4,478 matches
-
în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George Coșbuc, Vestitorii primăverii) Vara cu zilele călduroase, cântecul voios al păsărelelor în răcoarea dimineții, roșul macilor înfloriți în lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
jocuri, în conversația cu preșcolarii a perechilor paronimice, cu rol în identificarea fonemelor (sunete cu funcție distinctivă): vezi exemple de tipul câine pâine, mare sare (eventual, având ca premisă jetoane cu imaginile corespunzătoare), car var sar (Sar să car var) , ,,mac în sac pentru gânsac"; De pe masă, sus pe casă,/E făină sau găină?" etc., precum și valențele metodei fonetice, analitico-sintetice (presupunând discriminarea propozițiilor dintr-un context comunicativ, a cuvintelor dintr-o propoziție, a silabelor dintr-un cuvânt, a sunetelor dintr-o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
amenințat furios anul trecut că mă va face să intru În neant și mă va Înlocui, În fashion, cu bătrânul rege George”. Cuvintele acestea ofensatoare nu Îndreptățeau vorbele aruncate de regele dandy-lor la adresa acelui dandy regal atunci când Îi spunea colonelului Mac Mahon: „Eu l-am făcut ceea ce este, tot eu pot să-l distrug”. Și nu au dovedit, oare, cuvintele acestea - Într-un mod evident- ce putere asupra opiniei publice deținea acest Warwick al eleganței și cât de independent era, de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
prezența bătrânilor și a nașilor. După ce termina Îmbăiatul, ea rostea urări care aveau menirea să apere pruncul de rău și să aducă puterile benefice să vegheze asupra lui. În albie se puneau plante cu semnificații magice precum busuiocul, bujorul, grâul, macul, cânepa și unele alimente cu valoare simbolică (miere, lapte, ouă, zahăr). Apa de baie era apoi scoasă din casă, În mod solemn, de toate femeile: ea era vărsată fie pe râu, fie la tulpina unui copac roditor. Moașa ura ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
monde ? On dirait une coupe sans anses, un être nu, chanson dorée survolant leș angoisses que nous donnent leș énigmes disparues. Dăinuind în tenebre că în povești, cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-l beau din macii negri de sub pământ. Existante dans leș ténèbres comme dans leș contes, d'une imaginaire flûte à vent tu joues pour ceux qui boivent leur sommeil des pavots noirs, sous la terre se trouvant. Tu hantes leș ténèbres des contes, tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
argile encore humide dans son moule " (Leș quatrains de la jeune fille) (Poncet, 1996 : 218) ; " Une belle fille c'est la terre qui remplit/Leș formes, leș modèles " (Chant à la belle fille) (Romanescu, 1998 : 63) ; " Eu zac în umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'un mort) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 101). Le texte source propose une analogie entre leș étoiles et leș oiseaux qui volent ensemble. L'emploi du terme " bande " dépoétise le texte d'arrivée. " Când e prea rău/îl adormi cu zeama de maci. " " Lorsqu'il est trop vilain,/avec le suc des pavots tu le calmes en l'endormant. " (Biblică/Biblique) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 187). Le texte source fait référence à l'enfant Jésus, soigné par la Vierge. Le choix de l'adjectif " vilain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
yeux șont și noirs, mă belle [...] "). Le rythme typographique et le message poétique șont carrément modifiés. → V. Lucian Blaga, Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de mac (Fleurs de coquelicot), p. 107 1 suppression de vers. → V. aussi le recueil Lucian Blaga, Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2010 : Biblică (Biblique), p. 35 2 suppressions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et avant-propos par Darie Novăcescu, préface par Edgar Papu, Minerva, Bucarest, 1972. BLAGA, Lucian, Poeme (Gedichte), traduction en allemand et avant-propos par Wolf Aichelburg, Albatros, Bucarest, 1974. BLAGA, Lucian, În marea trecere (The Great Transition), traduit en anglais par Roy Mac Gregor-Hastie, avant-propos par Ion Dodu Bălan, Mihai Eminescu, Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Nebănuitele trepte, traduit par Iuri Kojevnikov, avant-propos par Valeriu Cristea, Minerva, Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Poems of Light), version en anglais par Don Eulert, Ștefan Avădanei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Papu, Minerva, Bucarest, 1972, 228 p. 1054 V. Lucian Blaga, Poeme (Gedichte), traduction en allemand et avant-propos par Wolf Aichelburg, Albatros, Bucarest, 1974, 188 p. 1055 V. Lucian Blaga, În marea trecere (The Great Transition), traduit en anglais par Roy Mac Gregor-Hastie, avant-propos par Ion Dodu Bălan, Mihai Eminescu, Bucarest, 1975, 200 p. 1056 V. Lucian Blaga, Nebănuitele trepte, traduit par Iuri Kojevnikov, avant-propos par Valeriu Cristea, Minerva, Bucarest, 1975, 395 p. 1057 V. Lucian Blaga, Poemele luminii (Poems of Light
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
precum Capmare, țăranul care s-a întors mutilat de la Cotul Donului, Ghimpău, polițaiul satului, și, bineînțeles, Ristea, devenit și aici din primar președinte de „ceape”. SCRIERI: Punct căzut, București, 1969; Apărătorul se apără, Cluj-Napoca, 1974; Poeme, București, 1975; Flori de mac, Craiova, 1977; Apărătorul în derută, Timișoara, 1979; Clar de pământ, București, 1979; Apărătorul acuză, Craiova, 1981; Vorbele vântului, București, 1981; Stihuri, București, 1982; Ristea împărat, Craiova, 1984; Împărații, București, 1985; Nunta, București, 1986; Întoarcerea, Craiova, 1987; Poveste de dragoste, București
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
și Cinematografică „I. L. Caragiale” și a fost, până la plecarea din țară, în 1989, actriță a Teatrului „C. I. Nottara” din București. Debutează în „România literară” în 1968, cu versuri, iar în volum în 1977, cu Scrisori dintr-un câmp cu maci. Până la stabilirea în Franța, a publicat alte cinci volume de versuri, care au evoluat de la un postblagianism în variantă feminină spre o poezie a sensibilității exacerbate, agresată de ambianța totalitară, pe care o deghizează cu pricepere într-o nevroză poetică
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
În toți acești ani colaborează cu poezie la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”. În 1981 e distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Supa de ceapă. Volumul de debut, Scrisori dintr-un câmp cu maci, anunță o poetă a exuberanței, a vitalismului, cu accente blagiene și uneori labișiene, tratate însă în cheie ironică: „Mă uit la cer și pământ / mănânc mămăligă cu ceapă, / plâng ca proasta în drum”. Poeta se desparte astfel, simultan, atât de
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
poetică bine definită și care nu-și pierde nici o clipă zvâcnetul carnal, altfel spus, sinceritatea. O imagistică hrănită de lecturi și pusă în mișcare de o gimnastică teatrală a afectivității sunt atuuri în plus. SCRIERI: Scrisori dintr-un câmp cu maci, București, 1977; Duminica absentă, București, 1980; Supa de ceapă, Cluj-Napoca, 1981; Iarnă clinică, București, 1983; Mașinăria cu aburi, București, 1984; Caietul cu adnotări, București, 1988; Creștet și gheare - Du front et de griffes, tr. Tudor Florian Potra, București, 1998. Repere
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
ceapă, Cluj-Napoca, 1981; Iarnă clinică, București, 1983; Mașinăria cu aburi, București, 1984; Caietul cu adnotări, București, 1988; Creștet și gheare - Du front et de griffes, tr. Tudor Florian Potra, București, 1998. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, AFT, 1977, 7; Constantin Crișan, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, CRC, 1977, 43; Mihai Coman, În căutarea cuvântului, LCF, 1977, 51; Felea, Aspecte, II, 277-278, III, 152-155; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Lucian Raicu, „Duminica absentă”, RL
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
1984; Caietul cu adnotări, București, 1988; Creștet și gheare - Du front et de griffes, tr. Tudor Florian Potra, București, 1998. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, AFT, 1977, 7; Constantin Crișan, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, CRC, 1977, 43; Mihai Coman, În căutarea cuvântului, LCF, 1977, 51; Felea, Aspecte, II, 277-278, III, 152-155; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Lucian Raicu, „Duminica absentă”, RL, 1980, 46; Adrian Popescu, Trei poete, ST, 198, 11; Regman, Noi
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
Piticul cel bun (1996), în care vorbește cu duioșie, sensibil și sentimental despre oameni de azi care se comportă ca niște făpturi din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca, 1994; Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
categorie decât pe baza unor criterii predeterminate. Atenție Deși majoritatea statelor sunt de acord cu plafonul de 70-75 pentru retardare mintală, există și state în care s-a stabilit unul mai ridicat (de pildă, în Iowa, acesta este de 85) (Mac Millan & Forness, 1998). Nu se știe dacă, o dată cu reautorizarea legii privind educația persoanelor cu dizabilități în 2004 sau la începutul lui 2005, se vor impune definiții mai precise și armonizate în toate statele. Caracteristici asociate diferitelor stadii de dezvoltare Caracteristicile
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
remarcă unitatea sincretică a cântecului, text-melodie, calitatea îndoielnică a informațiilor furnizate de lăutari și face un patetic apel pentru culegerea folclorului amenințat cu dispariția. A tradus din franceză câteva povestiri romanțioase în foiletonul ziarului „Românul” (Amédée Achard, Étienne Enault, Jane Mac Leod, L. Sermensan, Émile Souvestre). Culegeri: Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970. Repere bibliografice: Petru Drăgănescu-Brateș, Viața și opera lui Ioan G. Bibicescu, Turnu Măgurele, 1938; Octav Păun, Un folclorist valoros
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
noapte, copilă mult iubită. (intră în scenă) E un străin aice... și ca mărgăritarul E fața lui cea albă, de-argint îi e talarul, Pe umerii de marmur aripe se disfac, Pe fruntea lui, în păru-i, flori roșie de mac... Cine ești tu, străine, cu negrii ochi sub gene? REGELE SOMN Eu?... Eu sunt fericirea vieții pământene. CĂLUGĂRUL Aicea nu ți-e locul, norocul eu nu-l caut, A lumii glasuri multe și glasul tău eu n-aud... Nu vezi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
logice și credința în Maria înflori din nou în sufletul meu, ca și florile ce prind rădăcină în cenușa spulberabilă a unui vulcan; credeam că Maria mă va întîmpina în ceealaltă lume cu bucurie și ca vom îmbla împreună fără macul în sferele celelalte. Vezi d-le conte, că ideea despre eternitate și Dumnezeu provine din amor și că, unde nu e amor, nu poate fi nici credință. Soția d-tale muri deodată în ziua jurământului făcut de mine și Maria
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
J. B. Say..., ridicând valoarea unui product prin transportul dintr-un loc în altul. Un chintal de bumbac în Brazilia a căpătat mai multă întrebuințare și valorează mai mult într-un magazin din Europa decât într-unul din Pernamboue. ["DACĂ MAC CULLOCH NE ARATĂ... "] 2257 Dacă Mac Culloch ne arată izbânda marilor noastre posesiuni și a fermelor mai mari, noi vom privi asupra totalității populației și asupra faptului că, în momentul în care scriem aceasta, aproape al zecelea om în Anglia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
product prin transportul dintr-un loc în altul. Un chintal de bumbac în Brazilia a căpătat mai multă întrebuințare și valorează mai mult într-un magazin din Europa decât într-unul din Pernamboue. ["DACĂ MAC CULLOCH NE ARATĂ... "] 2257 Dacă Mac Culloch ne arată izbânda marilor noastre posesiuni și a fermelor mai mari, noi vom privi asupra totalității populației și asupra faptului că, în momentul în care scriem aceasta, aproape al zecelea om în Anglia e un pauper, ne vom uita
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ursul cu o fiertură din planta narcotică somnoroasă. Să ne amintim, de asemenea, de gestul lui Eneea care, pentru a pătrunde în Infern și a-l „îmblânzi” pe Cerber, îi oferă acestuia din urmă un aliment narcotic pe bază de mac (89). În mitul argonauților, Iason răpune balaurul care păzea lâna de aur cu ajutorul unor cuvinte magice și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau ciumăfaie) : „Filtrele dăunează sufletelor și au puteri înnebunitoare” (Ars amandi, II). în afară de mătrăgună, în cadrul medicinei populare românești sunt cunoscute și folosite diverse alte plante care conțin substanțe toxice și psihotrope : laur sau ciumăfaie (Datura stramonium) (36), odolean (Valeriana officinalis), mac (Papaver somniferum), mutulică sau mătrăgună mică (Scopolia carniolica), omag (Aconitum tauricum), avrămeasă sau veninariță (Gratiola officinalis), cornul- -secarei (Claviceps purpurea), măselariță (Hyoscyamus niger), talpa- - gâștei (Leonurus cardiaca), mutătoare (Bryonia alba), cucută (Cicuta virosa) ș.a. Despre ultimele patru știm că erau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]