4,910 matches
-
nu este ceva de care să te temi. E ceva care te apropie de Dumnezeu, iar mâinile lui Dumnezeu sunt ușa către pace și viața veșnică. Am ajuns într-un „hospice” din întâmplare. Lucram pentru un chirurg, până când m-am măritat și au apărut și copiii. A urmat o pauză în carieră. Până când iubitul meu socru - îi spuneam cu toții tataie - ne-a anunțat că are cancer la pancreas și că nu mai are mult de trăit. T Tataie și mamaie s-
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
învățătorul Andrici: avea o fată frumoasă foc, se numea Bogdana. O vreme era și ea învățătoare la școala din Demacușa, în paralel cu tatăl ei. După ce termină facultatea, deveni profesoară, și chiar diriginta mea la Școala din Moldovița. S-a măritat cu un ucrainean, domnul Michitei Ilie, profesor de română, care deveni și directorul liceului din comună pentru mulți ani. Dumnealor aveau niște copii foarte reușiți, Larisa, mai mare, și Bogdan, de care erau foarte mândrii. Dar cel mai mândru de
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
-ți place ție de el. Ești liber să pleci, chiar de mâine-dinineață. - Aaaa! Îmi dai papucii, vrei să scapi de mine, ai pe altul? - Doamneee, nu-mi vine să cred! Nu pot să cred cu ce bărbat prost m-am măritat. Cum am putut să fiu așa de proastă!? - Ceee? Zici că te-ai măritat cu un bărbat prost? Și după ce o întrebă, începu iar să o pălmuiască. Atunci Simonică se dădu jos din pat și târându-se cum putea, alergă
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
dai papucii, vrei să scapi de mine, ai pe altul? - Doamneee, nu-mi vine să cred! Nu pot să cred cu ce bărbat prost m-am măritat. Cum am putut să fiu așa de proastă!? - Ceee? Zici că te-ai măritat cu un bărbat prost? Și după ce o întrebă, începu iar să o pălmuiască. Atunci Simonică se dădu jos din pat și târându-se cum putea, alergă până la ușa camerei părinților săi și plângând, începu să țipe la tatăl său, printre
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
hartă mici soldați de lemn. Acestea sunt pozițiile lui Artavan. A patra legiune se află aici. -Sunt aproape de două ori mai mulți ca noi, Marcellus! Dar mai știu că perșii se și tem de disciplina legionarilor noștri. -Nu vă temeți mărite guvernator. Îl cunosc deja pe Artavan. Deși sunt mai mulți ca noi acesta va evita lupta deschisă preferând un război de hărțuire cu trupe mici care se retrag rapid ca să ne dea impresia că se tem, și să părăsim pozițiile
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
vor lovi în centru cu grosul trupelor și dacă centrul va da înapoi bătălia e pierdută. Vor separa legiunile și vor lovi din flanc cu cavaleria. Arcașii călare vor obliga centuriile să se apere în formații testudo. -E foarte adevărat mărite guvernator, completă Marcellus. Eu însă vă ofer o altă soluție. -Să auzim! fu de acord guvernatorul. -Preamărite, să gândim operațiunea în mișcare. Strategii Arsacidului fac adesea lucrul acesta. Perșii vor da atacul lor preferat cu învăluirea legiunilor noastre pe flancuri
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Acest război a fost, după cum a spus ilustrul Cicero, nulla causa (fără nici o justificare). Dar e adevărat că Crassus a fost trădat de Ariamnes o căpetenie arabă care l-a atras în deșert unde Surena îi aștepta. -Cunoașteți bine faptele mărite guvernator! -Oh! Nu cunosc decât implicațiile acestei bătălii, Marcellus. În urma morții lui Crassus, Iulius Cezar și Gnaeus Pompeius au ajuns la luptă fățișă. Dar ce propui acum Marcellus? -Propun să aplicăm chiar planul lor de atac, ilustre guvernator! -Ascultă Marcellus
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
îl învită pe Marcellus cu un gest să guste din vinul aflat în cupele de argint așezate pe o tavă. După puțin timp în cort intră un slujitor de încredere al lui Marcellus. Acesta se plecă în fața celor doi. -Închinare mărite guvernator! -Ce este Apianus? întrebă Marcellus. -Un mesaj de la Ierusalim sosit prin porumbei, stăpâne! -Vorbește Apianus, n-am nimic de ascuns față de ilustrul guvernator, îi îngădui Marcellus. -Iisus din Nazareth a fost răstignit de procuratorul Ponțiu Pilat la Ierusalim! Marcellus
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
în Cezareea Maritima și la Ierusalim! Tiberius ar fi fost de acord iar eu aș fi trecut totul în contul prieteniei procuratorului cu Seiano complotistul! Un timp nimeni nu spuse nimic. -Nu se poate să fi fost vinovat cu ceva mărite guvernator! Trebuie să fi fost o înscenare josnică. Guvernatorul clătină din cap. -Îți respect și înțeleg tristețea Marcellus! spuse Vitellius, însă acum e prea târziu să mai facem ceva. Când vom putea vom merge în Cezareea Palestinei și la Ierusalim
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
atunci îl vom cerceta pe procuratorul Ponțiu Pilat. -Alt porumbel n-a mai sosit Apianus? -Nu stăpâne. E singurul, însă în câteva zile va sosi ștafeta poștei imperiale de la Ierusalim și atunci vom afla mai multe. -Permite-ți să mă retrag mărite guvernator, spuse Marcellus vizibil afectat. -O poți face Marcellus, răspunse acesta. Vestea morții acestui învățător m-a întristat și pe mine. *** Junius Genarius Muso îl întâlni pe magistrul Ruthavan pe puntea vasului dis de dimineață. Portul Gazei se zărea acum
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
E solista zarea cu solstițiul ei, Flutură amorul, zbor de porumbei, Oboseală toarnă-n corpul flămânzit, Sentimente urca în cerul rănit, Ba chiar mai visează greierul bătrân, Cum că tinerețea sforăie nocturn, Se schimbă tufișuri, se-nverzesc la fața, Să mărit diurnă la jertfă pe viață, Arde primăvară prin chemarea-n flori, Dar mai am înfrânte țipete-n culori, Despre primăvară, Marte e prim nun, Inca nu-i sezonul, ursu-i taciturn, Să respira stoluri apăsând răcoarea, Zgribulite nopți bântuie visarea, Picturi
A VENIT IAR MARTE de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377719_a_379048]
-
mă lași singură și pleci la oraș, ai?! -Ce-mi pasă mie ce zice satul? -Lucico, fată... Da ’ nu s-a pomenit, neam de neamul nostru, să plece fetele din sat! Chiar dacă unele au fost pe la școli, se întorc și se mărită aici. Tu nu te uiți că esti o sărăntoacă, doar cu o rochie pe tine, cu bascheți în piciore , că nu ai nici măcar sandale!. Iar Paul al tău e de la oraș, e cu cu școală și de neam! Nu se
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
ta, dacă ești bun, Chiar și celor răi arată! Luna nu-și retrage raza-i De la śudra niciodată. [28] Înțeleptul "vorbește numai odată", cu alte cuvinte spune da, da, nu, nu, așa cum numai odată vorbește regele și numai odată se mărită o fată: Odată-și spun cuvîntul regii-zei, Odată și cei înțelepți; o fată Odată se mărită: astea trei Odată sînt pe lume, doar odată. [33] Oricum, se cere de la înțelept nu numai contemplație așa cum se pretinde de obicei, desigur, pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
śudra niciodată. [28] Înțeleptul "vorbește numai odată", cu alte cuvinte spune da, da, nu, nu, așa cum numai odată vorbește regele și numai odată se mărită o fată: Odată-și spun cuvîntul regii-zei, Odată și cei înțelepți; o fată Odată se mărită: astea trei Odată sînt pe lume, doar odată. [33] Oricum, se cere de la înțelept nu numai contemplație așa cum se pretinde de obicei, desigur, pe nedrept -, ci o sforțare continuă, zi de zi, clipă de clipă și care adesea pornește de la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
e vorba. "Rateu" pe care îl gustă chiar Nichita. Cel în viață. Un "act ratat", relatat de însuși Freud: "Un oarecare domn Y. s-a îndrăgostit de o doamnă; a fost însă respins și la scurtă vreme doamna s-a măritat cu domnul X. În urma acestei întîmplări, domnulY., deși îl cunoștea pe domnul X. de multă vreme și făcuse chiar afaceri cu el, îi uita mereu numele, trebuind să-l afle în repetate rînduri de la alte persoane atunci cînd voia să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altele), astfel încît unitățile uneia și aceleiași secvențe alternează cu unitățile unei alte secvențe; o ORCHESTRARE de secvențe. Se poate spune că o narațiune ca "Ion era fericit și Maria era nefericită; apoi Ion a divorțat, și Maria s-a măritat; apoi Ion trăi nefericit, și Maria trăi fericită" rezultă din alternanța unei unități formată din "Ion era fericit; apoi Ion a divorțat; apoi Ion trăi nefericit" și a unei unități alcătuită din "Maria era nefericită; apoi Maria s-a măritat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
măritat; apoi Ion trăi nefericit, și Maria trăi fericită" rezultă din alternanța unei unități formată din "Ion era fericit; apoi Ion a divorțat; apoi Ion trăi nefericit" și a unei unități alcătuită din "Maria era nefericită; apoi Maria s-a măritat; apoi Maria trăi fericită". ¶Împreună cu CUPLAJUL și INSERȚIA, alternanța este unul din modurile de bază de a combina secvențe narative. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ. ambreior [shifter]. Un termen sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alta (sau e plasată după alta), sau în așa fel încît închiderea unei secvențe constituie deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune ca "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit, și Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită" rezultă din cuplajul "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit" și "Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită". Tot așa, se poate spune că o narațiune ca "Ea se bucura de o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit, și Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită" rezultă din cuplajul "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit" și "Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită". Tot așa, se poate spune că o narațiune ca "Ea se bucura de o bună sănătate, apoi mîncă un măr putred, apoi se îmbolnăvi, apoi luă niște medicamente, apoi se simți foarte bine" rezultă din cuplajul: "Ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
luptat pentru moștenirile lor pînă cînd Conwenna i-a convins să se alieze împotriva Continentului (cf. S.F. Damon). Cordella: (cf. Monmouth: Cordeilla; cf. Shakespeare: Cordelia) Fiica cea credincioasa a regelui Leir. După ce a fost alungata de Leir, Cordelia s-a măritat cu Aganippus, regele francilor; alungat la rîndul sau din propriul regat, Leir a fugit la ea, si Aganippus a recuperat regatul. După moartea lui Leir, Cordelia a devenit regina Angliei; apoi cei doi fii ai celor două surori ale Cordeliei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea nu poate înțelege de ce lui Belfiore îi trebue atât de mult timp pentru a-și dezvălui adevărată să identitate și încă mai speră că acesta își va deschide inima (Și mostri a chi l
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe nimeni altul decât pe Belfiore așa că dacă acesta o va trădă, ea jură să nu mai iubească pentru tot restul vieții. Rezumat : În prima parte a ariei, Giulietta cântă despre amărăciunea pe care o resimte pentru că trebue să se mărite cu unchiul lui Edoardo, Signor La Rocca. În cabaletta care urmează, Giulietta este mai elocventa în ce priveste absența oricărei dorințe de a se căsători cu La Rocca, care este un om bătrân Rezumat : Edoardo, foarte îngrijorat că iubita să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
el. El relatează toate acestea servitorilor de la curtea baronului. Rezumat : Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea îi spune “rege” în fața Baronului și a celorlalți, el o întreabă ce are de gând să facă cu Belfiore (adică cu el însuși). Oricum, subliniază “regele”, el este sigur că Belfiore va încerca într-un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ernani, care dorește să răzbune uciderea părintelui sau de către fostul rege al Spaniei, tatăl actualului rege, Don Carlo. El își anunță intenția de a o râpi pe Elvira, pentru care nutrește o dragoste împărtășită, si care este forțată să se mărite cu unchiul ei, un om în vârstă, Don Ruy Gomez de Silva (``Come rugiada al cespite... O tu che l'alma adoră ''). Tabloul 2. În castelul lui De Silva, Elvira așteaptă sosirea lui Ernani cu care intenționează să fugă (``Ernani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
într-o stare de delir euforic (Oh gioia inesprimibile,). El părăsește sala în timp ce Stiffelio își face apariția. Sosește și Raffaele cu un aer plictisit. Stiffelio îl întreabă ce ar face în situația în care Lină ar deveni liberă să se mărite cu el. Raffaele refuză să ia în considerație o astfel de ipoteză. Stiffelio îl invită să aștepte într-o încăpere alăturată de unde va putea auzi conversația pe care el este pe punctul să o aibă cu Lină pe care a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]