3,499 matches
-
amatorilor și să-i marginalizeze pe diverșii diletanți din arheologie, o disciplină științifică aflată, în România de la jumătatea secolului al XIX-lea, in statu nascendi. Odobescu voia să mai potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pretinză că sunt ale sale. Plagiarea e un obicei atât de înrădăcinat în România încît nu suntem nici cei dentăi nici cei din urmă cari au fost obiectul unei asemenea spoliațiuni. Meșteri de a-și apropria lucru străin, confrații se mândresc azi cu bunul altuia și pretind că niște idei, poreclite reacționare sau conservatoare în toate țările celelalte, devin liberale la noi din momentul ce dumnealor vor binevoi a le lua de la alții. Credem că în privința controversei e destul de lămurit că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
De multe ori se aflase la doar câteva secunde de moarte, trebuise să ia hotărâri în urma cărora muriseră mii de oameni. Nici chiar soluția finală aplicată clonelor din Sate, după ce rodea Alambicul, nu era un moment cu care să se mândrească. Ajunsese însă în ultimul timp să creadă că adevărata încercare a vieții sale era singurătatea în care trebuia să-și ia deciziile. Nu se iluziona. Abația nu mai era ceea ce fusese acum treizeci de generații. Probabil că dacă ar fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
conducere a fost încredințată prin legat testamentar de A. Comte lui Pierre Laffite, primul dintre apostoli (mort în 1903). Nu sînt nici membru al asociației internaționale "Casa lui Auguste Comte" (fondator: Paulo Carneiro, mort în 1982), și nici nu mă mîndresc cu această inconsecvență. Nu sînt decît cu-atît mai îndreptățit să regret că secolul XX s-a înșelat asupra doctrinei și a Bisericii (în fond, alegem răul cel mai mic). Dacă i-am fi luat puțin mai în serios pe discipolii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
educația ș.a, oamenii supraviețuind în și prin comunități; b) oferirea posibilității de exprimare, deoarece oamenii se pot exprima în propria comunitate, reușind să dea un sens vieții; c) auto-identificare și satisfacerea eu-lui " Oamenii se identifică cu comunitățile lor, sunt mândri de ele, dezvoltând un sentiment al apartenenței combinat cu respect. Una dintre sursele etnocentrismului este chiar propria identificare a individului și a destinului său cu comunitatea din care este parte". (Mercer, 1956: 46); d) integrare și cooperare oamenii dezvoltă în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei din Ludoș, în condițiile în care se simt puțin sau foarte puțin apropiați de sat și mândri de el, afirmă că se înțeleg rău sau foarte rău cu vecinii și că oamenii din sat sunt dezbinați. Iar cei ce se simt atașați de satul lor și mândri apreciază că se înțeleg bine cu vecinii și că oamenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe care le-au învățat de la alți oameni din sat decât ludoșenii (transmisie culturală mai eficientă). În ambele sate există o conștiință a unei istorii locale îndelungate chiar dacă oamenii nu au cunoștințe detaliate legat de aceasta cu care localnicii se mândresc. Tălmăcelul, amintit pentru prima dată în documente în anul 1488, își afirmă identitatea și legătura cu acele locuri și prin existența bisericii ce datează de la 1784, a unui muzeu al satului propriu, prin inițiativele prin care locuitorii Tălmăcelului au sprijinit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai jos nu a dat rezultate semnificative în corelația cu sexul subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri de acesta, și să fie în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri de acesta, și să fie în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu satul lor și cu identitatea lor etnică. Tabel 5.8 Relația cu satul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
credeți că sunt calitățile și defectele cele mai importante ale oamenilor din satul Tălmăcel? 12. (A3) Credeți că oamenii din Tălmăcel sunt deosebiți prin ceva față de oamenii din alte sate? Dacă da, prin ce? 13. (A4) Credeți că oamenii sunt mândri că locuiesc în satul acesta? De ce? 14. (A5) Există oameni din sat care trăiesc mult mai bine după 1989? Cărui fapt credeți că se datorează acest lucru? 15. (A6) Există oameni din sat care trăiesc mult mai rău după 1989
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
americană, au vorbit despre civilizația americană, au contribuit la cunoașterea și consacrarea ei. Atât de mult încât a trăi în "stil american" era un semn de distincție, pentru că desemna apartenența la o cultură cu care oricine s-ar fi putut mândri. Recent, în relatările prilejuite de trecerea în neființă a starului pop Michael Jackson, o personalitate a muzicii ușoare exclama surprinzător: "Noi, americanii, am ajuns să fim iubiți în lume numai pentru muzica noastră". O exagerare evidentă. Dar exagerările vorbesc grăitor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ceea ce anunță, prin ceea ce deschide ca posibilitate de evoluție. Dacă judecăm prin ceea ce a realizat, epoca Reagan nu poate fi apreciată decât pozitiv. De altfel, ea este reținută în istoria țării ca o epoca de prestigiu, cu care americanii se mândresc. Dacă judecăm prin prisma a ceea ce a declanșat, lucrurile se cer discutate diferit. Această perioadă a inaugurat o serie de tendințe care, mai târziu, vor declanșa criza cu care ne confruntăm. Este adevărat, nu ar fi potrivit să echivalăm cauza
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
parte a bugetului ministerului era alocată Îngrijirii medicale În spitale. Același raport menționat anterior justifica o astfel de alocare prin starea deplorabilă În care se găseau instituțiile de medicină curativă, În special spitalele, ca urmare a războiului 14. Brătianu se mândrea cu ritmul În care spitalele fuseseră reconstruite, ca parte a procesului de refacere națională. În comparație cu eforturile depuse În această direcție, preocuparea ministerului pentru medicina preventivă, campaniile de imunizare sau menținerea igienei părea marginală. În 1923, toate aceste categorii de cheltuieli
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atât? Greu de imaginat... în altă parte, el semnalează „felul vehement în care m-a iubit și m-a dorit numai și numai prin felul de a-mi citi”: ce înseamnă aici vehement? Cuvântul este cam tare... Desigur, el se mândrește și cu calitățile sale intelectuale. Dar trupul și spiritul merg mână în mână. în 1635, Marie de Gournay suprimă inexplicabil, toate aceste cuvinte... De ce? De altfel acest pasaj referitor la Marie nu există în exemplarul de la Bordeaux. Unii trag concluzia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atât de redusă, încât devin victime ale modelului amintit. Frustrarea sau chiar freamătul nevrotic sunt de-acum stări de spirit colective. De exemplu, până acum câțiva ani, lumpenproletarii respectau cultura și nu se rușinau de propria ignoranță. Dimpotrivă, erau chiar mândri de propriul model popular de analfabeți, însă în posesia misterului realității. Îi priveau cu un fel de dispreț îndrăzneț pe „copiii lui tata”, pe micii burghezi, de care se disociau chiar și atunci când erau constrânși să-i servească. Acum, dimpotrivă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ar fi unul complet informal, nestandardizat și modelat În Întregime prin Înțelegere la nivel local. Cel mai lizibil ar semăna cu descrierea pe care o făcea Hippolyte Taine sistemului francez În secolul al XIX-lea, când „Ministrul Educației se putea mândri că, doar uitându-se la ceas, putea ști exact ce pagină din Virgilius discutau În acel moment elevii”. Un tabel mai exhaustiv ar Înlocui dihotomiile cu coloane intermediare mai elaborate (proprietatea comună deschisă, de exemplu, este mai puțin lizibilă și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
devenit adevărate reuniuni locale, În cadrul cărora se exprimau păreri, se dădeau vești legate de agricultură și sfaturi, se bârfea și se spuneau povești religioase sau basme, În timp ce participanții spărgeau nuci sau coseau. Având În vedere faptul că fiecare se putea mândri cu o viață Întreagă de aplicată observație și de asumate consecințe ale deciziilor luate În probleme de agricultură, aceste Întâlniri au devenit un soi de neoficial seminar de cunoaștere practică. Ajungem astfel direct la cele două mari paradoxuri ale mētis-ului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În țările din lumea neindustrializată (uneori, ei Înșiși revoluționari) nu pot fi condamnați pentru că urau trecutul de stăpânire colonială și stagnare economică și pentru că nu precupețeau nici timp, nici sentimentalism democratic pentru a crea un popor de care să fie mândri. Înțelegerea istoriei și a logicii angajării lor pe calea către atingerea unor obiective extrem-moderniste nu ne permite totuși să trecem cu vederea enormele pagube pe care le-au creat convingerile lor atunci când li s-a asociat puterea unui stat autoritar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
of Survival: Ecology in the Post-Soviet Era, M.E. Sharpe, New York, 1994. În 1990, am lucrat vreme de șase săptămâni la o fermă cooperatistă (fostă cooperativă) din Germania de Est, În câmpia Mecklenburg, nu departe de Neubranderburg. Funcționarii locali erau deosebit de mândri de producțiile lor la hectar (la standarde internaționale) de orez și cartofi cu un conținut ridicat de amidon, ce putea fi folosit În industrie. Era totuși clar că, din punct de vedere economic, costul de piață al elementelor necesare (forța
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala Română din Romă (1934-1936). Funcționează mai întâi că învățător în comuna Mândrești din județul Vrancea (1924- 1925), iar apoi ca profesor suplinitor la Cernăuți (1933-1934, 1936-1937), pentru a deveni, în 1940, asistent la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Din 1942 este trimis lector de limbă și literatura română
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
cu același poștalion spre țărmul bulgăresc al Dunării, glosând pe seama imaginilor lăsate în urmă, a primitivismului mijloacelor și căilor de transport, a moravurilor și tradiției istorice cu care localnicii, prin vocea unui amfitrion bucureștean (Ion Bibescu) nu conteneau a se mândri 25. Popasul nocturn făcut la Călărași i-a prilejuit neobositului călător american câteva constatări voit concluzive, desprinse din peisajul politic contemporan și din desfășurarea evenimentelor în mijlocul cărora se afla. „Valahii - nota el - nu se consideră un popor ocupat, iar datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Constantinopol între 1768 și 1785, după ce deținuse aceeași funcție în Portugalia și în Suedia, dorința sa de a fi primit ca reprezentant al Franței la Viena l-a îndemnat să susțină pretențiile Austriei întocmai ca un agent al acestei puteri. Mândrindu-se, în memoriile sale, cu serviciile aduse Mariei-Tereza, fără a ști că împărăteasa se opusese acestei numiri deoarece n-o găsea pe doamna de Saint-Priest de origine destul de nobilă pentru a fi prezentată la curte, diplomatul francez declară cu seninătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]