5,147 matches
-
foametea* și epidemiile fac ravagii. Mao slăbește puțin controlul asupra gestionării comunelor populare. Cu un gest care pare unul de bunăvoință, el îi abandonează lui Liu Shaogi președinția Republicii. Când conducerea superioară se întrunește la Lushan, în vara anului 1959, mareșalul Peng Dehuai, unul din fondatorii Armatei Roșii*, crede că momentul este potrivit pentru a-și exprima criticele la adresa „micii febre burgheze” a Marelui Salt. Reacția lui Mao este radicală: cum nu intenționase nicio clipă să-și abandoneze proiectul său comunist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fi promovat, în 1971, în Comitetul Central al PCUS. Are astfel ocazia de a cunoaște și de a înnoda relații cu lideri importanți: Kulakov, predecesorul său la Stavropol, responsabil cu problemele agriculturii, Suslov, eminența cenușie a regimului, Andropov, șeful KGB, mareșalul Ustinov, ministrul apărării începând din 1976. Acești oameni joacă un rol hotărâtor în accelerarea carierei sale: în 1978, el este chemat la Moscova, ca secretar al Comitetului Central însărcinat cu problemele agricole; în 1980, devine membru titular al biroului Politic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Celei de-a „doua sesiuni” a celui de-al VIII-lea Congres al PCC, convocată în mai 1958, îi este dat să audă o autocritică a lui Zhou Enlai, să înregistreze ralierea lui Liu Shaogi și să-l promoveze pe mareșalul Lin Biao, un vechi tovarăș al lui Mao, în Comitetul Permanent al Biroului Politic. Linia este cea a unui „Mare Salt înainte”, a cărui unealtă va fi „mișcarea de mase” impulsionată de partid, și care va viza atingerea nivelului economic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de înțelegere a situației, el îi abandonează, în aprilie 1959, președinția Republicii lui Lin Shaogi. Pare pe cale de a se forma un consens în favoarea unei încetiniri. Totuși, în vara anului 1959, izbucnește o criză care relansează Marele Salt. într-adevăr, mareșalul Peng Dehuai decide dintr-odată să spună cu voce tare ceea ce mulți gândesc în sinea lor: este cazul să se pună urgent capăt „febrei mic-burgheze”. Furios, Mao mobilizează conducerea și obține îndepărtarea mareșalului „pe care Lin Biao îl înlocuiește la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
criză care relansează Marele Salt. într-adevăr, mareșalul Peng Dehuai decide dintr-odată să spună cu voce tare ceea ce mulți gândesc în sinea lor: este cazul să se pună urgent capăt „febrei mic-burgheze”. Furios, Mao mobilizează conducerea și obține îndepărtarea mareșalului „pe care Lin Biao îl înlocuiește la ministerul Apărării. Timp de mai multe luni, o campanie împotriva „deviaționiștilor de dreapta” duce la epurări în întreaga țară. Marele Salt înainte este relansat - se înființează chiar comune populare și în orașe! Refuzând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
urmare a unui decret din 28 august 1941: 82% din populația germană din URSS), ingușii și cecenii, în 1944, minoritățile de pe litoralul Mării Negre și de la frontierele cu Turcia și cu Iranul, în 1945, sub pretextul „secularizării zonelor frontaliere”. Etapele războiului Mareșalul Voroșilov nu reușește să împiedice trupele germane și finlandeze să încercuiască Leningradul, al cărui asediu începe pe 8 septembrie 1941 și va dura 872 de zile, provocând moartea unui milion de oameni - 700.00 de foame și 300.000 sub
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Crimeea (mai), căderea Sevastopolului (2 iulie), a Voronejului (12 iulie), a Voroșilovgradului, în inima bazinului Donețk (19 iulie) și a Rostorului (24 iulie). Bătălia de la Stalingrad începe pe 17 iulie 1942 și opune forțele generalului von Paulus celor ale mareșalului Timoșenko, cu întărituri primite de la Jukov. Contra-ofensiva, pregătită cu grijă de către Jukov, este lansată pe 19 noiembrie și duce la încercuirea armatei a VI-a germană (330.000 de oameni), apoi la predarea lui von Paulus, pe 2 februarie, după
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Bulgaria și la Belgrad. în marșul ei spre Vest, ea eliberează, pe 27 ianuarie 1945, lagărul de la Auschwitz. Budapesta cade pe 11 februarie. Oderul este trecut pe 10 martie. Pe 12 aprilie, Jukov și două milioane de oameni lansează bătălia Berlinului. Mareșalul Keitel, comandantul-șef al Wehrmachtului, semnează la 9 mai 1945 actul de capitulare. Conform hotărârilor conferințelor de la Teheran și Ialta*, URSS declară război Japoniei pe 8 august 1945, la două zile după bombardamentul atomic asupra Hiroshimei, și pătrunde în Manciuria
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
superputere. Pe plan ideologic și în ochii opiniei publice mondiale, victoria URSS a „demonstrat” superioritatea comunismului asupra nazismului și a democrației. Ea a întărit coeziunea mișcării comuniste internaționale*, i-a insuflat un nou dinamism și a sacralizat un șef, pe „Mareșalul Stalin”. MAREA TEROARE TOTALITARISMUL LA APOGEUL SĂU Asasinarea, pe 1 decembrie 1934, a lui Serghei Kirov, principalul conducător comunist de la Leningrad și membru al Biroului Politic, este de regulă considerat ca evenimentul declanșator al epurărilor din Partidul bolșevic - simbolizate prin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
recunoaște totuși că epurările au fost un „abuz de putere” din partea lui Stalin, că ele au avut consecințe dezastruoase pentru țară și că mai mulți acuzați erau nevinovați, mărturisirile lor fiind smulse sub tortură. La plenara PCUS din iunie 1957, mareșalul Jukov afirmă că, de pe 27 februarie 1937 până pe 12 noiembrie 1938, 38.679 de persoane au fost trimise la moarte personal de către Stalin, Molotov și Kaganovici. Dar noua perioadă glaciară brejneviană împiedică alte noi dezvăluiri. Istoriografia occidentală a fost vreme
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noiembrie 1932, iar Sergo Ordjonikidze, complice al lui Stalin încă din timpul războiului civil, și patron al industriei grele, îi urmează exemplul în februarie 1937. Jdanov moare la 56 de ani de o criză cardiacă în august 1948. Cât despre mareșalul Jukov, învingătorul în război, el cade în dizgrație încă din 1945. Aceleași practici de conducere vor fi impuse și în celelalte regimuri comuniste, și ele vor produce aceleași efecte, uneori și mai rele ca în URSS* - ca în timpul Revoluției Culturale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
incendiu. într-adevăr, condițiile de viață din aceste instituții sunt extrem de dure din cauza lipsurilor de tot felul. Situați bezprizornicilor generează probleme legate de delincvență. Până în 1935 „huliganismul juvenil” este pasibil de o pedeapsă maximă de doi ani de detenție. Cum mareșalul Voroșilov se declară indignat de această clemență („Nu înțeleg de ce acești ticăloși nu sunt împușcați. Oare trebuie să așteptăm să devină niște bandiți și mai periculoși când vor fi mari?”), Biroul Politic decide, pe 7 aprilie 1935, ca „măsurile de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și emulii lui Lenin - Stalin, Hrușciov*, Brejnev* începând din 1977, Andropov, dar și Mao*, Castro*, Kim Ir Sen* - nu se va abate de la acest principiu cardinal, cumulând adesea funcțiile de secretar general al partidului, de președinte al republicii și de mareșal, șef al armatelor. încă de la prima Constituție sovietică din 1919 și până la aceea a lui Brejnev, este afirmat acest principiu intangibil: „Forța conducătoare, călăuza societății sovietice, nucleul sistemului său politic și al tuturor organizațiilor sociale și de stat este PCUS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orașele din nord. După destituirea lui Mussolini în iulie, militanții închiși sunt eliberați și, în toamnă, dezlănțuie în mod decisiv lupta armată împotriva ocupantului nazist și a fasciștilor Republicii de la Salò. Conducerea comunistă vrea să răstoarne neîntârziat monarhia și guvernul mareșalului Badoglio, susținut de aliați. Dar, sosit de la Moscova, Togliatti impune, la 27 martie 1944, o altă orientare definită de Stalin. Aceasta acordă prioritate continuării războiului împotriva Germaniei și recunoașterii guvernării de uniune națională a generalului Badoglio care, în aprilie, acceptă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică pe măsură ce socialismul se întărește. Epurarea atinge toate sferele puterii. Iagoda, fostul șef al NKVD, este arestat și o amplă purificare începe în poliția politică. La 11 iunie 1937, vine rândul Armatei Roșii*: mareșalul Tuhacevski, generalii Iakir, Uborevici, Gamarnik, Eideman, Putna și Kork sunt arestați, condamnați la moarte pentru spionaj în folosul Germaniei și executați, la fel și o parte a statului major și aproape jumătate din ofițeri. La 30 iulie 1937, nemaitemându-se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
popoarele URSS sunt convinse că, dat fiind imensul lor sacrificiu, regimul se va îndulci, după cum a lăsat să se înțeleagă în momentele cele mai critice ale războiului. Desigur, Stalin, șef al guvernului din mai 1941, comandant-șef din iulie 1941, mareșal în 1943, este aureolat de victorie. însă supravegherea populației se relaxase în timpul războiului. O dată în plus, Stalin își atinge scopurile datorită remarcabilei sale intuiții cu privire la psihologia rusă. începând din 1946, el dezlănțuie o campanie împotriva „adulării Occidentului”, măgulind șovinismul rus
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
campanie, dirijată de Jdanov - jdanovchina -, se însoțește cu atacuri din ce în ce mai deschise împotriva evreilor*. Stalin îi coboară pe toți cei care, în preajma lui, au organizat efortul de război. El ridică tandemul Beria/Malenkov împotriva leningrădenilor Jdavov și Voznesenski. îi discreditează pe mareșalii victorioși. Climatul devine din ce în ce mai apăsător. în ianuarie 1948, pune să fie asasinat S. Mihels, președintele Comitetului Evreiesc Antifascist (CEA). Apoi îl excomunică pe Tito*, șeful comuniștilor iugoslavi, nu îndeajuns de docil, în opinia lui, și impune democrațiilor populare* o sovietizare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se străduiește să-și perfecționeze controlul printr-o intensă colonizare economică și prin inaugurarea, în 2006, a unei căi ferate care leagă Lhasa de Beijing. TIERMONDISM -> Antiimperialism, Mișcarea de nealiniere IOSIP BROZ, ZIS TITO Pe adevăratul său nume Iosip Broz, mareșalul Tito a fost una dintre figurile comunismului din secolul XX. Născut în 1892, într-o familie de țărani din Croația, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, urmează studii primare, apoi devine muncitor metalurg la Zagreb și aderă la mișcarea sindicală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naționaliste ale generalului Mihailovici, susținut de guvernul legal aflat în exil la Londra, și la inițierea, astfel, a unui război civil în interiorul Rezistenței*. La 29 noiembrie 1943, el creează un guvern provizoriu în teritoriile aflate sub controlul său, se proclamă „mareșal” și inaugurează cultul propriei personalități, în calitate de conducător al Iugoslaviei comuniste, cum va și rămâne până la moartea sa, în 1980. în noiembrie 1945, instaurează republica și pune în practică un regim după model stalinist. în timp ce pare a fi un stalinist fidel
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale tipului de război limitat care a predominat, singurele excepții semnificative fiind cele ale războaielor religioase și ale războaielor napoleoniene, de-a lungul istoriei până la primul război mondial. Unul dintre cei mai mari conducători militari ai secolului al XVIII-lea, mareșalul de Saxa, proclama același principiu combatant care i-a ghidat pe condottieri în secolele al XIV-lea și al XV-lea atunci când afirma: „Nu susțin deloc bătăliile, în special la începutul unui război. Sunt chiar convins că un general capabil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
purtat fără curaj; clemența e la ordinea zilei; orașele sunt cucerite, iar oamenii cruțați: chiar și în toiul unui atac, o femeie nu poate spera la beneficiile unui viol4. Pe de altă parte, când epoca războiului limitat s-a încheiat, mareșalul Foch, într-o prelegere ținută în 1917 la Colegiul francez de război, a rezumat astfel vechiul război și noul tip de război total. Cu adevărat începuse o nouă eră, una în care războaiele naționale absorbeau în luptă toate resursele unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
externă a lui Filip a fost îndreptată către menținerea hegemoniei spaniole pe continentul european și asigurarea triumfului Bisericii Romano-Catolice asupra ereziei. A întreprins o expediție dezastruoasă împotriva Angliei în urma căreia Invincibila Armada a fost înfrântă, în 1588. Foch, Ferdinand - 1851-1929. Mareșal francez; din martie 1918, comandant suprem al forțelor armate aliate în timpul primului război mondial. Fondul Monetar Internațional - Organizație autonomă, afiliată din 1947 Națiunilor Unite; colaborează îndeaproape cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare; menită să faciliteze comerțul internațional și să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lupta În jurul laicității s-a sfârșit o dată cu adoptarea acestor legi fundamentale. Partizanii clericalismului au Încercat de-a lungul Întregului secol XX să-și recâștige locul și influența În cadrul puterii politice. Între 1940 și 1944, cvasi-totalitatea episcopatului francez a sprijinit regimul mareșalului Pétain, obținând câteva victorii În domeniul școlar care s-au dovedit Însă efemere imediat după Eliberare. În timpul celei de-a IV-a Republici, votul MRP s-a orientat, ca grup de influență catolică, Înspre sprijinirea sistematică a „școlilor libere”. Pe lângă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moștenită de către socialismul de stat de la regimul precedent, de tip autoritar și cu inflexiuni fascinante. Într-adevăr, datoria exercitării unei munci utile socialmente ca precondiție a cetățeniei, ca și sintagma însăși de "câmp al muncii" fuseseră introduse în 1941 de către mareșalul Ion Antonescu, promotor al unei legislații antievreiești care lega "datoria națională" de a fi activ în "câmpul muncii" cu deplina recunoaștere a drepturilor civile 39. Nu exista așadar alt statut social în afară de cel de "muncitor" care participa, atât cu alții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
moment aparte și pentru societate, care sărbătorește cum se cuvine pe noul venit, de aceea este o bună ocazie să facem cunoștință cu ea. Participanți la eveniment sînt mai toți boierii din ținut, din moment ce era de față însuși mareșalul nobilimii județene, alături de rude de un grad mai apropiat sau mai îndepărtat cu părinții copilului, Iorgu Răutu și Smaragda Theodorovna, sau neînrudiți cu aceștia. Erau prezente autoritățile, reprezentate de ispravnicul județului și comandantul regimentului de husari, cu mai mulți ofițeri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]