3,292 matches
-
de la periferie, în cartierele degradate. Ei sunt cei pe care patrulele, introduse în urma unui discurs discutabil promovat de administrațiile Ligii Nordului, ne asigură că-i vor individua, izola și reprima. Românii, cu aproximație, sunt, conform informațiilor prezentate în acest pogrom mediatic, cei fără casă, nomazi, delincvenții naturali. Nu există excepții posibile 47. Numai că planurile au fost date peste cap atunci când rolurile s-au inversat, în momentul în care, pe 2 iunie 2009, în Emilia, trei români au chemat la 113
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în Italia cât și în Spania reflectată printr-o tradiție a ospitalității, se vede că italienii nu sunt pregătiți să primească un flux important de emigrație externă"103. Deci, românii în România au fost și sunt conștienți încă de campania mediatică pusă în practică de mass-media italiană împotriva conaționalilor lor. Și nu este doar atât, dar luând în considerare că în Italia majoritatea românilor au decodoare care le permit să vadă canalele de televiziune din patrie, și cu precădere Realitatea Tv
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
unei înferocite patrule de corespondenți români. În fiecare zi ochii și urechile profesioniste ale jurnaliștilor români înregistrează, evaluează, cântăresc tot ceea ce se publică și se vorbește în Italia și transmit totul în România împreună cu propriile comentarii acide. Este o luptă mediatică, la distanță, în care mass-media italiană nu a ieșit cu o imagine prea bună. Să dăm cuvântul jurnalistei de la Gazeta Românească Miruna Căjvăneanu. Miruna lucrează și pentru agenția Hot News. Este căsătorită cu un egiptean, are două fete născute și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
dumneavoastră de vedere cum s-ar putea ameliora imaginea românilor în ochii italienilor? "Pentru recosmetizarea imaginii comunității române din Peninsulă este suficientă încetarea atacurilor din partea presei și din partea câtorva grupări politice extremiste. Până acum doi ani, când a început linșajul mediatic a tot ceea ce era românesc, conaționalii noștri și-au construit singuri imaginea, prin fapte și prin muncă. Nici Statul Român și nici Uniunea Europeană nu au construit sau sprijinit imaginea comunității noastre, înainte de 2007. În ultimii doi ani am fost martorii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
orele dramatice de după asasinatul Reggiani, la Roma, și ulterior (chiar dacă cu o evidență mai slabă) în zilele care au urmat delictului de la Caffarella și Guidonia, când se ajunsese aproape la "vânătoarea" de români pe stradă, și să asistăm la linșajul mediatic al unei comunități întregi. Reconstruirea evenimentelor după momentul Reggiani a aruncat o lumină nemiloasă asupra limitelor poate culturale, înainte de cele de natură politică al centru-stângii romane. L-am avut pe primarul Veltroni, care s-a avântat imediat în declarații riscante
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Camera Deputaților, în Italia, s-ar găsi persoane care ar propune, dacă nu ar fi fost legislația europeană care impune acest lucru, interzicerea dreptului de a vota în cadrul alegerilor locale și europene românilor. Noua cetățenie românească are mulți inamici. Campaniile mediatice umflate și conduse de către o presă iresponsabilă, amplificate în scopuri politice de reprezentanții unei clase politice de proastă calitate, au produs de multe ori pagube iremediabile, nu numai în rândul populației italiene (la care au exaltat frica față de străin) dar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
explicite la autoritarism și la Statul absolut. FN belgian al Dr. Ferret, a cărui violență verbală exprimată împotriva emigranților depășește pe cea a modelului său francez, face efortul de a-și face un capital și nu fără succes din impactul mediatic al "efectului Le Pen" asupra belgienilor francofoni: aleșii săi s-au stabilit la Bruxelles, din 1991, și la Strasbourg, după 1994. 2. Xenofobii. Locul lăsat gol de imigrație, exploatat de Jörg Haider și de FP( și care permite, în Franța
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de practici sociale semnificante, care vor contura anumite modalități de percepție și conduită în context organizațional. Această (re)construcție a economiei are drept finalitate instaurarea unor "culturi ale producției" " (du Gay 2006). În contextul mișcărilor transnaționale ale persoanelor, ale conținuturilor mediatice, tehnologiilor sau ale ideologiilor, înlocuirea faimoasei sintagme a lui Marshall McLuhan "The medium is the message" ni se pare inspirată. În cartea În the Shadow of the Silent Majority, Jean Baudrillard (2007: 64) introduce sintagma "Mass(age) is the message
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
argumentarea prin operația de simbolizare (Calbris 2003: 204). Trebuie să facem anumite precizări în ceea ce privește datele empirice folosite: * în primul rând, mâna politică este surprinsă în afișe, de aceea trebuie să schimbăm cuvântul mișcare în pseudomișcare; * în al doilea rând, contextul mediatic asociază discursul publicității politice cu o scenă de unde oratorul politic modern folosește un limbaj tăcut pentru a-și persuada audiență. Mâna constituie subunități gestuale care au o triplă funcție (Cmeciu C. 2005a: 229): * funcție de sinecdoca: a aparține unui corp (categorie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
guralivul nostru președinte, care trebuia musai să regizeze imediat un spectacol cu umbre și lumini, pentru a ieși din cauză. Nici nu conta prețul. Chit că arunca oprobiul corupției asupra tuturor românilor. De aceea a și mizat pe o bătălie mediatică spectaculoasă, cu mascați vânoși, elicoptere de luptă vuind în noaptea neagră, arestări în masă după criteriul: ia-l și p-ăla și pe ăla, îi alegem noi mâine, încătușarea zecilor de vameși la lumina reflectoarelor, în fața camerelor de luat vederi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a fost, destul de spinoasă, fiindcă trenul merge pe șine, iar Osama nici până a dat colțul, nu a găsit metoda de a deturna nu numai trenul, ci și șinele. Aceasta este ultima chiflă servită de serviciile secrete americane, la balamucul mediatic pe care l-a stârnit de pe 2 mai, încoace. Serviți-o vă rog cu încredere. Eventualele reclamații se primesc doar de Obama, personal, la primul birou oval, pe stânga, cum intri în cotețul acela puturos, numit de americani, Casa Albă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
același timp parte a unui canon occidental prestigios (chiar dacă erodat și contestat în Occidentul revelat în toată "putreziciunea" lui recentă): Generația '27. Deci, pe de o parte, biografic, ne-am deschis cu toții prin călătorii, lecturi, discuții libere și prin sistemul mediatic românesc, racordat destul de rapid la nivelul de jos al celui internațional televiziunile noastre private, de exemplu, nu apar mult mai târziu decât majoritatea televiziunilor private europene, iar structura programelor e trasă la indigo. și, pe de altă parte, cultural (nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și substanțială; ei i-au indicat d-lui Berindei pasajele din cărțile lor pe care Raportul putea să le ia în considerare"34. După revoluția din 1989, analiza fenomenului revine în multiple forme, atât în memorii, cât și în discursul mediatic. Cu alte cuvinte, lupta ei nu se încheie odată cu prăbușirea sistemului comunist, ci se reorientează spre reconstrucția identitară și culturală a României. I.2. Rezistență și disidență Regimul comunist s-a confruntat încă de la începutul preluării puterii cu forme de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de cultură din exil, a înmânat UNESCO-ului un protest cerând oprirea oricărei demolări de monumente și lăcașuri istorice în România"40. Există aici o anumită tentație a apărării identității culturale românești din care face parte și propriul trecut. Discursul mediatic îl dublează pe cel memorialistic, mutând dezbaterea din mediul public în spațiul personal și transformând informația în emoție. Nicolae Manolescu împarte scriitorimea în două categorii, "albii" și "roșii", adică rezistenții și devotații oficialităților comuniste. "Arta nu mai este "albă" sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dreaptă. Dezinformarea și schimbarea "frontului" de către persoana vizată provoacă neplăceri. Un astfel de caz este cel al lui Virgil Tănase (desemnat de București ca dușman, dispare fără nicio urmă, după ce este amenințat cu moartea), pentru care iscă un adevărat scandal mediatic: "Facem, cam năuciți cu toții, un plan de război, căutăm soluții", notează Monica Lovinescu. "De fapt, nu e mai niciuna până nu dispare Ceaușescu"52. Împreună cu organizațiile și asociațiile de profil, instrumentează manifestații, emisiuni, ocuparea ambasadei românești din Paris. Complotul reușește
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fac parte doar români, ci și intelectuali străini, uniți în numele libertății. Sprijiniți de media, convocă autoritățile internaționale și provoacă agitație în jurul cauzei pe care o sprijină. În timpul vizitei oficiale din Franța (iulie 1980), Ceaușescu anulează conferința de presă din cauza atacurilor mediatice. Monica Lovinescu grupează tematic rezumatele acuzelor mass-mediei franceze: megalomania, regimul represiv, cultul personalității, raționalizarea hranei, nivelul de trai scăzut, încălcarea drepturilor omului. Cele mai multe aspecte, consemnate de cronica din 2 august 1980, țin de cultul personalității, comentat în mod ironic de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prieteniilor de-o viață, făurite în exil. Fiecare are rolul său: Eliade reprezintă o sursă a cunoașterii științifice, Cioran a cunoașterii societății. Așa cum recunoaște, cu primul conlucrează, cu cel de-al doilea conversează. Și pe amândoi îi apară de atacurile mediatice, îi avertizează de pericole, îi sfătuiește, îi ghidează când vine vorba de contestări sau luări de atitudine. Prezența lui Mircea Eliade nu este doar familiară, ci și revelatoare. Urmându-i sfaturile, vizitează casa lui Balzac devenită muzeu, propune editurilor, prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu scriitorimea română care-i contestă aptitudinile. Timpul și faptele fac însă din Goma una dintre cele mai mari decepții ale autoarei. Cu toate acestea, nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
presupun a intui, a prognostica, a preconiza, a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți cu laude sau mustrări. Ecoul cronicilor este adesea însoțit de dezaprobare, de animozități mediatice: "Cronicarul este "la bete noire" a literaților de tot felul, temut uneori, iubit niciodată, omul cu cei mai mulți dușmani și cu cei mai puțini prieteni"215. Cărțile își trasează singure destinul și depind în bună parte de primirea ce li se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
comunitate oarecare reactualizează oarecum evenimentele pe care le consideră a fi întemeietoare pentru propria ei identitate"242. Sărbătorile naționale, comemorările și cultul personalității fac parte din viața societății comuniste. Ideologia alcătuiește circumstanțele utopiei: practică a fanteziei pentru reconsiderarea realității. Retorica mediatică a oamenilor politici este o retorică a emoției, a comunicării directe, a experienței și declarației: nu se va uita prea repede limbajul non-verbal (mișcarea puternică a brațului) al lui Nicolae Ceaușescu, imitat de mai toți politicienii. Impactul mediei asupra politicului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
comentarea unor secvențe, introducerea în text prin rezumat și citate, personaje, poziția naratorului, tehnici narative, perspectiva cititorului, concluzii clasificatoare), despre romanul de idei politice Galeria cu viță sălbatică al lui Constantin Țoiu și romanul lui George Bălăiță Ucenicul neascultător. Discuția mediatică cu Manolescu prilejuiește recenzarea a două romane politice apărute la un an diferență, dar asemănătoare în esență. Și, mai ales, utile în demonstrația pe care o realizează. Este de netăgăduit preocuparea pentru descoperirea panopliei hermeneutice adecvate aflării esenței creației literare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interpretări alterate, iar criticii renunță la principiul esteticului. Operele receptate și evaluate după criterii politice și etice intră în sisteme de subordonare nonvalorice. Un asemenea exemplu este cel al lui Eugen Barbu, cu care Monica Lovinescu poartă un real război mediatic. În cronica din 3 iulie 1966 autoarea pune pe tapet drumul parcurs de romanul Groapa, de la momentul apariției și cenzurării în 1957, până în 1966, când este tradus în franceză și publicat la Paris. Nu pentru a-i nega valoarea literară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ei tranșantă, cu atât mai puțin dacă este influent, nici nu i se pare că inteligența compromite. Oare din ce alt motiv este atât de des atacată în presa din țară? Oare din ce alt motiv se angajează în polemicile mediatice? Jurnalele conțin o sumedenie de informații despre calomniile la adresa sa: "Cade cum nu se poate mai bine ultimul atac din Luceafărul (Arthur Silvestri), îl numește pe V[irgil] "papă al exilului""336; "Atacurile lui E.B. de la radio nu mai apar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
putea reconstrui scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci este un adjuvant în reclădirea contextului social, politic și cultural al actualității. De aceea în analiza operei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care îi convine. Când în țară se instaurează starea de urgență și formele de comunicare sunt blocate, cronicile reprezintă singura sursă de informații. Incursiunea în Jurnal recuperează anumite aspecte pe care emisiunile nu le pot cuprinde. Lectura simultană a discursului mediatic și a discursului memorialistic ne-a permis să intrăm în contact cu părerea completă pe care autoarea o are despre situația din țară. Pentru că realizarea artistică a Monicăi Lovinescu are loc în exil, am expus evoluția emigrării impuse politic și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]