2,515 matches
-
afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma criticii raționale, nu poate fi decât impresionabilă și predispusă la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea de adevăr a acesteia. Totuși, limbajul metaforic „se impune sau nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu un simț critic, ce izvorăște dintr-un „instinct al adevărului” și nu dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că el va lua, de cele mai multe ori, simplul joc al sensurilor ca enunț referențial, când acesta, de fapt, nu este decât un joc estetic. Urmarea este „iluzia cunoașterii”. Cele spuse mai sus, ar putea fi sintetizate astfel: metafora sau enunțul metaforic, fie poate persuada printr-o fericită combinație de semnificanți, a căror semnificație nu e decât un joc al intensiunilor ce eludează extensiunea, fie poate convinge printr-o inspirată sinteză între semn, sens și referință. Pledăm pentru un limbaj metaforic de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept cel mai mare compliment pe care-l putem aduce discursului”, iar în ce privește limbajul metaforic va afirma că „Davidson ne permite să considerăm metaforele...drept cauze ale schimbării
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept cel mai mare compliment pe care-l putem aduce discursului”, iar în ce privește limbajul metaforic va afirma că „Davidson ne permite să considerăm metaforele...drept cauze ale schimbării credințelor și dorințelor”, dar nu în sensul „reprezentărilor unor lumi nefamiliare”, „drept cauze ale abilității noastre de a face o mulțime de alte lucruri...fără a fi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ordonată prin limbajul pe care alte ființe umane l-au lăsat în urmă”.(Rorty: 1998:69). Totuși, acest „non-limbaj” va putea fi propus sau impus și celorlalți. Din cele afirmate mai sus, reiese clar rolul formativ și autoformativ al limbajului metaforic, faptul că el ne determină atât atitudinile cât și comportamentele noastre. Cum, de cele mai multe ori, ideile filosofice devin ipoteze științifice, tot astfel și ideile de mai sus sunt exploatate de științele socio umane, vorbindu-se de „metafora terapeutică” și „metafora
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Efectul se realizează prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe ovalul vaselor cu apă. Grădina pare să intre literalmente în casă și să genereze un înăuntru metaforic în care conversația este oprită de năvălirea exteriorului, blocând relația de comunicare a personajelor. Fereastra face posibilă, în accepția autoarei, un dinamism punctual, un efect aspectual al intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
critic. * transformarea cu subspeciile sale de definire și redefinire, extrem de importante în stadiul inițial al procesului creativ/ de rezolvare creativă a problemelor, acela de formulare a problemei și reformulări ulterioare, pentru a o face mai deschisă ideilor divergente. * gândirea analogică / metaforică (termenii fiind sinonimi în literatura creativității) -este abilitate de a prelua o idee dintr-un context și de a-l utilize în altul, a prelua o soluție de la o problemă similară, a vedea o conexiune între o situație și alta
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
se micșorează șipcile gardurilor alcătuite din verticale. În general, ne impresionează verticalitatea când este elementul dominant al unei forme. Blocurile-turn se impun ca verticale, turnurile posturilor de televiziune, castelele de apă sunt verticale decise. Linia verticală are și un sens metaforic: atunci când ne referim la o persoană vorbim despre verticalitatea sa morală, etică, estetică, ea fiind dimensiunea dominantă a omului, semnul personalității sale. Nu trebuie să uităm că arta extrem-orientală folosește în mod constant compozițiile cu dominantă verticală, un dreptunghi cu
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
compoziție perfectă, care se armonizează cu celelalte semne, alcătuind un ansamblu armonios. Neinițiatul în caligrafia chineză sesizează și este încântat de splendoarea imaginii, nu și de conținutul său, rămânând pe prima treaptă de înțelegere. În vechile cărți de specialitate, denumirea metaforică a elementelor de bază din care se formează semnele caligrafiei chineze pare să facă de fapt referire la niște semne picturale: Referirile la greșelile care trebuie evitate apar în această formă sugestivă, cerând ca semnele scrierii să nu semene a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
presupune o anumită adecvație minimală a termenilor unul față de altul, pentru a putea fi puși în raport"42. Creația artistică devine astfel o muncă de descoperire de raporturi de asemănare: Munca artistului, în măsura în care cere expresie, consistă în descoperirea de raporturi metaforice pentru fiece obiect al gândirii. Cu cât mai multe obiecte sunt asfel exprimate, cu cât fiecăruia îi revin mai multe raporturi, cu atât poezia este mai intensă și mai vie43. De cealaltă parte, în realitate simetria "presupune cel puțin două
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
domestic - dezideratul esențial al lui Antipa în prima parte a cărții: O analiză de detaliu a simbolisticii care trimite la principii și la modele originare merită, de exemplu, monologul lui Anghel înregistrat pe bandă de doctorul Lambrino. Pe lângă această pulbere metaforică fină, depusă difuz pe suprafața textului există în roman o serie de mari embleme organizatoare sub semnul cărora se așază - repetându-se, concentrându-se, în scheme ușor de descifrat - sensurile profunde îmbibate în pasta fictivă. Una este, fără îndoială, oglinda
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
colorée : sunetul trompetei, de exemplu, este roșu-aprins). Ca trăsătură psihologică, ea se pare că este, ca și daltonismul, o rămășiță a unui sensorium mai vechi, comparativ nediferențiat. Mult mai frecvent, sinestezia reprezintă însă o tehnică literară, o formă de transpunere metaforică, o expresie stilizată a unei atitudini metafizic-estetice față de viață. Istoric, această atitudine și acest stil sunt caracteristice pentru perioada barocului și pentru romantism, fiind repudiate de perioadele raționaliste oare urmăresc mai degrabă viziuni "clare și precise" decât corespondențe", analogii și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
kiwi "fruct", *mango 2 "fruct", micro, millefeuille, *tiramisu, *weltanschauung. Și uzul zilnic indică o listă mereu crescândă de substantive invariabile. Vezi formații neînregistrate în DOOM2 , precum tsunami 44 (foarte frecvent, la un moment dat, cuvânt care a dezvoltat și sensuri metaforice) sau kanji etc.: Pe 1 aprilie se va declanșa un tsunami al prețurilor mărite la gaze, benzină sau curent (apud Dimitrescu 2004−2005: 166), Aceste semne, care ating grade de complicație grafică diferite, poartă numele de kanji (Liiceanu, U.I.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legendă latină a aversului, în afară de sensul metaforic de mama care da hrană spirituală, sugerează și rolul pe care l-a avut în plămădirea celorlalte instituții de învățământ superior dar și nivelul său academic de excepție. „Medalia jubiliara este o expresie a ideii de adevăr care s-a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze metaforice: "urmă de zână", "urmă de căprioară", "floare". Descoperirea va fi făcută în cele din urmă de naș. "Românul crede că toate câte trebuie să i se-ntâmple în cursul vieții îi sunt scrise de mai înainte și, orice ar face
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așa cum se cere aici. Exemple precum regenta sau fiica autocratului, ascetul sau războinicul sunt tot atâtea "forme"/tipuri care se integrează în schema rolurilor din imaginarul medieval; ele se regăsesc în texte, fără să fie nici imagini literare cu semnificație metaforică și nici neapărat simboluri. Ca simple reprezentări sociale, pot fi relevante, spre exemplu, pentru ceea ce vom numi imaginarul cotidianului sau pentru cel al puterii (laice sau religioase), jucând eventual un rol în unele contexte narative sau în relații și sub-sisteme
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sistem teoretic) al imaginarului cu schema (matricea) organizării lumii medievale (atât a celei concrete, cât și a celei simbolice), așa cum îmi apare ea sau cum cred că o redau mărturiile scrise. Practic, formula teoretică "va curge" (ca să rămân în câmpul metaforic pe care l-am propus pentru vizualizarea metodei) printr-o formă datată istoric din trecutul nostru comun. Există, așadar, ca în orice metodă ne-pozitivistă, un factor subiectiv, legitimat de dreptul la interpretare pe care îl are cercetătorul. Nu pretind
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
comun. În comentariul anterior, dimpotrivă, am propus să relativizăm granița rigidă dintre realitate și imaginar și, plecând de la o platformă (inter)disciplinară cu mult mai generoasă (care să integreze antropologia și sociologia), să trasăm o altă hartă conceptuală, sub forma metaforică a două bazine ce comunică permanent. Am renunțat la a vorbi despre mental în relație cu realitatea, pentru că el este mai curând o funcție a intelectului uman și nu un proces de ordonare sistematică a memoriei, precum este, în schimb
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
analizează sensurile multiple pe care le au verbele de percepție din limba engleză arătând că polisemia nu poate fi înțeleasă în afara mecanismelor cognitive umane. Autoarea consideră că ansamblul uman de procese cognitive este structurat pe baza unor raporturi de tip metaforic și că prin acesta înțelegem modul în care sensurile cuvintelor polisemantice sunt legate între ele. Studiul lui Sweetser are drept scop explicarea din perspectivă diacronică a legăturilor care se stabilesc între sensurile cuvintelor din câmpul lexico-semantic al percepției. Autoarea susține
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În varianta reflexivă, în contexte negative și selectând un complement cu referință abstractă, sensul actualizat este "a nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice, strict legate de utilizări idiomatice sau colocaționale. Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în primul rând, în acest punct al descrierii lexico-semantice, nu ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice, strict legate de utilizări idiomatice sau colocaționale. Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în primul rând, în acest punct al descrierii lexico-semantice, nu ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este redundantă, multe dintre acestea fiind, de fapt, subsumate unui sens mai general, dar individualizate pe baza unei anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
identificarea problemei, stabilirea aspectelor importante și neesențiale, simplificarea problemei, separarea de subprobleme, abordarea dintr-o perspectivă lărgită. Redefinirea este abilitatea de a efectua, în mare parte spontan, operațiile de modificare, mărire, micșorare, combinare, înlocuire, reorganizare și inversare. b) Gândirea analogică / metaforică - abilitatea de a prelua o idee dintr-un context și de a-l utiliza în altul, a prelua o soluție de la o problemă similară, a identifica o conexiune între o situație și alta, producând noi combinații, având ca punct de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
-l utiliza în altul, a prelua o soluție de la o problemă similară, a identifica o conexiune între o situație și alta, producând noi combinații, având ca punct de plecare o idee, un eveniment real. Metodele de creativitate utilizează gândirea analogică / metaforică în direcția sporirii eficienței procesului creativ pentru emiterea unor idei originale și dezvoltarea abilităților creative. c) Gândirea regresivă / ludică - abilitate de a gândi „copilărește”, liber, fără prejudecăți, a se juca cu ideile și umorul. S. Freud și C. Rogers susțin
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]