2,223 matches
-
Gheorghe Șincai, Candela nestinsă a lui T. Cipariu, Timotei Cipariu, poet, Octavian Goga și „Tribuna”), Coriolan Gheție (Lucian Blaga), D. Karnabatt (Alexandru Macedonski, poetul), Louis Barral (Iulia Hasdeu), Al. Husar (Alexandru Vlahuță, Ion Creangă), V. Flueraș (Vasile Voiculescu). Se remarcă medalioanele dedicate de Laurențiu Fulga scriitorilor Lucia Demetrius, Radu Gyr, Emil Giurgiuca, Camil Petrescu, Ion Șiugariu, Adrian Maniu, Aron Cotruș, Mihai Beniuc, Octav Șuluțiu, Ștefan Baciu. Articole și studii privind literatura universală dau Gh. Frențiu (Revoluția interioară a lui Manzoni, Contesa
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
1998-2001). Printr-o documentare temeinică, cu o remarcabilă putere de sinteză și ascuțită percepție a trăsăturilor definitorii, autorul relevă concis și edificator profilul fiecărui folclorist român. Dicționarul se definește, în bună măsură, și ca o lucrare de istorie literară, prezentând medalioane de scriitori precum I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, Gh. Asachi, N. Bălcescu, Lucian Blaga, Ion Breazu, D. Cantemir, G. Călinescu, Ilarie Chendi, T. Cipariu, G. Coșbuc, I. Creangă, B. Delavrancea, Ov. Densusianu, Al. Dima, Mircea Eliade, M. Eminescu ș.a. După ce timp
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
dar și la „Dacia”, „Patria”, „Neamul românesc”, „Noua revistă română”, „Ramuri”, „Cuvântul”, „Adevărul”, „Universul literar”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curentul” ș.a. A semnat (uneori și cu pseudonimul Ion Darie ori cu prescurtările I.Dr. sau Dr.) numeroase articole, cronici și medalioane, însemnări de călătorie, versuri, schițe dramatice (între care Hanul durerilor a apărut în broșură, în 1926), de asemenea nuvele și povestiri concepute, în cea mai mare parte, în manieră foiletonistică. Notabile rămân însă cele trei volume consacrate experienței războiului, în
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau (Xanta), Christea N. Dimitrescu, N. Păștea, Constantin Nitzescu, Smaranda Andronescu (Smara), Emil Maur, Barbu Eftimiu. Cu proza contribuie Radu Stâncă, Stancu Popescu, Cornelia Drăgănescu, N. N. Savelea. Instructive sunt medalioanele dedicate unor scriitori importanți, de pildă lui Mihail Sadoveanu, I. L. Caragiale, Elenă Văcărescu. Revista are o valoare culturală redusă și e lipsită de un program bine definit, fapt ce se reflectă în contribuțiile literare modeste incluse în paginile ei. C.
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui Emil Isac (Cloșca ardeleană, 65/1916, medalioanele C. A. Rosetti, Emil Faguet, 70/1916), recenziile lui Ion Vinea la volume de poezii ale lui
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui Emil Isac (Cloșca ardeleană, 65/1916, medalioanele C. A. Rosetti, Emil Faguet, 70/1916), recenziile lui Ion Vinea la volume de poezii ale lui Ion Pillat și Adrian Maniu. Alți colaboratori: G. Bogdan-Duică, Dragoș Protopopescu. I.H.
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
a investigațiilor sale, în afară de operațiunea firească de reliefare a ipostazei „definitorii” a unor scriitori, este monitorizarea, cu un sensibil măsurariu, a procesului de receptare critică a valorii, presupunând detectarea unor motivații ale cursului ei adesea capricios. Aceeași dicție cerebrală în medalioanele de autori, portretizați cu vocația formulărilor subtil-penetrante, unele sintagme având turnura caracterizărilor de referință. În G. Ibrăileanu H. îl recunoaște pe „fondatorul cercetării eminescologice”. La Al.O. Teodoreanu, descoperă „fața ascunsă” a unui „prozator artist”, făcând „literatură din literatură” în narațiunile
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
angajează să fie o tribună adevărată”, chemând, în spiritul epocii, „pe toți scriitorii din Moldova, pe toți scriitorii de pe întreg cuprinsul patriei, legați trup și suflet de cauza poporului liber” (1/1954). Din 1960 rubricile permanente sunt „Versuri și proză”, „Medalioane”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Ioan Alexandru, Andi Andrieș, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Camil Baltazar, Lucian Blaga (Catrenele fetei frumoase, 4/1961), Demostene Botez, Radu Boureanu, Radu Cârneci, Otilia Cazimir, Const. Th. Ciobanu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
Liviu Leonte, Mihai Drăgan ș.a., între cărțile prezentate figurând Tablou geografic de Geo Bogza (2/1955), Aventură în Lunca Dunării de Mihail Sadoveanu (3/1955), Primele iubiri de Nicolae Labiș (11/1955), Moromeții de Marin Preda (1/1956). I.l. publică medalioanele Bogdan Amaru (9/1956) și G.M. Zamfirescu (10/1956), articole consacrate omagierii scriitorilor Ion Agârbiceanu (10/1962), Tudor Arghezi (5/1965), Mihai Codreanu (7/1956), Friedrich Schiller (5/1955), C. Dobrogeanu-Gherea, precum și necrologuri: Camil Petrescu (5/1957), G. Tutoveanu (9
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români, semnate de Ștefan Pavelescu și N. Țane. C.A cuprinde și câteva recenzii, consemnări de apariții editoriale, articole despre învățământul românesc și străin, despre viața culturală a orașului și oameni de cultură români, îmbrățișând, cu timpul
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
7-8; Simona Sora, Onirism nevrotic, RL, 1993, 25; Const. Cubleșan, Existența terifiantă a veacului, CNT, 1993, 30-31; Gheorghe Grigurcu, Elanul antimetafizic, CNT, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Cartea supliciilor, APF, 1993, 9; Romanița Constantinescu, Momeala spaimei, RL, 1994, 7; Carmen Negulici, Medalion Ruxandra Cesereanu, ECH, 1994, 1-3; Radu Andriescu, „Grădina deliciilor”, CL, 1994, 2-3; Lucian Alexiu, Poezie și management, O, 1995, 2; Virgil Stanciu, Furtuni pe oceanul interior, RL, 1998, 2; Carmelia Leonte, Demologie și extaz, CRC, 1998, 5; Poantă, Dicț. poeți
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
Remus Luca, București, 1961; Mikó Ervin, Asalt în țara stufului, București, 1961; Szász János, Primii și ultimii, București, 1963, Cei dintâi și cei de pe urmă, I-III, București, 1973. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Gând românesc”, ST, 1966, 12; Vasile Băncilă, Medalion, TR, 1969, 39; Al. Dima, În mișcarea literară a timpului, TR, 1969, 39; V. Fanache, Personalitatea criticului, TR, 1969, 39; Henri Jacquier, In memoriam, TR, 1969, 39; Edgar Papu, Un apostol ardelean, RL, 1969, 40; Negoițescu, Însemnări, 139-154; Doina Graur
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
susține doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Națiunea”, „Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața Basarabiei”, „Limbă și literatură”, „Litere și arte”, „Luceafărul”, „Revista de folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Revista de istorie
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
G. Murnu și I. M. Sadoveanu. Preponderente sunt rubricile, cu caracter permanent sau periodic, „Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
și exactitatea cronicilor literare consacrate aproape exclusiv cărților de poezie, publicate în revistele „Echinox” și „Familia”, C. și-a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
destul de convingătoare a unor psihologii de excepție (romanele Sperietoarea, 1992, Proces-verbal al unei crime, 1998) și pentru analiza minuțioasă a altora (Iluzia cea mare, 1979). Pe scriitor îl interesează, mai mult decât construcția epică solidă, sondarea imponderabilelor sufletești sau desenarea medalionului psihic. Romanul de debut, Week-end în oraș (1969), prezintă tribulațiile sentimentale ale unui tânăr meteorolog, care alege debușeul erotic ca modalitate de refacere a nervilor săi obosiți. Figura Murei sau a lui Miriam nu se rețin. Evaziunea în erotic o
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
social-politice, economice și culturale petrecute în 1921. Partea a doua a publicației e intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul lui Sextil Pușcariu, în calitate de rector al Universității clujene, citit cu prilejul deschiderii cursurilor din anul 1921. După un scurt medalion consacrat Bibliotecii Universității, urmează „fișele” biografice ale câtorva dintre personalitățile învățământului superior clujean. Articole interesante vizează activitatea Teatrului Național, a Operei și a Societății „Cultura poporului”. Ultima secțiune, „Partea literară”, cuprinde versuri de D. Nanu, Mircea Rădulescu, George Gregorian, o
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
Provincia literară”, „Acțiunea”, „România viitoare” (al cărei redactor responsabil a fost în 1946-1947) - sau în periodice din București: „Universul literar”, „România literară” ș.a. În general, este vorba despre note de cititor entuziast și bine intenționat. În „România viitoare” susținea rubrica „Medalion”, în care schița caracterizări globale ale unor scriitori (M. Sadoveanu, V. I. Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
fără deosebire”. Versuri publică A. Axelrad și A. Toma, iar publicistică semnează Carol Drimer, Miron Grindea, Adalbert Kun, W. Filderman, George Stroe, Nicolae Ivan, I. Niemirower și Ladislau Kardos, care scrie articolul Un pionier al apropierii româno-evreiești: dr. Moise Gaster. Medalioane sunt dedicate lui M. Gaster, I. Negreanu și lui Enric Furtună (cu un fragment din romanul, în curs de apariție la acea dată, Meletie Jidovul). Natan Bistritzki propune un fragment dramatic. Camil Baltazar traduce din Sonetele venețiene ale Clarei Blum
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
Mirodan, Dicționar, I, 25-35; Nicolae Manolescu, Publicistica lui Aderca, RL, 1988, 34; Negoițescu, Ist. lit., I, 225-229; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 78-86; F. Aderca, DRI, I, 1-6; Valentin Chifor, Felix Aderca sau Vocația experimentului, Cluj-Napoca, 1996; Ornea, Medalioane, 155-158; Gheorghe Grigurcu, Felix Aderca sau „un spectacol al registrelor extreme”, RL, 1999, 30, 31; Dicț. analitic, II, 60-63; F. Aderca, DCS, 116-117, 169-170; Dicț. esențial, 6-9; Popa, Ist. lit., II, 268; Opriță, Anticipația, 47-48, 59-66. G.D.
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care răsar puținele momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând marii actori români; cea de a doua este dedicată fenomenului teatral curent, istoriei teatrului, evocărilor și mărturiilor, începând cu Regulamentul teatrului în 1832 (reprodus din „Albina românească”). Problemelor generale ale dramaturgiei și artei dramatice le dedică eseuri Ion Petrovici
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
Sorbul, N. Barbu ș.a. Pot fi citite aici și Impresiile din Paris ale Matildei Cugler-Poni. Ștefan S. Gorovei scoate la lumină un eseu inedit de Vasile Lovinescu. În anul următor, pot fi citite o „confesiune” a lui Emil Cioran ori medalioane Constantin Hurmuzachi și Petru Poni, propuse de Liviu Papuc și Rodica Anghel. Elisabeta Isanos evocă figura Magdei Isanos. Din volumul anului 1988 sunt de reținut contribuțiile lui Aurel Leon, Constantin Ciopraga, Adrian Cocârță, Cristian Arhip, Constantin Călin, Titus Vâjeu. În
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas, Badea Cârțan, Lev Tolstoi, Alfred de Musset, I. L. Caragiale (cu prilejul celei de-a 60-a aniversări), J.-J. Rousseau (două secole de la naștere). Volumul din 1913 reproduce după „Moftul român” schița, „prea
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
condimente, brânză rasă. Peste brânză așezăm felii de bacon sau șunculiță. Deasupra punem ouăle bătute cu smântână și dăm la cuptor timp de 45 - 50 de minute. Se poate servi cu orice fel de salată sau lapte acru și mămăligă. MEDALION DE CĂPRIOARĂ 2 kg. de spate de vită, patru cepe, doi morcovi, două legături de pătrunjel, două bucăți mari de țelină, 1 kg. de ciuperci, 300 gr. de unt, jumătate de litru de vin roșu, sare, piper, usturoi, varză roșie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]