vii când dorul mi te cheamă Că m-ai putea uita îmi încolțește teamă Iar florile din luncă de lacrimi sunt pline. 23. Țărancă la râu Doamne, spre tine gând vreau să-nalț Cu jind privind la luna cea nouă, De toate-ale lumii cu greu mă descalț Când în sufletul meu a dragoste plouă. Făcutu-ne-ai, Doamne
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
până-n amiezi Durau smolind omătul. Și vorba-n vânt să n-o lungim Precum în vânturi neaua, Prin timp o leacă să fugim Ca pe polei mărgeaua... Cică prin martie, pe-atunci, În prima zi din lună, Din negureala unei lunci De crâng și văgăună, Ca un brăduț dintre stejari, La margini de pădure, Arsă de-al gerului pojar Ce-avu să îl îndure, Ivitu-s-a ca un strigoi Ce-ntâi și-arată-o mână Și-ntregul trup mlădiu apoi, A Primăverii
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
scris să se întâmple... Pe Crivăț l-a adus la șes Din munți sticlind pe tâmple Și ger să sufle cum n-a fost, I-a dat atunci poruncă, Să nu-și mai afle loc și rost Nici-un lăstar din luncă. Și s-a pornit pe pojghițat, Vârtej de frig să scoață Și ghiocelul a-nghețat În sticla cea de gheață... Dar buna zână, timpuriu Parcă-ntradins trimisă, Cât să nu fie prea târziu, Cu gura-ncet deschisă Și palmele-i ca un
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de douăzeci de ani Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
am risipit într-o sămânță înfloritoare - era primăvară-n poiana și o zi cu soare și roua fierbea pe frunte și-n barbă - mai apoi, ca orice cuc, pururea zurbagiu, m-am risipit într-un sâmbure verzui - era primăvară-n lunca și o zi cu soare și așteptăm mierlită să-mi scoată pui - într-o amiază, ca orice nor tulburat, m-am risipit, într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]
-
își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc “lunca”, zonă împrejmuită cu munți împăduriți și păduri de fag sau de brad, unde din vârful dealului ce se formează la marginea satului, se poate vedea cum se deschide panorama fără asemănare cu o frumusețe divină din Vârful Secăriei, o zonă
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre luncă, ca apoi să urce din nou dealul spre Secăria. Acolo era și ținta drumului său. Dincolo de Secăria se afla sălașul stânei baciului Miron. Depăși ultima casă din sat. Era o casă sărăcăcioasă, din butuci de lemne așezați unul peste altul
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la Societatea de prelucrare a lemnului, din satul Lunca Mare, numită scurt “21”. Fana se dăduse jos din pat cu toate că se simțea slăbită și abia se mai ținea pe picioare. Avea amețeli, dar mai avea și atât de multe lucruri de făcut. Nu a mai avut timp să-i
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
seara, sau pe platforma de la Lacuri. I se spunea așa locului, deoarece, pe vremuri, aici existau niște lacuri, acum rămânând doar niște grote, unde se ascundeau copii când jucau pitulacu. Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe "Luncă", unde văcuțele se lăfăiau la umbra copacilor crescuți sporadic pe platformă, mișcându-și urechile clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște și tăuni ce nu le dădea pace. Sătule, rumegau în timp ce-și făceau siesta, iar copii se
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
trăznitele de fete mai mari, cu vârste între 14-16 ani, în frunte cu Valentina, să-i dea drept pedeapsă bietului copil? L-au obligat să-și dea pantalonașii jos și să-și lege o cârpă roșie de cuculeț, strigând prin Luncă: " Cine pierde, ca mine, ca mine să pățească". A fost atâta veselie printre copii când l-au văzut pe Dany "bandajat"la cuculeț, încât a ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
la cules Rime cu rouă, Dar plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destrămă tăcut; Vreau alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și spinii tociți În tălpi răsuciți; Smintiți Și suciți Bieții părinți Cocoșați, Fără dinți, Umbre În apus S-au dus! Ai plâns? Referință Bibliografică: Un alt început / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]