2,746 matches
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 7 noiembrie 2002. d) a făcut parte din detasamentele de muncă forțată; ... e) a fost supravietuitoare a trenului morții; ... f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; ... ----------- Litera f) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 323 din 5 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 13
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207483_a_208812]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 7 noiembrie 2002. d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; ... e) a fost supraviețuitoare a trenului morții; ... f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urmă masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... ----------- Litera f) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 323 din 5 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 13
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207486_a_208815]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 7 noiembrie 2002. d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; ... e) a fost supraviețuitoare a trenului morții; ... f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urmă masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... ----------- Litera f) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 323 din 5 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 13
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207501_a_208830]
-
Articolul 1 Se instituie ziua de 1 aprilie ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Articolul 2 Cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor
LEGE nr. 68 din 10 mai 2011 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232083_a_233412]
-
Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Articolul 2 Cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite
LEGE nr. 68 din 10 mai 2011 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232083_a_233412]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României
DECRET nr. 466 din 6 mai 2011 privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232084_a_233413]
-
publice instigatoare de încurajare a violenței împotriva demonstranților. 16. Al-Senussi, Colonel Abdullah Data nașterii: 1949. Locul nașterii: Sudan. Director Informații Militare. Implicarea Direcției de Informații Militare în suprimarea demonstrațiilor. Printre antecedente se include suspiciunea de a fi fost implicat în masacrul de la penitenciarul Abu Selim. Condamnat în contumacie pentru atentatul asupra zborului UTA. Cumnatul lui Muammar Gadhafi. Anexa II la rezoluție Blocarea bunurilor și resurselor economice 1. Gadhafi, Aisha Muammar Data nașterii: 1978. Locul nașterii: Tripoli, Libia. Fiica lui Muammar Gadhafi
REZOLUTIA nr. 1.970 din 26 februarie 2011 privind situaţia din Africa, adoptată de Consiliul de Securitate în cea de-a 6.491-a şedinţă a sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231618_a_232947]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 7 noiembrie 2002. d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; ... e) a fost supraviețuitoare a trenului morții; ... f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urmă masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... Litera f) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 323 din 5 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 13
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243972_a_245301]
-
află un taler de argint. În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Vulturul reprezintă Monumentul Eroilor și semnifică masacrul din 5 decembrie 1918. Talerul face aluzie la denumirea localității, Târgu. Brâul undat reprezintă râul Lăpuș, care străbate localitatea, de unde vine și denumirea acesteia. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Anexa 1
HOTĂRÂRE nr. 543 din 27 iulie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Târgu Lăpuş şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274182_a_275511]
-
În 1965, Partidul Comunist din Indonezia era, după cel din China și Uniunea Sovietică, al treilea din lume ca număr de membri activi și susținători. După lovitura militară sprijinită de Statele Unite ale Americii și instaurea dictaturii militare a lui Suharto, masacrele împotriva comuniștilor activi, simpatizanților, etnicilor chinezi, și celor bănuiți a fi comuniști au atins cote abominabile. Regimul militar a angajat bande de mici ”gangsteri” locali constituite în grupuri paramilitare să comită o bună parte dintre masacre. În Indonezia au avut
Criminalii sunt eroi - The Act of Killing () [Corola-website/Science/295643_a_296972]
-
militare a lui Suharto, masacrele împotriva comuniștilor activi, simpatizanților, etnicilor chinezi, și celor bănuiți a fi comuniști au atins cote abominabile. Regimul militar a angajat bande de mici ”gangsteri” locali constituite în grupuri paramilitare să comită o bună parte dintre masacre. În Indonezia au avut loc alegeri democratice începând cu 1999, după ce președintele Suharto a fost nevoit, în 1998, să renunțe la putere, în urma unor demonstrații de stradă de amploare, care au pus capăt regimului militar. Cu toate acestea, până în prezent
Criminalii sunt eroi - The Act of Killing () [Corola-website/Science/295643_a_296972]
-
1999, după ce președintele Suharto a fost nevoit, în 1998, să renunțe la putere, în urma unor demonstrații de stradă de amploare, care au pus capăt regimului militar. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a constituit nicio comisie de anchetă a masacrului din 1965-66. În The Act of Killing, 3 dintre cei mai importanți membri ai mișcării paramilitare din Indonezia devin protagoniștii unui film despre istoria crimelor comise împotriva comuniștilor, transformate într-un teatru al ororii, cu accente de telenovelă odioasă. Se
Criminalii sunt eroi - The Act of Killing () [Corola-website/Science/295643_a_296972]
-
motive să ne rușinăm</a>.</span> Începând din 2009, proiectul Odessa a trecut prin mai multe etape, care au direcționat parcursul filmului spre o operă deschisă, cu un caracter permanent non-finit. Florin Iepan alege un subiect delicat din istoria României, masacrul de la Odesa, pe care încearcă să-l aducă în atenția publicului și să provoace reacțiile unor reprezentați ai statului puși față în față cu asumarea trecutului. În cadrul festivalului <b>One World Romania</b> din 2011, la o primă proiecție urmată
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
liderii Realitatea TV, subiectul filmului ajunge pentru scurt timp în atenția mass-media. Reacțiile și impactul rămân nesemnificative. <b>Odessa</b><i> </i>în varianta 2013 confruntă spectatorul cu poziția oficială a politicienilor, jurnaliștilor și oamenilor de cultură privind asumarea istoriei. Masacrul de la Odesa devine un pretext pentru chestionarea ignoranței aproape generalizate în fața momentelor negre ale istoriei naționale. Metoda pe care o alege, evident inspirată de documentaristul american Michael Moore, este provocarea directă, atât a persoanelor publice, cât și a spectatorilor. Narațiunea
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
Antonescu la nivel de stat și realizarea unui monument la Odesa, în memoria celor peste 22 de mii de victime. Încercarea de a de-construi mitul eroului anticomunist proiectat asupra criminalului de război, marionetă a Germaniei naziste și responsabil de masacre împotriva umanității, mareșalul Antonescu, este un demers necesar în România contemporană. Traseul lui Iepan este redat cu un ironic haz de necaz care pune la zid nepăsarea de care se lovește de fiecare dată. Situațiile cu care se confruntă regizorul
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
Iepan este redat cu un ironic haz de necaz care pune la zid nepăsarea de care se lovește de fiecare dată. Situațiile cu care se confruntă regizorul în încercarea de a obține un răspuns despre poziția oficială a României privind masacrul de la Odesa frizează de cele mai multe ori absurdul. Prezența în România a domnului Mihail Zaslavsky, ultimul supraviețuitor al pogromului de la Odesa, s-a suprapus aniversării regelui Mihai, coincidență nefericită pentru impactul scontat de Iepan, dar abil răsturnată în favoarea chestionării lipsei de
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
în care intelectualii din sală au rămas dezinzeresați și complet lipsiți de respect față de persoana și de experiența traumatică a ultimului supraviețuitor al mascacrului. La fiecare proiecție, Florin Iepan afirmă faptul că nu încearcă să realizeze un documentar istoric despre masacrul de la Odesa, ci un studiu antropologic despre asumare și memorie în sfera publică din România. Iese din tiparele documentarului convențional de tip BBC și construiește un film despre un regizor român de film documentar care face un film. Foarte personal
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
este în strânsă legătură cu legitimarea anticomunismului post-factum și proiectarea tuturor crimelor și ororilor asupra perioadei comuniste. Intrând în zona ridicolului, un istoric din sală a afirmat chiar că cel mai negru eveniment din istoria României nu ar fi fost masacrul de la Odesa, ci ”duminica orbului”[3]. De cealaltă parte, unii spectatori și-ar fi dorit să vadă filmul ororilor masacrului prezentate cât mai amănunțit. Ori tocmai aceasta ar fi fost cea mai facilă capcană a unui astfel de documentar. Însă
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
ridicolului, un istoric din sală a afirmat chiar că cel mai negru eveniment din istoria României nu ar fi fost masacrul de la Odesa, ci ”duminica orbului”[3]. De cealaltă parte, unii spectatori și-ar fi dorit să vadă filmul ororilor masacrului prezentate cât mai amănunțit. Ori tocmai aceasta ar fi fost cea mai facilă capcană a unui astfel de documentar. Însă filmul lui Florin Iepan și-a propus o perspectiva antropologică, nicidecum istorică, care să nască discuții și, ideal, să devină
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
să se poziționeze. <img class="aligncenter size-full wp-image-585" alt="" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2013/05/odesa 2.jpg" width="300" height="168" /></a> [1] Despre masacrul împotriva populației evreiești, organizat de armata română în Odesa ocupată, în 1942. [2] Devenit între timp președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. [3] Duminica de 20 mai 1990, când Ion Iliescu a fost ales
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
ar exista o contrarevoluție, că oamenii sunt înarmați. Dar nimeni nu se lupta cu rușii, cehii nu aveau arme. Oamenii s-au gândit că dacă ar fi pornit o manifestație, rușii ar fi fost agitatori și ar fi urmat un masacru. Așa că au ales să-i ignore. A fost o perioadă foarte specială pentru mine, pentru Cehoslovacia. A arătat că oamenii neînarmați au mai multă putere asupra celori înarmați. Suntem o națiune mică. În istoria noastră, de cele mai multe ori, cu câteva
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
pământul?”, spune despre recentul conflict din Gaza. (material publicat în ziarul The Guardian în anul 2009). Zalman Leibu este unui dintre cei peste 40 de supraviețuitori ai Holocaustului care au semnat, la mijlocul lunii august 2014, o scrisoare de condamnare a masacrului din Gaza și a trivializării memoriei supraviețuitorilor și victimelor. Aveam 15 ani când am ajuns în Israel. Îmi amintesc ce am mâncat în ziua în care am ajuns: măsline, omletă din făină de ou și pâine, și ceai fără zahăr
Conflictul din Gaza: perspectiva unui israelian. () [Corola-website/Science/295783_a_297112]
-
pentru că am aflat despre holocaustul din Basarabia mult prea târziu. Pentru că nu vreau să șterg această parte a istoriei noastre. Așa cum au făcut buneii noștri și părinții. Mulți din ei au fost martori și poate chiar au participat la aceste masacre și au ascuns zeci de ani sau chiar au încercat să șteargă din memoria lor aceste crime. Pentru că un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin și să se poziționeze ca victimă. Este important să
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
pentru că am aflat despre holocaustul din Basarabia mult prea târziu. Pentru că nu vreau să șterg această parte a istoriei noastre. Așa cum au făcut buneii noștri și părinții. Mulți din ei au fost martori și poate chiar au participat la aceste masacre și au ascuns zeci de ani sau chiar au încercat să șteargă din memoria lor aceste crime. Pentru că un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin și să se poziționeze ca victimă. Este important să
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
acord și a descris atacurile ca „pe un război declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și frică. Am scris toată ziua cu lacrimi în ochi. Nu cred că doar eu reacționez așa la masacrul de la Charlie Hebdo, care este un atac contra jurnaliștilor și a libertății de exprimare”. Roger Cohen de la New York Times a scris pe Twitter: „Tremur de mînie în urma atacului asupra Charlie Hebdo. Este un atac împotriva lumii libere. Întreaga lume liberă
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]