7,605 matches
-
politică comercială externă, Economie teoretică și aplicată nr. 223 supliment al ziarului Economistul nr. 801 (1827) / 26 februarie 2001. Uniune la data aderării României. În prezent, taxele vamale aplicate de România pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate reprezintă ca medie 18,6% pentru toate produsele, 30% pentru produsele agricole, 21,4% pentru produse piscicole și 15,4% pentru produse industriale. Prin comparație, taxele vamale ale UE sunt de 6,3% pentru toate produsele, 16,2% pentru produsele agricole, 12,4
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
circularitatea lumii) a fost și rămâne sursă de profundități. Dincolo de coincidentia contrariorum, dincolo de conștiința nefericită, invocată de Hegel ca efect al nepotrivirilor dintre existență și esență, poetul (demiurg în modul său) aspiră la o reconstrucție alinătoare. Rațiunea, constituentă tuturor artelor, mediază, ocrotește și propune non-capitularea. La Paul Valéry, bunăoară, "azurul e lacrimă" (Vae), dar de partea poetului (cerebral) e "Gândul-știință" (Orphée). Un alt mediteranean, Odysseas Elytis ("Nobel" grec, 1979), avansează ideea unui umanism proiectiv, coagulant, reconfortând o lume în care experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu egoul, El desface tot ce egoul a făcut. Duhul Sfînt e răspunsul lui Dumnezeu pentru ego. 13. Eternitatea este o idee a lui Dumnezeu. Timpul este o credință a egoului. Singurul aspect etern al timpului este acum. Sfîntul Duh mediază între cunoașterea spiritului pur și interpretările egoului. El reinterpretează ce face egoul întru lumina cunoașterii. El te reinterpretează în numele lui Dumnezeu. Sfîntul Duh este lumină, căci sălășluiește în tine, care ești lumină. El îți reamintește că locul tău cuvenit este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de către companiile-noduri. Gradul de inegalitate poate fi definit prin următoarea grupare: Ponderea decilei de putere din totalul cifrei de afaceri a companiilor-noduri din entitatea teritorială, % Semnificația gradului de inegalitate 10 20 Inegalitate foarte redusă 20-40 Inegalitate redusă 40 60 Inegalitate medie 60 80 Inegalitate mare 80 100 Inegalitate foarte mare Sursele de date sunt constituie din bilanțurile economico-financiare ale companiilor și din Anuarele statistice ale Institutului Național de Statistică. Subliniem faptul că orice erori referitoare la datele economice sau la adresele
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
p. 86). Schimburile non-monetare nu sunt întotdeauna acceptate de marile companii cu care fermele studiate relaționează (Pioneer, Comcereal, sau Syngenta). În consecință, managerul de la Favorit este mai degrabă interesat să lucreze cu dealeri regionali cum ar fi Fitocom. Această companie mediază tranzacții între ferme și marile companii distribuitoare de carburanți, semințe, îngrășăminte și alte materiale folosite în procesele de producție. Fitocom acceptă tranzacțiile sub forma trocului și practică un comision reprezentând aproximativ 20-25% din produsele schimbate. Pentru fermele mici și mijlocii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lor iraționale. Ca și oamenii, cărțile sunt probe ale diversității de forme și modele normate de comportament, dar în esență au același tipar genomic al speciei ce populează Lumea 3 din viziunea popperiană, ca și funcția distinctivă a comunicării ideilor mediate de Rațiune. Dintre cei care m-au inspirat fac parte mulți prieteni „de tâlhării intelectuale”, care și când sunt ocupați cu treburile casei mintea le stă tot la lumea ideilor. I-am simțit aproape și în munca de catedră și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
crepuscular al acceptărilor (Taleb, 2008). Mecanismele care se pun în funcțiune în cazul acceptării sunt nu doar specifice termenului lung, duratei lungi, ci și greoaie, costisitoare, pentru că au conținut de tranzacție intersubiectivă, nivelul și orizontul așteptărilor individuale se negociază sau mediază (inclusiv statistic, ca medie) cu nivelul și orizontul celorlalți luați ca indivizi. Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din intenția de a face. Macroeconomia este un spațiu al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alegeri, am putea spune că mijloacele se supun ierarhizării preferențiale marcate de profesionalitate, și nu de prioritățile activismului ideologic. Pentru asigurarea standardului așteptat al finalității chiar nu contează, până la urmă, ce și cum folosesc ca mijloc, pentru că importante sunt consecințele mediate intersubiectiv. Ele recomandă mijloacele, în timp ce ideologiile pot doar să comande selecția lor în baza propriilor rațiuni de natură exclusivă. Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acest stadiu de maturizare a cunoașterii ca funcție a conștienței. Deci soluția de a răspunde la această provocare a științificității demersului nu este nici simplificarea, nici complicarea, ci ea constă în balansul dintre gândirea rațională și gândirea emoțională pentru a media eficiența parcimoniei și complicația funcțională a complexității asupra căreia se îndreaptă cogniția. Economia este, în definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan ca vehicul al înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de teatru, unde nu poate locui nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă una grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică? Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi... Republica legitimează minciuna, numai să-i fie bine statului - fiindcă individul nu există decât pentru comunitate? Epicur crede exact inversul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
general, este condiționat de angajarea eului (1981, p. 117). Pe baza acestor considerente ne-am fixat următoarele obiective: relevarea gradului de conștientizare de către studenții din anul I a diferențelor dintre învățarea școlară și cea universitară ca o atitudine inițială care mediază relațiile cu sarcinile specifice de învățare; identificarea sarcinilor frecvente de la nivelul universitar, care presupun un efort de adaptare constant; identificarea dificultăților generale întâmpinate în învățare; relevarea stilului de învățare practicat în mod dominant ca fiind o condiție de bază a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Codul de procedură disciplinară și urmărește aplicarea acestuia; h) elaborează Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică; i) întocmește, reactualizează și face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; j) mediază litigiile dintre psihologi cu drept de liberă practică, dintre aceștia și beneficiarii serviciilor psihologice, precum și dintre psihologi și angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; k) sesizează organele în drept în cazurile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să-l obțină un primar de pe urma reabilitării unui drum care traversează anumite sate. În orice caz, nu erau necesare decât sume simbolice de bani, pentru întocmirea unui cereri de finanțare. Mai târziu, introducerea, obligativității studiului de fezabilitate (a cărui valoare medie atinge 1 000 de dolari) a pus comunitățile rurale sărace, dar și reprezentanții autorităților locale în fața unei întrebări dificile: „Dacă investim această sumă de bani și nu se aprobă proiectul?”. Răspunsurile au fost foarte diferite: unele comunități (inclusiv autorități locale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
1955) 1. Culege date despre comunitate. 2. Identifică nevoile și liderii din comunitate. 3. Mobilizează liderii și comunitatea. 4. Identifică abilitățile liderilor ce ar putea fi dezvoltate. 5. Ajută liderii și comunitatea să definească și să ierarhizeze nevoile comunitare. 6. Mediază comunicarea și negocierea unei viziuni comune asupra problemelor locale, a rezultatelor dorite și a metodelor de obținere a rezultatelor. 7. Asistă comunitatea în procesul de planificare și identificare a resurselor etc. etc. 1. Lărgește baza participării, nelucrând doar cu reprezentanții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
2. Indicatori de parcurs ai supervizării în proiectele FRDS (1999-2005) Număr de vizite în comunitate/proiect Ponderea proiectelor cu mai mult de zece vizite ale supervizorului Ponderea inițiativei FRDS în solicitarea vizitei a treia Număr de proiecte (tip) Mod Mediană Medie 6 7,4 7,5 32,9% 25% 187 (AGV) 8 8,3 9,1 43% 3,8% 596 (MIR) Cazul analizat mai sus, al supervizării proiectelor FRDS, este ilustrativ pentru modul pozitiv în care reacționează comunitățile sărace la schema
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unor reglementări care să permită acordarea de granturi la nivel comunitar din bani de împrumut la nivel național. Dezamăgirea comunităților a fost firească. În unele cazuri, a fost contracarată prin acțiuni compensatorii. La Moșna, de exemplu, cele două cercetătoare au mediat acțiuni comunitare în conformitate cu dorințele localnicilor prin identificarea unor surse alternative de finanțare, mai ușor de accesat pe filiera unei fundații (Fundația pentru o Societate Deschisă). Desigur, istoria de la Moșna nu este una standard, de dezvoltare comunitară; un facilitator care vine
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care esența omului, a personalității o reprezintă „ansamblul relațiilor sociale”, aduce noi argumente în sprijinul afirmației că la originea conduitei omului se află condițiile obiective exterioare. Aceste influențe exterioare se află în raporrturi de intercondiționare dialectică cu „condițiile interne”, fiind mediate de către acestea din urmă și „refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale este determinat nu numai de condițiile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
arăta rău (palidă, cu cearcăne, prost îmbrăcată, ciufulită), iar pe fața ei se citea tristețea. 1.2. Procesul comunicării. Elementele componente Comunicarea este un proces presupunând următoarele elemente: emițător (vorbitor), receptor (ascultător), canal de comunicare (scris sau oral, direct sau mediat prin telefon, radio, computer etc.), cod (simbolurile și regulile de combinare a simbolurilor, în mod particular limba în care are loc comunicarea - vezi supra, 1.1), context (situația largă în care intervine comunicarea), referent (starea de fapte din lumea reală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puterea de a influența, de a convinge, de a inspira, de a-i atrage pe ceilalți de partea ei - altfel spus, șarmul personal, magnetismul persoanei. 2.5. Nivelul comunicării de masă Este nivelul la care are loc comunicarea mass-media, adică mediată de mijloace tehnice (radio, televizor, presă scrisă, cărți, CD-uri, casete audio și video) sau de convenții de gen (proiecția filmelor în sălile de cinematograf, concertele live, spectacolele de teatru). Comunicarea media are următoarele trăsături definitorii: sursa mesajului nu se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-l atrage în noi activități, de a asigura baza materială, de a consemna activitatea grupului. În construirea relațiilor interpersonale indivizii pot avea diverse roluri: unii încurajează activitățile de grup și gândirea pozitivă a membrilor grupului, alții armonizează relațiile de grup mediind diferențele, alții fac compromisuri pentru a rezolva conflictele, alții mențin deschise canalele de comunicare, alții propun standardele, alții își asumă statutul de observator și comentator al activităților grupului, iar alții au o atitudine pasivă, acceptând și urmând direcțiile impuse. În privința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acțiunile agenților dintr-o organizație sunt percepute ca expresii ale intențiilor organizației ca întreg și nu doar atribuite motivelor individuale ale agenților respectivi. Pe această bază, Robert Eisenberger a validat un model cauzal al fluctuației, în care suportul organizațional perceput mediază relația dintre suportul perceput din partea superiorului direct și intenția de a părăsi organizația. Modelul explică mecanismul care stă la baza generalizării SPS asupra SOP în funcție de statutul perceput al supervizorului în organizație, ducând la scăderea fluctuației. Mai mult, Eisenberger și colaboratorii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
SOP. Suportul organizațional perceput ce rezultă din perceperea sprijinului din partea supervizorului este de așteptat să întărească sentimentul obligației angajaților de a ajuta organizația să-și îndeplinească obiectivele, inclusiv prin lipsa intenției de a o părăsi. Ipoteza 3: Suportul organizațional perceput mediază relația negativă dintre suportul perceput al supervizorului și intenția de a părăsi organizația? Foarte puțină atenție a fost acordată în cercetările anterioare rolului pe care îl are percepția angajaților față de departamentul de resurse umane asupra intenției de a părăsi organizația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
agent pe care angajatul îl investește în cadrul contractului psihologic cu datoria de a avea grijă de nevoile sale, daca nu departamentul de resurse umane; acesta este primul agent organizațional cu care angajatul intra în contact. Ipoteza 4: Suportul organizațional perceput mediază relația negativă dintre suportul perceput din partea departamentului de resurse umane și intenția de a părăsi organizația? Variabilele cercetării Variabilă dependența: intenția de a părăsi organizația, înțeleasă că măsura în care angajații își doresc să părăsească organizația, se gândesc intens la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]