3,268 matches
-
și Lituania, proces care a atins un vârf În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a produs o modificare semnificativă a structurii ocupaționale a evreilor : din cămătari care dădeau altora bani cu Împrumut au devenit mai ales meseriași și mici comercianți, care luau cu Împrumut bani de la alții, și anume de la reprezentanți ai Bisericii catolice și ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I, p. 234)"/>. Așa cum a arătat Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și episcopilor din Europa Occidentală și Centrală <endnote id="(665, pp. 183-184)"/>. Existența unei bresle a muzicienilor evrei În Europa Centrală este atestată la Praga În prima jumătate a seco lului al XVII-lea, sincron cu apariția altor bresle de meseriași evrei. În 1484, primăria orașului Frankfurt pe Main le-a interzis creș tinilor să participe la serbările evreiești și, invers, le-a interzis lăutarilor și dansa torilor evrei să performeze la nunțile și sărbătorile creștine. În 1641, arhiepiscopul Harrach și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rurale”, Înființate de aceștia - comentează Andrei Corbea - „vor constitui un factor important al modernizării provinciei, preconizate cu atâta zel de Iosif al II-lea” <endnote id="(419, p. 25)"/>. De data aceasta, nu mai era vorba atât de comercianți și meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și prădarea de către tâlhari a evreilor negustori și meseriași care circulau pe drumurile dintre târguri <endnote id="(5, 43, 124)"/>. Aceste crime erau considerate „convenabile”, pentru că - evreii nefiind nici creștini, nici români - tâlharii nu intrau În conflict nici cu legile creștinești, nici cu cele laice. Pe la Începutul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr, În Talmud se pune Întrebarea : „Când Își permit evreii săraci să mănânce pește cu legume ?”. Răspunsul talmudic este simplu : „În fiecare vineri seara, de Sabat”. Într-adevăr, observa și Alecu Russo În Iașii anului 1840, „tot ce câștigă meseriașul ori muncitorul [evreu] cu mâna În șase zile cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
coastă, sprijinită În proptele mari de stejar. De-abia sta ; te mirai cum n-o dă vântul jos” (377, p. 99). 362. Străinii au ocupat, de regulă, zona de mijloc a societății românești, cea compusă mai ales din negustori și meseriași. „Jupăn Ițic - se spune Într-o anecdotă populară, publicată În 1880 - venise să-și esercite meseria În orașul P., unde era lipsă de asemenea meșteșuguri, fiindcă românilor nu le place meseria” (3, p. 51). Iată viziunea exagerată a unui tânăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată În 1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine sau fabricarea de obiecte bisericești ar intra În contradicție cu propria lor confesiune. Meșteri evrei din Moldova, de pildă, au fabricat lumânări de ceară pentru biserici până la 1826, când mitropolitul Veniamin le-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se număra printre cele mai de seamă comunități evreiești din nordul Moldovei, atât prin populație, cât și prin instituțiile culturale, de cult și de asistență socială. Masa evreilor ce făceau parte din Comunitate era formată, în marea ei majoritate din meseriași, muncitori, negustori. Însă, din punct de vedere economic, orașul Dorohoi era unul din cele mai sărace orașe din țară, lipsit de industrii. Comunitatea era condusă de un comitet aprobat de Ministerul Cultelor prin adresa nr.6119/1937. Reorganizarea Comunității, ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de fapt, față de regimul de valorificare a grâului stabilit de autorități, nu neapărat față de evrei, dar interpretarea șefului Poliției deplasează „nemulțumirea” populației din sfera economicului, în sfera socialului. La 15 iunie 1930, se întocmește un tablou cuprinzând „mica industrie și meseriași patroni din orașul Dorohoi 36. Situația este importantă pentru că arată ponderea evreilor în economia orașului. Evreii erau proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orașului. Evreii erau proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tin Grădinaru; 1 atelier de tâmplărie a lui Dumitru Popovici; 1 atelier de rotărie în proprietatea lui Ion Pleșcan; 2 ateliere de ferărie aparținând lui V.Mihai și Ionescu Tilică;1 cofetărie în proprietatea lui Florin Chirilă), iar 28 aparțineau meseriașilor evrei. Exercitarea activităților comerciale se făcea în baza autorizațiilor eliberate de Prefectura județului Dorohoi. În septembrie 1929, Prefectura Dorohoi comunică Legiunii de jandarmi Dorohoi, un tabel cu numele a 8 evrei din oraș, cărora le-a eliberat autorizații pentru exercitarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
existența unor cooperative de credit (bănci populare) și cooperative de consum. După o situație din anul 1934, în județul Dorohoi funcționau 5 bănci: agenția Banca Națională, Banca Cooperativa de credit mărunt, Banca industrie și comerț, Banca populară, Banca populară a meseriașilor români, Banca populară CFR47. Cooperativele de credit (bănci populare) erau în număr de 52, cu 12315 membri și capital social vărsat de 17790194 lei. Cooperative forestiere erau 5 cu 549 de membri și un capital social vărsat de 1448297. Cooperative
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de consum „Deșteptarea”, cu 16 membri și 120000 lei, Banca Populară Dorohoi cu 517 membri și capital de 813746 lei, Banca Cuza cu 300 membri și capital de 80000 lei49. În anul 1931 existau în Dorohoi 6 bănci românești (Banca meseriașilor români, Banca română Creditul nostru, Banca populară și Banca Moldovei) și doar 4 bănci aparținând minoritarilor (Cooperativa credit mărunt, Banca de Industrie și comerț, Banca Comerțului, Banca Marmorosch Blank). După Primul Război Mondial, în județul și orașul Dorohoi se manifestă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Zalman, Mișu Rosner, Isidor Abramovici, M.Rozen, E.Cerbeanu, H.Herșcovici. Comercianți: Pincu Polak, David Haifler, Sigmund Segal, Jak Bojet, Efraim Pomârleanu, Max Bojet, Adolf Bercovici, Lupu Taingiu, Hoișie Moscovici, Simon Rozner, Zaharia Hecht, Leon Solomon, Louis Bercovici, David Segal. Meseriași: Ovidiu Mesinger, Avram Swartenberg, Iancu Cohn, Isac Viderman, Isac Cohn. La 5 septembrie 1939, prefectul col.Aurel Bantaș comunică Comunității că, în urma ordinului Ministerului Cultelor și Artelor nr.31661/39 s-au anulat alegerile de la Comunitatea evreilor și s-a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
regal și consilier de Coroană (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), Partidul națiunii și gărzile Partidului Națiunii (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), rezidențele regale (22 septembrie 1940, M.O. nr.221), breslele de lucrători, funcționari particulari și meseriași (18 decembrie 1940, M.O.nr.2989). Prin măsurile luate, generalul Ion Antonescu apărea în fața opiniei publice ca salvatorul mult așteptat. Despre generalul Ion Antonescu presa consemna că este omul Stenogramele Consiliului de Miniștri și hotarele în mare parte au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comisari de românizare care să supravegheze aceste întreprinderi comerciale, până ce vor fi predate românilor. La 24 decembrie 1940 s-a suspendat acordarea de noi autorizații sau prelungirea autorizațiilor existente, cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a afectat meseriașii evrei fără aceste documente nu erau primiți la lucru. Evreii au fost afectați și de reglementările pe cale administrativă, la inițiativa ministerelor sau instituțiilor, primăriilor, prefecturilor, care s-au bazat pe legile respective. Deciziile erau un fel de interpretare și de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]