3,420 matches
-
risc, a așteptărilor privind cursurile de schimb și a costurilor normale ale tranzacțiilor arată gradul de auton omi e al politicii naționale în ceea ce privește rata dobânzilor. Această autonomie nu înseamnă, în mod necesar, că țara în cauză are independență, în ter menii politicii monetare, ci indică, mai degrabă, o reușită în diferențierea pr ețurilor, distincția reprezentând ii moneta o problemă a politic re agregate versus politica monetară selectivă. Integrarea financiară indirectă se referă la o sit uație în care veniturile obținute de pe urma
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ș i aplicarea diverselor forme de control au constituit o practică frecventă î n t recut. Guvernele reglemen tau sectorul financiar autohton, restricționând al ocarea creditelor, prin con trolul asupra prețurilor și asupra volumului de ca pital tranzacționat. De ase menea, guvernele impuneau diverse constrângeri asu pra mișcărilor de capi tal. Atât controlul, cât și reglementarea secto rul ui financiar intern se realiza din motive întemeiate în economiile în curs de dez voltare, în care guvernele controlau, în mod convențional, alocarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de creștere ec onomică al statelor. În pri mul rând, această imobilitate a capitalului fin anc iar va încetini procesul de convergență dintre țări, deoarece capitalul ar fi orientat spre acele economii ce dețin, din abundență, resurse financiare. O ase menea alocare greșită a ca pitalului va avea implicații și asupra distribu iri i sale. Alocarea ineficientă a capitalului ar conduce către venituri scăzute pentru economiile în care acesta este în exces, iar în economiile care nu dispun de capitaluri însem
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
in vestiții extrem de agresive, cum ar fi folosire a d e bani împrumutați pentru a mări suma investită și concentrarea inves tiț iei doar asupra unui tip de ac tive, în locul diversificării portofoliului de titluri. Dac ă au succes, ase menea acțiuni pot aduce profituri foarte mari, dar , în aceeași măsură, pot rezulta pierderi notabile și închiderea fondulu i. Toate companiile de investiții câștigă profit t axâ nd investitorii pentru serviciile lor. Unele, în principal fonduri le speculative, pot, de asemenea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Investițiile străine directe constau în achiziționarea pachetului de acțiuni de control, prin cumpărarea unor întreprinderi sau construirea lor pe loc gol, în străinătate. Majorarea capit alu lui unei filiale externe sau un împrumut acordat acesteia de către firma-mamă reprezintă, de ase menea, forme de investiții străine directe. Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital Astfel, putem afirma că investiția străină dire ctă presupune un flux investițional internalizat - în interiorul aceleiași corporații transnaționale - care include atât active de capital, cât și active intangibile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
deținerea unui loc de muncă, nici venituri, nici garanții), susținute, adesea, de complicitatea brokerilor și a creditorilor ipotecari. Băncile și-au vândut ipotecile cu grad mare de risc, prezentându le drept titluri numite obligațiuni de plată garantate (CDO). Securizarea era menită să reducă riscurile prin ierarhizarea lor și prin diversificarea geografică. S a observat ulterior că, astfel, creșteau, de fapt, riscurile, transferând posesia ipotecilor de la băncile care își cunoș teau clienții spre investitorii care nu îi cuno ște au. În locul unei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Chas (cu ajutorul guvernului) a companiei Bear Stea rns . Deși falimentul bancar a fost evitat, prima etapă a crizei a slăbit, semnificativ, sistemul financiar. Riscurile de cre ditare au crescut, iar băncile s au luptat să recâștige pozițiile dominante. De ase menea, volatilitatea piețelor s-a accentuat odată cu creșterea nesiguranței investitorilor cu privire la previziunile economice, influențâ nd, astfel, evaluarea activelor. Spread-urile CDS (instrument derivat pentru transferul riscului de credit) s au clasat deasupra nivelurilor istorice, iar pr ețu rile acțiunilor au scăzut substanțial
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
încuraja "participarea" cetățenilor. Comisia europeană își multiplică audițiile, consultările, anchetele de opinie, și forurile ad hoc. Parlamentul European invită asociații cu statute dintre cele mai diverse să participe la audițiile sale publice. Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social sînt menite să permită colectivităților locale și reprezentanților muncitorilor, patronilor și consumatorilor să se facă auziți în cadrul Uniunii. Mai mult, orice cetățean (și chiar orice rezident) dispune de dreptul de a depune petiții, de a intenta recurs în fața jurisdicțiilor împotriva deciziilor care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
anvergura întreprinderii propuse, spre latura abordării raporturilor relaționale intra și interregionale, circumscrise ariei de conținut a elementelor specificate. Demersul vizează reliefarea atributelor particulare ale spațiului arabofon, ca unitate geopolitică cu personalitate teritorial-regională distinctă. În același timp, un atare proiect este menit a evidenția și valențele funcțional-teritoriale ale “piesei arabe”, rezultate din modul în care este integrată spațial și funcțional în angrenajul mecanismului geopolitic regional și global. În realizarea investigației științifice pe coordonatele menționate, am beneficiat de sprijinul binevoitor al domnului prof.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
al firmei și emblemei comerciale este stabilit de dispozițiile Capitolului 4 din Legea 26/1990 privind registrul comerțului. Firma este un atribut de identificare a comerciantului în cadrul activității comerciale, este menționată, în mod obligatoriu, pe toate înscrisurile comerciantului și este menită să atragă clientela. Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează, cu acesta fiind înscris în registrul comerțului. Emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de un altul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
se limitează la a trasa scene de groază, ci, cu uimitoare intuiție modernă, el decide să le submineze prin apelul ferm la comicul de situații sau de atmosferă. V.V. Gippius are dreptate să afirme că autorul "creează imagini care sunt menite să fie înspăimântătoare, dar și amuzante" (1989: 33). Astfel se întâmplă, de pildă, în arhicunoscuta și arhidiscutata proză scurtă Nasul (publicată în 1835). * * * Prosper Mérimée31, autor al renumitei proze Carmen, care stă la baza operei omonime a lui Bizet, este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
considerate ideale pentru generarea unui text, ingredientele gnoseologice principale și secundare. Sunt de părere că, la Cărtărescu, precum la Blake, pasajele epice pedestre sunt inserate deliberat, ca o contraparte obligatorie la pasajele înalte, pretențioase, din registrul vizionar, pe care sunt menite, pe de o parte, să le îndulcească și, pe de altă parte, paradoxal, să le potențeze. Terifiantul epic apare, la Cărtărescu, absolut spontan: nu pare a fi anticipat de nici o mișcare diegetică preliminară. În partea întâi a primului volum din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
însă cât de greu este să trăiești în imponderabil, apoi să te reacomodezi cu gravitația terestră. Pe măsură ce o astfel de modernitate rămâne vizibil dependentă de Terra și energiile ei, oamenii capabili de observații și intuiții native, dar mai ales cei meniți prin profesie să cerceteze fenomenele, să închege lanțuri de raționamente metafizico-științifice și să comunice rezultatele sub formă de explicații în comunitatea savantă și pentru publicul mai larg, pentru a-l lămuri și a-l îndruma, constată că "pierderile" întrec cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
doar și pentru simplul scop de a apăra capitalismul, deși primii lui susținători considerau că religia trebuie să fie (cel puțin) "slăbită" pentru a-l întemeia. Iar religia, departe de a "ține în frâu" înclinațiile capitalismului, cum credea Tocqueville, e menită chiar să le încurajeze". (12, p. 250) Liberalismul american a fost și rămâne un continuator al liberalismului britanic și a filosofiei lui J. Locke. În mai mică măsură, a lui Rousseau și a continuatorului său Nietzsche. Locke combina știința naturii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe care o face Hegel în prefața la Fenomenologia spiri tului despre felul în care subiectul propoziției speculative (de felul Dumnezeu este ființa) nu se confundă subiectului gramatical, ci este chiar copula care face trecerea și suspendă cei doi ter meni. Experiența, la Benjamin, joacă (fără a putea fi stabilită o filiație directă) același rol: de mediere ai cărei termeni sunt, abia prin aceasta, puși, determinați. Al doilea punct al discuției care plecase de la Bergson îl privește pe Freud. În acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de cea kabalistă, după care creația este locul gol lăsat de retragerea Divinității, Benjamin nu acordă credit unei astfel de înțelegeri metafizice a ființei. Filozofia istoriei care i se aso ciază nu poate face loc conceptului de „responsabilitate“. De ase menea, ea ar fi necritică și, astfel, lipsită de autenticitate politică: „der sture Fortschrittsglaube dieser Politiker, ihr Vertrauen in ihre Ma ssen basis und schließlich ihre servile Einordnung in einen unkontro llierbaren Apparat drei Seiten derselben Sache gewesen sind.“ Faptul că
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și la dispersia ornamentală. John Reed realizează astfel o disociere între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest lucru este menit să prelucreze mental întreg ansamblul, operațiune sugestiv calificată de autorul romanului decadent care a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de expresia crudă, putem descifra aici originea psihologică a compozițiilor lui Gustave Moreau, care nu răspunde unei lecturi afective, ca în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să slujească Arta cu majusculă. "Această doctrină fiindu-ne expusă recent de către unul dintre cei mai strălucitori adepți, Sar Péladan (...)". Bachelin consideră că teoria artei pentru artă se aplică cel mai bine artei decorative, dar "trebuie ca ornamentul să nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că aplicarea termenului de Art Nouveau pentru arta decorativă, industrială, în România se izbește de următoarele inconveniente: artă industrială nu există, iar arta populară decorativă este mult mai veche pentru a îndreptăți terminologia de "artă nouă", însă termenul nu este menit să afilieze arta populară românească Art Nouveau-ului, cât să încurajeaze valorificarea ei în epoca artei industriale. Criticul își pune o serie de întrebări privitoare la noutatea acestei arte, la tradiția pe care se întemeiază și reprezentanții ei. Bachelin remarcă eclectismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui Lukian. Într'un câmp plin de flori, un copil și copilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evită o rezolvare anecdotică a scenei religioase, nu știm cărui episod îi suntem martori în ciuda speculațiilor pe tema acestui tablou. Asistăm poate la o epifanie, la o unio mistica, sensul secret al acestei întâlniri nu se epuizează, dimpotrivă totul este menit să-l potențeze prin această repliere către interioritate, recomandând discreția, misterul și o atitudine contemplativă. Toate aceste trei trăsături conferă caracterul simbolist acestei picturi. În unele interpretări, Samariteanca trece drept Magdalena, așa cum tabloul poartă uneori un titlu fără nicio specificație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la îndemână pare să n-aibă nicio legătură cu acest țăran gânditor, menit să ilustreze nu atât o categorie socială, ci condiția umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu este complet eludată, tabloul face parte dintr-o serie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literar compus arcimboldesc exclusiv din toate aceste detalii psiho-fiziologice depreciative, consemnate de martori oculari în epocă, de la Caragiale la Slavici, fără intenția de a specula în vreun fel observația directă. Portretul "negativ", realizat de Mircea Cărtărescu prin tehnica colajului, era menit nu să defăimeze personalitatea poetului, ci să evidențieze și o altă dimensiune circumscrisă spațiului reprezentării, inserției în cotidian, ignorată tacit de către criticii și apologeții ulteriori ai acestuia în raport cu imaginea idealizată, confecționată după chipul și asemănarea operei. La rândul lui, Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fundal seamănă cu un panou decorativ, pe care este colat portretul criticului de artă. Este ca și cum Virgil Cioflec i-ar fi pozat pictorului pe fundalul unui alt tablou, un peisaj care la rândul său este artificial, iar acest peisaj este menit să transmită ca un spațiu de rezonanță ceva din sensibilitatea celui portretizat. Maladia devine semnul unei elecțiuni când este legată de artă, putem vorbi chiar de o temă decadentă, cea a artistului bolnav, complementară celei a geniului. Maladia completează cartea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]